1,523 matches
-
dragostei umple toate de lumină. De aceea întâlnirea cu Dumnezeu este experiată ca lumină”. Aici Părintele Profesor Dumitru Stăniloae angajează o a treia interpretare, profund originală, a experienței mistice ortodoxe, explicând Viața lui Moise a Sfântului Grigorie al Nyssei prin fenomenologia iubirii dezvoltată de L. Binswanger: lumina orbitoare care țâșnește din întunericul divin „este experiată nu ca uniformitate plată sau ca un haos luminos”. Intrat în întunericul supraluminos de pe vârful muntelui Sinai, Moise a văzut cortul/templul imaterial, prototipul cortului/templului
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
veseliei exprimată printr-o mișcare caracteristică a feței și a gurii, însoțită de un sunet specific nearticulat” , putem constata, din nou, că o simplă definiție nu poate, și consider că nici nu își propune, să cuprindă o atât de largă fenomenologie. Prin urmare, dincolo de definiții, putem afirma că râsul, ca fenomen complex și specific determinat de umor, definește un întreg univers emoțional, intelectual, atitudinal, relațional și comportamental și făcând parte din ființa noastră biologică, spirituală și psihică, o apropie, cel mai
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/369412_a_370741]
-
se numără invers... - Da... da... înțeleg, dar nu pricep. Exclamația aceasta am exprimat-o prima oară când v-am citit cartea Știința logicii, pe care ați publicat-o în 1812. - Mi-ai citit cartea !? - Da! De dumneavoastră am citit și Fenomenologia spiritului, pe care ați publicat-o în 1807. - Mă bucur sincer. Dar vă rog să nu mai folosiți acest apelativ de politețe la adresa mea. Pe motiv că eu sunt mai tânăr decât... Dumneavoastră. Așa cum logic îți explicam. 62 Trebuie să
PRIETENUL MEU ÎNTUNERICUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Prietenul_meu_intunericul.html [Corola-blog/BlogPost/355175_a_356504]
-
a structurii sale și cu o identitate asumat luciferică, unde relativizarea adevărului pare că este, la o primă încercare prospectivă, unul dintre cele mai distructive lucruri aruncate în ochi umanității de către noul ev postmodern. La o lectură secundă, însă, a fenomenologiei complexe din contemporaneitate, relativizarea în sine a adevărului începe să capete oarecum legitimitate, transformându-se brusc în spațiul minimal al unei breșe extrem de necesare, până la urmă, pentru a clarifica în detaliu o anume situație concretă. Este și singura parte pozitivă
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1439559728.html [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
-și mai pun problema ce creează ea. Orice artist serios știe că există inspirație divină. O astfel de revelație au și oamenii de știință când mai descoperă câte ceva, sau filosofii când mai pricep câte ceva. Tot astfel știe că există și fenomenologie naturală a minții umane (de exemplu științele exacte sau mimetismul în artă, ambele folosind o energie strict umană). Și, finalmente, știe că există și o inspirație demonică. Fiecare tip de inspirație se manifestă într-un anume fel: cea divină prin
RECVIEM PENTRU UN VIS # COLECTIV. Mărturisirea unui ex-rocker by http://balabanesti.net/2015/11/13/recviem-pentru-un-vis-colectiv-marturisirea-unui-ex-rocker/ [Corola-blog/BlogPost/340035_a_341364]
-
erou în ochii valetului său,fapt ce l-a făcut pe Hegel să-i amplifice sensul :Nici un om nu este un erou în ochii valetului său,nu deoarece primul nu este un erou,ci deoarece celălalt este valet. Hegel în Fenomenologia minții subliniază faptul că eroii sunt indivizii universal-istorici,considerându-i ca fiind instrumente decisive ale evoluției istorice.Din păcate,trebuie să aduc o mică rectificare le ce scria Hegel,eroii sunt instrumente decisive în evoluția părții din care fac parte
REVOLTA EROILOR DIN OGLINDA RĂUFĂCĂTORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Revolta_eroilor_din_oglinda_raufacatorilor.html [Corola-blog/BlogPost/354041_a_355370]
-
adresă, în rai sau în iad, nu are domiciliu. - Nu știu. A mea e aici, în inimă, umblă cu mine prin casa asta și afară, peste tot unde mă aflu...”. Ajungem, astfel, la al treilea palier semantic și hermeneutic, la fenomenologia lucidă a iubirii, la definirea naturii acesteia- așa cum se configurează ea în viziunea autorului-personaj și, deopotrivă, a personajului-autor. Potrivit analogiilor enunțate de-a lungul romanului, Iubirea este “Utopie”, “Iluzie”. Se aseamănă unei “fantasme” sau lui “Icar”: “Utopia iubirii”; “...iubirea este
DESPRE STATORNICIE ŞI IMPERMANENŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Despre_statornicie_si_impermanenta_eugen_dorcescu_1334037626.html [Corola-blog/BlogPost/357115_a_358444]
-
claritatea și forța cu care o face în această carte domnul Laurențiu? După ce am lecturat întreaga carte, subliniind sute de pasaje, convingerea noastră este că ne aflăm în fața unui autentic gânditor politic, cu o minte vizionară, capabil să reflecte întreaga fenomenologie social-politică, economică a timpului, și cu o privire de laser, care reușește să pătrundă în nivelele profunde ale fenomenului socio-economic contemporan, atât de bolnav. Cartea se citește cu plăcere, autorul având un autentic talent de scriitor. De altfel el și
O CARTE EXCEPŢIONALĂ: MERITOCRAŢIA ŞI MERITOCRATISMUL DE LAURENŢIU PRIMO de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_o_carte_e_stefan_dumitrescu_1375686047.html [Corola-blog/BlogPost/362533_a_363862]
-
fascinantei vechi filosofii. Bibliografie Bunge M., Scientific Research, Heidelberg, Springer, 1967, vol. I. Grize J.-B., Logique et langage, Geneve, Ophrys, 1990. Hegel G.W.F., Prelegeri de istorie a filosofiei, București, Academiei, vol. I, 1963. Hegel G.W.F., Fenomenologia spiritului, București, Editura Academiei, 1965. Hegel G.W.F., Principiile filosofiei dreptului, București, Editura IRI, 1996. Heidegger M., Repere pe drumul gândirii, București, Editura Politică, 1988. Jaspers K., Texte filosofice, București, Editura Politică, 1986. Kant Im., Logica, București, Editura Științifică
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
Politică, 1988. Jaspers K., Texte filosofice, București, Editura Politică, 1986. Kant Im., Logica, București, Editura Științifică, 1970. Kant Im., Critica rațiunii pure, București, Editura IRI, 1994. Lotman I., Studii de tipologie a culturii, București, Editura Univers, 1975. Lyotard J.-F., Fenomenologie, București, Editura Humanitas, 1977. Noica C., De caelo, București, Humanitas, 1993. Pârvu Ilie, Infinitul, București, Editura Științifică, 1985. Ricœur P., Metafora vie, București, Editura Univers, 1984. Sartre J.-P., L’Etre et le Neant, Paris, Gallimard, 1969. Surdu Alexandru, Comentarii
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
despre cultura română și raportarea la universalitate Autor: Const. Gh. Marinescu Dr. Catinca Agache La Editura „Samia” din Iași a apărut, nu de mult, o carte remarcabilă prin conținut și abordarea dintr-o perspectivă modernă a unor noțiuni fundamentale de fenomenologie a culturii, a unor problematici cu adâncime în istorie dar foarte actuale într-o societate ce pare să-și piardă reperele valorice, să creeze confuzii și debusolări. Național și universal în Cultura Română este titlul acestui nou volum al prof.
O CARTE DE SINTEZA DESPRE CULTURA ROMANA SI RAPORTAREA LA UNIVERSALITATE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1411561883.html [Corola-blog/BlogPost/376392_a_377721]
-
literaturi care a trebuit să supraviețuiască în aerul toxic al unei istorii nenorocite” (contracoperta). Tot în preocupări intră și aflarea „unde în câmpul hermeneuticii, al teoretizării și al producției artistice există fie mistificare și camuflaj, fie iluzionare” (p. 15), „analiza fenomenologiei raporturilor dintre literatură și factorul politic” (p. 130), cum „anxietatea care activează miturile matriciale și declanșează impulsurile compensatorii de care se ocupă, de fapt, studiul de față” (p. 284). 4. George Călinescu. Poziționându-se sincron și în fază cu sistemul
EUGEN NEGRICI: Lecţia de anatomie pentru iluziile literaturii române – cum să vedem aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/eugen-negrici-lectia-de-anatomie-pentru-iluziile-literaturii-romane-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339624_a_340953]
-
rădăcinile din Serge Doubrovsky: din naratologie și lingvistică, dar mai cu seamă din semiologia textului. Abundența de referințe bibliografice, exegeza lui Ion Popescu-Brădiceni poate fi înțeleasă, simbolic, și ca un symposion al științelor literaturii:poetica, hermeneutica, retorica, lingvistica, naratologia, gramatologia, fenomenologia, etc, sunt convocate în textul autorului, pentru a da seamă de identitatea literaturii. Acest eclectism superior, altfel controlat ireproșabil, nu e departe însă uneori de rezumatul deghizat, de adaptare și nuanțare, care sunt forme de obnubilare a originalității.Inovația trăiește
ION POPESCU-BRĂDICENI- CRISTALIZAREA HAZARDULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ion_popescu_bradiceni_cristalizarea_hazardului.html [Corola-blog/BlogPost/361751_a_363080]
-
erou în ochii valetului său”, fapt ce l-a făcut pe Hegel să-i amplifice sensul: „Nici un om nu este un erou în ochii valetului său, nu deoarece primul nu este un erou, ci deoarece celălalt este valetul!”. Hegel în „Fenomenologia minții” subliniază faptul că eroii sunt „indivizii universal-istorici”, considerându-i ca fiind instrumente decisive ale evoluției istorice. Din păcate, trebuie să aduc o mică rectificare le ce scria Hegel, eroii sunt instrumente decisive în evoluția părții din care fac parte
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_prima_zi.html [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
erou în ochii valetului său, fapt ce l-a făcut pe Hegel să-i amplifice sensul :Nici un om nu este un erou în ochii valetului său,nu deoarece primul nu este un erou,ci deoarece celălalt este valet. Hegel în Fenomenologia minții subliniază faptul că eroii sunt indivizii universal-istorici, considerându-i ca fiind instrumente decisive ale evoluției istorice.Din păcate, trebuie să aduc o mică rectificare le ce scria Hegel, eroii sunt instrumente decisive în evoluția părții din care fac parte
EROII NOŞTRI, CRIMINALII LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1496286542.html [Corola-blog/BlogPost/367494_a_368823]
-
unui lucru ) la „ceea-ce-se-arată-în-sine-însuși, iar logosul ( rațiune, discurs, vorbire, predică, cuvânt ) la „ un-fapt-de-a-face-să-se-vadă ”, continuând cu alte concepte abracadabrante precum fapt-de-a-fi-în-cutare-fel, faptul-de-a-fi-în-lume, faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată-al-meu, faptul-de-a-sălășlui-în-lume, calitatea-de-a-fi-la-îndemână, faptul-de-a-fi-aici-ca-loc-de-deschidere, pornirea-impetuoasă-de-a-trăi, evidențierea-grijii-ca-ființă-a-Disein-ului, propriul-loc-de deschidere, posibilul-fapt-de-a-fi-întreg-al-Desin-ului-și-ființa-întru-moarte, frica... un-mod-al-uitării- efective, lucru-de-care-îți-este-frică etc., și eșuând lamentabil într-o fenomenologie fantezistă, de budoar. „ ...Întrebarea pe care o avem în vedere a căzut astăzi în uitare, deși epoca noastră consideră drept un progres al ei reafirmarea metafizicii... Ea nu a dat pace lui Platon și Aristotel, în căutările lor, pentru ca apoi
FIINŢĂ ŞI TIMP SAU “LOIALITATEA OARBĂ FAŢĂ DE HITLER” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1480777116.html [Corola-blog/BlogPost/382398_a_383727]
-
este Casa Ființei’’, iar poezia - ,,glasul ființei’’. Versurile Marianei Didu reflectă că domnia sa stăpânește destul de bine specificul operei lui Heidegger, care - sub înrâurirea filosofiei vieții a lui Dilthey și a filosofiei existenței a danezului Soren Kirkegaard a plasat în centrul fenomenologiei sale ,,întrebarea privitoare la ființă’’, întorcând, așadar, știința promovată de el cu fața spre ontologie. Pornind de la galaxia de concepte din filosofia lui Martin Heidegger (,,Originea operei de artă’’, Ed. Univers, București, 1982), dar și de la studiile de rafinament benedictin
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU by http://uzp.org.ro/poemele-fiintei-de-mariana-didu/ [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
din lumea care-i este constitutivă. Prin ,,facticitate’’, Heidegger înțelegea viața ca desfășurare în proximitatea unei situări istorice, în lumea imediată. Și tot el, prin sintagma ,,hermeneutica facticității’’, exprima tranșant termenii în care înțelegea să se plaseze la antipodul oricărei ,,fenomenologii pure a conștiinței’’. Peste timp, Mariana Didu îi dă o replică neașteptată, asmuțind ,,câinii conștiinței dureroase’’. Sunetul de o diafanitate celestă din ,,Cântarea cântărilor’’ îl regăsim, sprinten, în poemul ,,Cântă-mi frumusețea, iubite’’, care începe astfel: ,,încă din zori mi
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU by http://uzp.org.ro/poemele-fiintei-de-mariana-didu/ [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
este lector la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; doctor în filozofie al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (2004); bursier al Fundației „Alexander von Humboldt” (Freiburg, 2006-2007). Director științific al Centrului de Hermeneutică, Fenomenologie și Filosofie practică din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; membru al Societății Române de Fenomenologie; editor al revistei "Meta: Research in Hermeneutics, Phenomenology, and Practical Philosophy"; coordonator al colecției Sophia, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Susține cursuri
LECTURĂ DE PAŞTI- AUTOR GEORGE BONDOR de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428484825.html [Corola-blog/BlogPost/374864_a_376193]
-
în filozofie al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (2004); bursier al Fundației „Alexander von Humboldt” (Freiburg, 2006-2007). Director științific al Centrului de Hermeneutică, Fenomenologie și Filosofie practică din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; membru al Societății Române de Fenomenologie; editor al revistei "Meta: Research in Hermeneutics, Phenomenology, and Practical Philosophy"; coordonator al colecției Sophia, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Susține cursuri de filosofie contemporană, fenomenologie și hermeneutică. Cărți publicate: Dansul măștilor. Nietzsche și filozofia interpretării (Humanitas, 2008
LECTURĂ DE PAŞTI- AUTOR GEORGE BONDOR de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428484825.html [Corola-blog/BlogPost/374864_a_376193]
-
din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; membru al Societății Române de Fenomenologie; editor al revistei "Meta: Research in Hermeneutics, Phenomenology, and Practical Philosophy"; coordonator al colecției Sophia, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Susține cursuri de filosofie contemporană, fenomenologie și hermeneutică. Cărți publicate: Dansul măștilor. Nietzsche și filozofia interpretării (Humanitas, 2008; premiul „Ion Petrovici” al Academiei Române); Locul metafizic al străinului (împreună cu Ștefan Afloroaei și Corneliu Bîlbă), 2003. ( sursa- Univ Al. I. Cuza- Iași) Dosare metafizice. Conținut I. METAFIZICA, MEREU
LECTURĂ DE PAŞTI- AUTOR GEORGE BONDOR de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428484825.html [Corola-blog/BlogPost/374864_a_376193]
-
metafizicii Conceptul formal al „metafizicii clasice” IV. METAFIZICA SUB ZODIA CRITICII Scenarii ale criticii metafizicii 1. Critica naturalistă 2. Critica empiristă 3. Critica pozitivistă 4. Critica logico-nominalistă 5. Critica lingvistică 6. Critica analitică Kant: metafizică și critică Hegel: metafizică și fenomenologie 1. Avantajele unei simple sistematizări: împărțirea cvadruplă a metafizicii 2. Hegel și critica metafizicii 3. Și totuși, metafizica... 4. Metafizică și onto-teologie 5. Ce fel de fenomenologie? Metafizică, modernitate, critică 1. Modernitatea ca proiect unitar 2. Paradoxurile modernității 3. Conflictul
LECTURĂ DE PAŞTI- AUTOR GEORGE BONDOR de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428484825.html [Corola-blog/BlogPost/374864_a_376193]
-
5. Critica lingvistică 6. Critica analitică Kant: metafizică și critică Hegel: metafizică și fenomenologie 1. Avantajele unei simple sistematizări: împărțirea cvadruplă a metafizicii 2. Hegel și critica metafizicii 3. Și totuși, metafizica... 4. Metafizică și onto-teologie 5. Ce fel de fenomenologie? Metafizică, modernitate, critică 1. Modernitatea ca proiect unitar 2. Paradoxurile modernității 3. Conflictul modernităților 4. Supozițiile metafizice ale modernității V. CRITICA METAFIZICII ÎN MODERNITATEA TÂRZIE Identitate și diferență Pozitivități și opoziții Critica reprezentării Sistem și metanarațiuni Fundarea hermeneutică Istoria ființei
LECTURĂ DE PAŞTI- AUTOR GEORGE BONDOR de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428484825.html [Corola-blog/BlogPost/374864_a_376193]
-
penală. Verdictele au fost și ele variate- de la muncă în folosul comunității până la pedeapsa cu moartea. Supreviețuirea ei pare pur și simplu un miracol.” Sensuri ale corpului Volumul conține lucrările celui de-al doilea colocviu anual al Centrului de Hermeneutică, Fenomenologie și Filosofie practică, desfășurat în perioada 28-29 octombrie 2010 la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politicea Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Din cuprins: Ștefan Afloroaei: Trupul privit de departe, Valeriu Gherghel: Trupul miresei. Priviri hermeneutice, Horia Vicențiu Pătrașcu: Între
LECTURĂ DE PAŞTI- AUTOR GEORGE BONDOR de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428484825.html [Corola-blog/BlogPost/374864_a_376193]
-
ne ajute Dumnezeu!” Apoi, profesorul Diaconescu a dăruit cu generozitate o parte din operele domniei sale: Speranța, Istoria Literaturii Dacoromane, Teologie ortodoxă și arta cuvântului, Istorie și valori, Adevărul retorului Lucaci, Culorile sângelui, Desparțirea și timpul, Marele cântec, Fundamentele teologice ale fenomenologiei narative (autor preot prof.univ.dr. Dumitru Radu) si Mihail Diaconescu -Colecția personalități contemporane, Buc.2015 (autor Rodica Subțirelu). În semn de respect pentru președintele Romăniei Emil Constantinescu a invitat pe toți participanții să se ridice în picioare, mulțumind pentru onoarea ce
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 by http://uzp.org.ro/comemorare-97-de-ani-de-la-revenirea-bucovinei-la-patria-mama-romania-la-palatul-mogosoaia-27-xi-2015-ora-1100/ [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]