1,278 matches
-
Despre importanța și semnificația Sfântului Împărat și întocmai cu apostolii Constantin cel Mare în istoria Bisericii Creștine - o abordare istorică, fenomenologică și teologică ... 6. Sfântul Împărat Constantin cel Mare în istoria Bizanțului - o abordare fenomenologică și teologică. Constantin cel Mare: monarhia creștină și orientală Domnia lui Constantin cel Mare, care va transforma Imperiul păgân într-unul creștin, iar Roma va fi
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/Despre_importanta_si_semnificatia_sf_stelian_gombos_1357902659.html [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
Despre importanța și semnificația Sfântului Împărat și întocmai cu apostolii Constantin cel Mare în istoria Bisericii Creștine - o abordare istorică, fenomenologică și teologică ... 6. Sfântul Împărat Constantin cel Mare în istoria Bizanțului - o abordare fenomenologică și teologică. Constantin cel Mare: monarhia creștină și orientală Domnia lui Constantin cel Mare, care va transforma Imperiul păgân într-unul creștin, iar Roma va fi deposedată de primatul ei în favoarea Constantinopolului, marchează începutul istoriei bizantine. Trebuie însă menționat faptul
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/Despre_importanta_si_semnificatia_sf_stelian_gombos_1357902659.html [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
Totuși, autorul e înzestrat cu o voce pe mai multe tonuri, el cultivă alături de mitologia de ficțiune și o lirică de esență baladescă, în gustul regretatului Cezar Ivănescu. Poetul s-a clarificat, de altfel, în direcția unei poezii de esență fenomenologică,” esențială și-atât de binecuvântată/“o rază de soare, o simplă rază de soare (Omnia vincit amor!-Rază de soare, p. 120). Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Vibrația neoromantismului în poezia lui Florin T.Roman, cronică de AL:FLORIN ȚENE
VIBRAȚIA NEOROMANTISMULUI ÎN POEZIA LUI FLORIN T.ROMAN, CRONICĂ DE AL by http://confluente.ro/al_florin_tene_1495712554.html [Corola-blog/BlogPost/381474_a_382803]
-
ales de o teribilă actualitate în această epocă a dominației media. Pentru o diagnoză bună a problemei vizibilității, a „faimei" ca mod de existență vezi studiul „Orbul la scăldătoarea Siloam" în Jean-Luc Marion, Crucea vizibilului. Tablou, televiziune, icoană - o privire fenomenologică, traducere de Mihail Neamțu, Deisis, Sibiu, 2000, p. 79 ș.u. 12 Ioan Bizău, Liturghie și teologie, p. 231; Atât Părintele Ioan Bizău cât și Andrei Pleșu citează în studiile lor lucrarea George Steiner, După Babel: aspecte ale limbii și
RECENZIE: PR. DR. IOAN BIZĂU, LITURGHIE ŞI TEOLOGIE, EDITURA PATMOS, CLUJ-NAPOCA, 2009, 331 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_pr_dr_ioan_bizau_liturghie_stelian_gombos_1339401876.html [Corola-blog/BlogPost/341978_a_343307]
-
din 16 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului O, Paștile cele mari și preasfințite,Hristoase; o, înțelepciunea lui Dumnezeu, pacea și puterea. (Tropar, Canonul Învierii) Observația lui Heraclit din Efes că totul curge, că totul e o trecere este de natură fenomenologică. Ea nu are merite morale. Omul însă este o ființă morală. Acesta este lucrul care dă valoare și sens existenței sale. A fi om, biologic și psihologic vorbind, nu este lucru mare. A fi bun, a face binele, iată ce
ÎNVIEREA DOMNULUI ŞI ZIUA A OPTA de THEODOR DAMIAN în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/theodor_damian_1492325007.html [Corola-blog/BlogPost/379267_a_380596]
-
Zanfir Ilie (pag. 15). După entuziasmul dintâi, noile canoane, ierarhii, confruntări, polemici, controverse asupra raportului politic/estetic, fac dinamică mișcarea publicistică literară a primilor ani - concretizată într-o efervescență creatoare fără precedent, în contrapondere cu diminuarea criticii de întâmpinare. Analiza fenomenologică făcută de Zanfir Ilie arată punctual, istoricul mișcării publicistice, mergând de la general, la detaliul particular, cu toate specificitățile ei. Spiritualitatea constituie dimensiunea verticală a omului, cea care o întretaie pe cea orizontală, materială, cum altfel, decât în formă de cruce
ED. CONVORBIRI LITERARE, IAŞI, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Sapand_la_radacina_frumosu_cezarina_adamescu_1391258602.html [Corola-blog/BlogPost/342001_a_343330]
-
s-ar trezi fixat într-un rol, imobilizat. Omul fără însușiri reprezintă polul opus față de paradigma expresivă și față de Bildungsroman, ambele ilustrând adaptarea armonioasă a individului la social. În romanul lui Musil, spațiul urban pare să facă imposibilă existența semnificației fenomenologice, personale. Incompatibilitatea dintre individ și societate, dintre interioritate și exterioritate, este reliefată printr-un limbaj plastic care naturalizează această opoziție. Subiectivitatea este tradusă prin mobilitate, flexibilitate, moliciune, căldură și energie. Prin contrast, mediul urban apare pietrificat, înghețat, dur, anorganic, mort
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
în stare pură Spiritul. Noi nu realizăm existența celorlalte șase nivele, deoarece simțurile noastre sunt concentrate doar asupra niveluilui nostru fizic. Aceste șase nivele alcătuiesc „lumile cauzale”, pe când lumea vizibilă nouă poate fi denumită ca fiind „lumea efectelor”, o lume fenomenologica. Psihicul uman este deosebit de complex și este teritoriul cel mai puțin cunoscut din câmpul cunoașterii omului. Progrese demne de reținut au fost realizate în ultimii ani în psihologia transpersonală (PT). “Psihologia transpersonala extinde cercetarea psihologică a persoanei până la dimensiunea spirituală
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării by http://uzp.org.ro/puterea-rugaciunii-in-fenomenul-vindecarii/ [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
de la apariția noii serii a revistei ,,Lamura”, publicația cu cel mai frumos nume românesc, un arhaism ieșit din uz, dar un termen foarte viu pentru cultură, care desemnează partea cea mai pură și mai curată a lucrurilor, dintr-o perspectivă fenomenologică. Prin înființarea noii serii a revistei ,,Lamura” am reînnodat firele cu prestigioasa tradiție interbelică, dar ne-am racordat, totodată, la spiritul epocii noastre contemporane. Am păstrat numai unele principii de bază ale vechii serii, în semn de continuitate, dar în
15 ani de la apariţia noii serii a revistei ,,LAMURA” by http://uzp.org.ro/15-ani-de-la-aparitia-noii-serii-a-revistei-lamura/ [Corola-blog/BlogPost/92670_a_93962]
-
a participat ani de-a rândul la editarea publicației locale Pentru cuvânt și a tipărit într-o manieră insolită cărți cu o tematică diversă și care evidențiază gama largă a precupărilor și talentului său scriitoricesc, de la preocupări metodico-didactice, de documentaristică fenomenologică a educației în casele de copii, la lucrări monografice, de istorie și folclor local, de psihologie a tineretului studios provenit dintr-un amplasament totuși frustrant - lumea orfelinatului, pe care a cunoscut-o ca puțini alții din chiar interiorul ei orânduielnc
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxxvi_.html [Corola-blog/BlogPost/359537_a_360866]
-
nu mai știu / de l-am avut, /de-a fost cu-adevărat al meu/ sau nu a fost decât iluzia unui timp/ răstălmăcit de Doamna Vreme”(Timpul meu). Caracteristica sinonimiei „timp, vreme” aparține aici întregului domeniu al viului și senzorialului fenomenologic.Uneori, pentru intensificarea visului ispititor al existenței, poeta poartă pe drumul sensibilității o mască ritualică. Revelația teritoriului nopții și invocarea astrală deschid comorile fondului etnolingvistic: „Ies în prag / să iscodesc noaptea, / în fața mersului zăbavnic al astrelor / Ies în noapte / să
AUTORITATEA GNOSEOLOGICĂ A CUVÂNTULUI ÎN POEZIA VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/_autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_in_poezia_viorelei_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/372640_a_373969]
-
impulsiunea de a omorâ pe cineva, plăcerea de a privi tăierea păsărilor în copilărie, pornirea de a ucide femeia pe care o posedă, găsindu-și o motivație și, în același timp, disculpându-se. În viața sa au apărut multe aspect fenomenologice ale suferinței sale, printre care idei interpretative, idei de persecuție, de revendicare, de cupabilitate și de autopunițiune, iar din inconștientul său țâșnește amintirea cunoașterii Mădălinei, viitoarea soție și victim, în acel dans de exaltare pasională.Ciuleandra dans al vieții și
ELEMENTE PSHIOPATOLOGICE ÎN CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1407414623.html [Corola-blog/BlogPost/353769_a_355098]
-
de Teologie Ortodoxă « Episcop Dr. Vasile Coman », în cinstea Sfinților Împărați Constantin și Elena, unde am susținut referatul cu tema: « Despre importanța și semnificația Sfântului Împărat și întocmai cu apostolii Constantin cel Mare în istoria Bisericii Creștine - o abordare istorică, fenomenologică și teologică...» 03 Iunie 2013, am participat în municipiul Drobeta Turnu Severin, la Simpozionul Național « Mehedinți - istorie, cultură și spiritualitate », ediția a VI-a, organizat de către Episcopia Severinului și Strehaiei, cu referatul intitulat: « Despre dimensiunea asceticii și misticii în opera
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1464254941.html [Corola-blog/BlogPost/378971_a_380300]
-
impulsiunea de a omorâ pe cineva, plăcerea de a privi tăierea păsărilor în copilărie, pornirea de a ucide femeia pe care o posedă, găsindu-și o motivație și, în același timp, disculpându-se. În viața sa au apărut multe aspect fenomenologice ale suferinței sale, printre care idei interpretative, idei de persecuție, de revendicare, de cupabilitate și de autopunițiune, iar din inconștientul său țâșnește amintirea cunoașterii Mădălinei, viitoarea soție și victim, în acel dans de exaltare pasională. Ciuleandra dans al vieții și
ELEMENTE PSIHOPATOLOGICE IN ROMANUL CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1407570992.html [Corola-blog/BlogPost/368286_a_369615]
-
mai autentică.” - o invitație, iată, făcută posterității cu o delicatețe superioară sui-generis în cartea sa intitulată „Încotro-i țara, domnule sublocotenent?”. Îi pot spune acum identificatorului cele trei tipuri de hazard manifestate în timp în mod individual ori prin suprapunere fenomenologică pe teritoriul țării noastre - și este vorba aici despre hazardul climatic, cel geomorfologic și cel hidrologic -, că noi, cei de acum, suntem siliți să coborâm, din nefericire, zilnic câte o altă treaptă existențială înspre întuneric, arareori mai fiind învredniciți de către
ÎNCOTRO E ŢARA, DOMNULE SUBLOCOTENENT?! de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 by http://confluente.ro/Incotro_e_tara_domnule_sublocotenent_.html [Corola-blog/BlogPost/350444_a_351773]
-
Pe când pământul, ceriul, văzduhul, lumea toată/ Erau din rândul celor ce n-au fost niciodată.” (ibid.) Precizările sugerează că e vorba despre o cunoaștere cu totul specială: „gândul ecstatic cunoaște starea pe loc a Lumii în Neființa ei”. În descrierea fenomenologică a acestei stări, Amăriuței sesizează frecvența clipei ca trăire a destinului și identificarea ei cu starea pe loc, „formă de depășire în permanența stăruinței, a Lumii: La ce simțirea crudă a stinsului noroc/ Să nu se sting-asemeni, ci-n veci
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu by http://uzp.org.ro/constantin-amariutei-si-inepuizabilul-subiect-al-literaturii-romane-mihai-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
de Teologie Ortodoxă « Episcop Dr. Vasile Coman », în cinstea Sfinților Împărați Constantin și Elena, unde am susținut referatul cu tema: « Despre importanța și semnificația Sfântului Împărat și întocmai cu apostolii Constantin cel Mare în istoria Bisericii Creștine - o abordare istorică, fenomenologică și teologică...» 03 Iunie 2013, am participat în municipiul Drobeta Turnu Severin, la Simpozionul Național « Mehedinți - istorie, cultură și spiritualitate », ediția a VI-a, organizat de către Episcopia Severinului și Strehaiei, cu referatul intitulat: « Despre dimensiunea asceticii și misticii în opera
2017... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490605731.html [Corola-blog/BlogPost/343132_a_344461]
-
înțelege mai bine natura imaginilor vizuale, îndeosebi a celor ce aparțin artei, le vom analiza din perspectiva modului în care sunt produse. Astfel, se pot distinge trei mari categorii: 1) imagini artizanale; 2) imagini instrumentale; 3) imagini naturale. Analizele estetice, fenomenologice și semio-cognitiviste moderne avansează o concluzie comună, aceea că la toate nivelurile senzoriale și mentale apar structuri care interacționează și se determină reciproc. S-a căzut de acord că există trei niveluri de aprehendare a imaginii artistice: 1) nivelul plastic
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Cristina_lauric_timp_si_spa_cristina_lauric_1368696786.html [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
atât amnarul i-a dat lumina necesară să vadă spre crepuscul un alt drum al eului său cosmic. Un alter ego legat tot mai puternic de Universul de unde înțelesese că a venit și spre care, împovărat, aștepta nedumerit clipa plecării. Fenomenologic, substanța omenească, pe care antropologul David Le Breton (n.1953) o definea ca un ”nu-știu-ce”, continuând prin a o denumi ”acest aproape-nimic” descoperea adevărul despre omul ”care își depășește înrădăcinarea fizică, dar nu poate fi despărțit de ea” și adăuga
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
de Teologie Ortodoxă « Episcop Dr. Vasile Coman », în cinstea Sfinților Împărați Constantin și Elena, unde am susținut referatul cu tema: « Despre importanța și semnificația Sfântului Împărat și întocmai cu apostolii Constantin cel Mare în istoria Bisericii Creștine - o abordare istorică, fenomenologică și teologică...» 03 Iunie 2013, am participat în municipiul Drobeta Turnu Severin, la Simpozionul Național « Mehedinți - istorie, cultură și spiritualitate », ediția a VI-a, organizat de către Episcopia Severinului și Strehaiei, cu referatul intitulat: « Despre dimensiunea asceticii și misticii în opera
GOMBOŞ STELIAN TITUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1488783015.html [Corola-blog/BlogPost/343133_a_344462]
-
patruzeci și șapte de poeme, o cifră care, din nou, alătură numărul asociat mitopoetic Creațiunii numărului crucificării sau aneantizării trupului ei manifest. Supunând această metaforă revelatoare, cum i-a spus Blaga, sau cognitivă, cum îi spun acum retoricienii, unei variațiuni fenomenologice, poetul își demonstrează forța imaginației ce poate face un alai de lucruri să se ridice din neant, ca în prima zi a creațiunii. El recurge la un tropism biblic, țesând în jurul unor obiecte sau imagini umile parabole ale condiției umane
IONUŢ CARAGEA: „UMBRA LUCIDĂ” de MARIA ANA TUPAN în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_ana_tupan_1459855956.html [Corola-blog/BlogPost/368200_a_369529]
-
a acestui ținut.. Este de la sine înțeles că, o istorie a devenirilor geologice ale acestui dat natural n-ar fi posibilă dacă ne-am raporta la nevoia de rigurozitate cronologică, de acribie științifică (pe care nu le pretindem!), de dinamică fenomenologică (în care ne-am pierde cu siguranță!), așa că, rămânând în „pătrățica noastră mediatică” facem cuvenitul apel la înțelegerea generoasă - din partea privitorilor și ascultătorilor - a demersului jurnalistic de față, cu scuzele de rigoare presupuse de limitele noastre în domeniu. Preocupări științifice
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Cheile_dambovitei_.html [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
Celui care „iarăși va să vină”. Contribuția Părintelui Scrima aparține, mai cu seamă, fenomenologiei temporalității liturgice din ciclul pascal al Bisericii. În comparație cu Ieromonahul Macarios Simonospetrinul cu ale sale cercetări istorico-teologice, exegeza lui Andre Scrima rămâne un manifest avangardist între studiile fenomenologice contemporane. În viața, gândirea și, mai cu seamă, viețuirea creștină liturghia este chintesența totalizatoare a temporalității: trecutul sacru este absorbit sapiențial, prezentul se trăiește apocaliptic, iar viitorul este anticipat profetic. În acest sens Sfânta Liturghie este „operatorul transcedental al unei
PARINTELE ANDRE SCRIMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_andre_scrima_.html [Corola-blog/BlogPost/367335_a_368664]
-
alimente, medical) Facultatea de Drept 5. Regimuri matrimoniale 6. Proprietatea și aplicațiile sale 7. Responsabilitatea în dreptul penal 8. Guvernarea societăților 9. Istoria dreptului Facultatea de Istorie și Filosofie (Departamentul de Filosofie - Centrul de Filosofie Aplicată) 10. Guvernanță și subiectivitate: abordări fenomenologice 11. Etica consumului: între piață și reglementare statală Facultatea de Studii Europene 12. Tranziții politice comparate în Europa de Est și în Africa francofonă 13. Teorii ale relațiilor internaționale - constructivism, instituționalism, teorii alternative 14. Teorii și ideologii politice 15. Populism, extremism, naționalism
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254615_a_255944]
-
alimente, medical) Facultatea de Drept 5. Regimuri matrimoniale 6. Proprietatea și aplicațiile sale 7. Responsabilitatea în dreptul penal 8. Guvernarea societăților 9. Istoria dreptului Facultatea de Istorie și Filosofie (Departamentul de Filosofie - Centrul de Filosofie Aplicată) 10. Guvernanță și subiectivitate: abordări fenomenologice 11. Etica consumului: între piață și reglementare statală Facultatea de Studii Europene 12. Tranziții politice comparate în Europa de Est și în Africa francofonă 13. Teorii ale relațiilor internaționale - constructivism, instituționalism, teorii alternative 14. Teorii și ideologii politice 15. Populism, extremism, naționalism
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254616_a_255945]