122 matches
-
a căror viață nu este atinsă de coincidențe. De exemplu o coincidență cu o rată de 100 la l000 apare ca un eveniment improbabil. Totuși, acestea sunt șansele de câștig la loterie, lucru care se petrece aproape în fiecare zi. Fenomenologul american Charles Fort, care a murit în 1932, a afirmat că existența coincidențelor este organizată de un fel de destin, o forță pe care el a numit-o Glumețul cosmic. La nașterea unui pui de om această forță face un
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
curgeau primele vise date cu tuș și primele șoapte ce palpitau să torn ideile mai repede căci Timpul era pe cale să adoarmă și probabil cu acea baghetă adormită putea să facă să iasă din labirintul Lui Creația. Ca un psiholog, fenomenolog sau semiot, încercam să-i controlez temperamentul și Timpului , și hârtiei și începui calm să ornez mijlocul acestei banale coli cu delicatesuri proaspete, cu creaturi gelatinoase, figuri anoste, idei fără logică, așezate amorfic. Caracterele tari ce-mi agresau condeiul, conștiința
NOUĂ ANI LA PORȚILE HADESULUI de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340247_a_341576]
-
familial, la rangul de bade» ( v. supra); un alt merit al lui George Corbu este acela de a-și propune să surprindă absurdul în stare pură, așa cum apare în viața noastră de toate zilele - politică, socială, culturală; ca un adevărat fenomenolog al acesteia, el pune în paranteză, merge spre esență, luminându-i aspectele absurde; [...] absurdul vine printr-o consemnare degajată, din fuga condeiului, currente calamo: Șobolanii simt prin ere / Unde-i șvaițerul-putere... [...]; astfel de secvențe epigramatice aduc dovada deplinei reverențe a
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
timp. În magma religiilor orientale ale decadenței, în talmeș-balmeșul doctrinelor în vogă, secta lui Hristos nu era la origine decît una printre multe altele. De ce Iisus, și nu Mithra, Osiris ori Hermes Trismegistul? Sîntem lipsiți de "variațiuni eidetice", cum spun fenomenologii. Dacă profetul și-ar fi pierdut glasul ori s-ar fi bîlbîit cînd a ajuns la Medina, fața lumii ar fi fost alta. Nici Islam, nici Occident. Și printr-o suită de accidente materiale catastrofe naturale sau revoluții pustiitoare -, Capitalul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mare parte din limbaj are rădăcini fenomenologice, dar trece prin și dincolo de esteticile fenomenologice, cum se vede din subtitlul cărții, și merge mai departe pentru a vorbi de niște zone care au preocupat și câțiva poststructuraliști, au preocupat și câțiva fenomenologi târzii, care nici nu știu dacă mai pot fi numiți fenomenologi, deși pornesc de la tradiția secolului XX, care Începe cu Husserl. Ei bine, la un anumit moment e nevoie de un alt tip de limbaj, tocmai pentru a scăpa de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dincolo de esteticile fenomenologice, cum se vede din subtitlul cărții, și merge mai departe pentru a vorbi de niște zone care au preocupat și câțiva poststructuraliști, au preocupat și câțiva fenomenologi târzii, care nici nu știu dacă mai pot fi numiți fenomenologi, deși pornesc de la tradiția secolului XX, care Începe cu Husserl. Ei bine, la un anumit moment e nevoie de un alt tip de limbaj, tocmai pentru a scăpa de zgura și de praful conceptelor tradiționale și de repetițiile de gândire
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
decât atât, scriu despre poate cea mai discutată miză a discursului de tip filosofic din ultimii cincizeci de ani, și anume despre timp, scriu un text teoretic despre timp și temporalitate (exact despre ce au scris Heidegger și foarte mulți fenomenologi sau mai scriu În linia teoretică ce Începe cu Kant, cu Bergson etc., trece prin Heidegger și ajunge până la noi), am ambiția să spun că textul meu este unul care trebuie citit În aceeași factură În care citiți părțile referitoare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
articole de sinteză referitoare la fenomenul literar basarabean și la literatura română clasică, în care se relevă ca un bun diagnostician și un comentator critic inteligent; cultivă o formulă simpatetică, poetică, având o dominantă eseistică. Portretist de excepție, L. este fenomenologul optzecismului în antologia Portret de grup (1995) și al creației poeților din epoca Eminescu în antologia Poeți de pe vremea lui Eminescu (1990). Antologii: Poeți de pe vremea lui Eminescu, Chișinău, 1990; Portret de grup, Chișinău, 1995. Repere bibliografice: Cimpoi, Ist. lit.
LUNGU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287921_a_289250]
-
tinereții veșnice, al democrației, etc.), pe cât era lumea de altădată. Pe de altă parte, mitul nu rămâne niciodată fixat în expresia sa primară. El se poate schimba, poate suferi modificări, în funcție de contextul special în care se manifestă. În legătură cu aceasta, unii fenomenologi ai religiei, vorbesc despre o adevărată „dialectică” a miturilor. Mitul Anticristului, de exemplu, îmbracă diferite forme, în funcție celui de care îl invocă, un creștin din secolul al III‑lea, un musulman din secolul al IX‑lea sau un protestant
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
deci vorba de un crescendo în „evoluția” sa, ci pur și simplu de o schimbare dialectică a sensului și a „adevărului”. Viziunea „evoluționistă” ar trebui deci complet abandonată, în folosul acestei viziuni dialectice, mult mai apropiată de cea propusă de fenomenologii religiilor. Ceea ce era considerat, până în prezent, o „etapă” a evoluției figurii Anticristului către forma sa „desăvârșită” este mai degrabă o versiune a mitului, la fel de încărcată de sens, la fel de completă și semnificativă ca și celelalte. Există, așadar, tot atâtea „mituri ale
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
românesc. Începe cu dificultățile cercetării („nedumeririle”, le zice el), apoi își fixează conceptele cu care lucrează, pentru a încheia cu „urmările”. Toate acestea sunt puse într-un discurs coerent, demonstrativ, cu fraze din loc în loc profetice. Ideea de la care pleacă fenomenologul este că un neam nu există și nu rezistă în istorie dacă nu este ancorat nu numai în existență, dar și în spirit. Au spus-o mulți înaintea lui, dar V. dă ideii o accepție metafizică și un accent „kairotic
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
neascunsă fervoare V., o formulă, o dimensiune românească a existenței, cu rădăcini adânci în timp și spațiu. „Omul românesc” nu se identifică în nici un chip cu Mitică (omul caragialian), om al suprafețelor, „omul de vorbe” (cum îi spune Tudor Vianu). Fenomenologul caută omul de profunzime ascuns în cuvintele lui și în combinațiile dintre cuvinte. Trecând peste alte disocieri (despre „ins”, „singurătatea insului”, „firea și chipul”, „rostul și soarta”, „teofania lumii”) și peste încercarea de a face o tipologie a spiritului european
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
determinat comisia ASCD să-și schimbe radical poziția și strategiile. Ea a conchis că teoria curriculumului trebuie reconceptualizată, în sensul de abandonare a noțiunilor și principiilor eminamente pozitiviste și behavioriste. Până atunci ASCD rămăsese surdă la vocile nonconformiștilor: literați, esteticieni, fenomenologi, teologi, antirasiști, feminiști, sociologi etc. „Marele curent al științei” părea calea sigură și infailibilă pentru construirea curriculumului. Descoperirea faptului că teoriile „științifice” sunt contradictorii și ireconciliabile nu numai că a zdruncinat încrederea în infaibilitatea „marelui curent”, ci a năruit pur
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
organizate de Thorndike, Guthrie și Skinner. Mult mai „penetrantă” este fenomenologia. Husserl a conceput-o ca o metodologie de cercetare obiectivă a... subiectivității, urmând modelul cartezian, dar detașându-se de acesta; locul „evidenței” carteziene a fost luat de „intenționalitatea” husserliană. Fenomenologii caută o „cunoaștere originară”, o „precomprehensiune”, care s-ar afla în adâncurile conștiinței și ar putea fi izvorul unic pentru gnosis, epistemé și mathesis. Primele aplicații fenomenologice la teoria curriculumului au fost inițiate în cadrul curentului feminist de către Madeleine Grumet și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
probleme care părea fără soluție: oferă o teorie a fenomenului unic, o „teorie a singularității”, o cunoaștere obiectivă a trăirii subiective. Max van Manen (1984) a adoptat explicația dată de Greene (1973) conștiinței: „context experiențial” sau In-der-Welt-Sein, „faptul-de-a-fi-în-lume”, „lume trăită”. Fenomenologii postulează „lumea trăită de el sau de ea” (his or fer lifeworld) ca fenomen central pentru „orice face el sau ea”; activitățile de cercetare sau de instruire nu fac excepție; In-der-Welt-Sein, lifeworld, „lumea trăită de el sau de ea”, este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
obiectivă ș.a.m.d. constituie interogații asupra cărora epistemologii nu s-au aplecat încă decisiv. Max van Manen (1984)114 a schițat cinci caracteristici majore ale cercetării fenomenologice: a) focalizarea pe experiența trăită: cercetarea fenomenologică investighează experiența trăită (lived experience). Fenomenologul investigator studiază „lumea trăită” (In-der-Welt-Sein, lifeworld) ca experiență imediată (immediately experienced), prezumabilă și previzibilă înainte de a fi conceptualizată; el caută să trăiască și să se raporteze la un nivel mai profund și nemediat al experienței, pe care îl face accesibil
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lifeworld) ca experiență imediată (immediately experienced), prezumabilă și previzibilă înainte de a fi conceptualizată; el caută să trăiască și să se raporteze la un nivel mai profund și nemediat al experienței, pe care îl face accesibil, zi de zi, lumea practică. Fenomenologul caută o experiență mai directă a întâlnirii cu lumea. Aceasta este precomprehensiunea originară; b) căutarea sensurilor: cercetarea fenomenologică caută esența experiențelor (essence of experiences), și nu numărul sau frecvența lor. Cercetarea fenomenologică folosește o așa-numită „reducție eidetică” pentru a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
întâmplător, printr-un „accident cromozomial norocos”, dar fără sens predefinit și fără rost predestinat. Pe acestea insul, „aruncat în lume”, și le află, și le construiește singur. Dacă ajunge să o facă - căci poate și să nu o facă. Cercetătorul fenomenolog se străduiește să înțeleagă rostul de a exista în lume ca bărbat, femeie sau copil. Această comprehensiune privește cunoașterea tradițiilor istorice, culturale și politice. McEwen adăuga și ceea ce a numit „geografia intențională”119. Max van Manen a admis această completare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pretențioasă, solicitându-i cercetătorului calități excepționale: el nu poate apela la observații și experimente meticuloase; nici introspecția nu este eficientă; are nevoie de capacități empatice, de abilități analitice, de reflecție profundă și de cultură vastă. Nu oricine poate fi cercetător fenomenolog. Sesizând acest neajuns, van Manen (1984) a alcătuit un demers metodologic tetrafazic pentru conducerea cercetărilor fenomenologice; este, în opinia noastră, un nou „discurs asupra metodei”, de valoarea celui cartezian, dar cu „reguli” mult mai subtile, care ar putea revoluționa pur
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este, în opinia noastră, un nou „discurs asupra metodei”, de valoarea celui cartezian, dar cu „reguli” mult mai subtile, care ar putea revoluționa pur și simplu științele educației 124. Cele patru categorii de activități procedurale sunt următoarele: • faza I - investigatorul fenomenolog alege un fenomen care îl interesează, în situația de ins aflat pe calea vieții, care îl împinge inexorabil în „lumea trăită”. Cercetarea fenomenologică autentică nu este nici narcisică, nici idealistă. Cercetarea fenomenologică serioasă pune în rezonanță și împinge investigatorul în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
situația de ins aflat pe calea vieții, care îl împinge inexorabil în „lumea trăită”. Cercetarea fenomenologică autentică nu este nici narcisică, nici idealistă. Cercetarea fenomenologică serioasă pune în rezonanță și împinge investigatorul în profunzimea lumii; • faza a II-a - cercetătorul fenomenolog investighează fenomenul identificat trăindu-l, nu doar teoretic; • faza a III-a - cercetătorul fenomenolog reflectează asupra temelor esențiale și structurilor ce caracterizează fenomenul; • faza a IV-a - cercetătorul descrie fenomenul apelând la „arta scrierii” (art of writing). Max van Manen
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Cercetarea fenomenologică autentică nu este nici narcisică, nici idealistă. Cercetarea fenomenologică serioasă pune în rezonanță și împinge investigatorul în profunzimea lumii; • faza a II-a - cercetătorul fenomenolog investighează fenomenul identificat trăindu-l, nu doar teoretic; • faza a III-a - cercetătorul fenomenolog reflectează asupra temelor esențiale și structurilor ce caracterizează fenomenul; • faza a IV-a - cercetătorul descrie fenomenul apelând la „arta scrierii” (art of writing). Max van Manen (1984) a propus și o „variantă operațională” a demersului metodologic de mai sus125: I.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și teoria categoriilor (Die Logik der Philosophie und die Kategorienlehre, 1911) și Filosofia dreptului (Die Lehre vom Urteil, 1912). Erau lucrări puternic influențate de cercetările logice ale lui Husserl. Ele l-au determinat să mai studieze, încă odată, lucrările marelui fenomenolog. În Mein Weg Heidegger mărturisește că „și de această dată efortul mi-a fost zadarnic, pentru că nu puteam trece de o dificultate majoră. Ea se referea la întrebarea, simplă, cum trebuie înfăptuit acel procedeu al gândirii care se numea «fenomenologie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ceea ce se numește "fantasma lui Unul": Dumnezeu Unul, Adevărul Unul, Finalitatea, Sensul Istoriei și alte majuscule care ignoră pluralitatea lucrului uman și politeismul valorilor" (p. 48), pentru a accepta "atmosfera dionisiacă" ale cărei umbre se întind peste lumea socială. Sociologul fenomenolog s-a hrănit abundent cu seva filosofiei fenomenologice, cu sociologia comprehensivă a lui Max Weber, cu sociologiile subiective ale lui Simmel și Schütz, deopotrivă cu izbucnirile vitalismului romantic nietzscheian și cu psihologia inconștientului colectiv și antropologia arhetipurilor umane inspirate de
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Husserl și Heidegger. El a fost un gânditor independent, care în anumite momente a dezvoltat și a comentat teme fenomenologice, în alte momente a criticat și s-a distanțat de acea formă de filosofie. Ceea ce îl face să pară un fenomenolog este faptul că a acordat atenție problemelor concrete, specifice, în special problemelor umane precum religia, simpatia, iubirea, ura, emoțiile și valorile morale, și le-a analizat în cele mai mici detalii. Afilierea sa marginală la fenomenologie a ajutat să facă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]