209 matches
-
e moarte, este timp, La noi în gene arde focul viu că nimb. În țara mea și-n a ei soarta, Sărutul este poartă Și un triumf al vieții nemuritoare Asupra morții trecătoare. În țara mea privită prin a inimii fereasta Și zborul este pasăre măiastra, Îngerii urca și coboară Fără barieră lumilor povară. La noi în țară viață este ou, Născut din apa vieții Și tineretea-i veșnic primita-n dar, cadou, Ca piedică în calea bătrâneții. Și-așa cuminiti
INFINITUL TARII MELE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1454622189.html [Corola-blog/BlogPost/340269_a_341598]
-
Băieții mamei, băieți, / Frumușei și cucuieți !” Cu-astfel de gânduri, bucuroasă, / Se tot apropia de casă, Însă deodat’ s-a-nspăimântat / Și sângele i-a înghețat În vine, căci a priceput / Că ceva rău s-a petrecut. Doar capetele din fereastă / O înștiințau că o năpastă Peste-a ei casă a venit. / Mergând la ușă, a grăit: „Trei iezi cucuieți / Ușa mamei descuieți ! Că mama v-aduce vouă: / Frunze-n buze, Lapte-n țâțe, drob de sare /’ În spinare, Mălăieș / În
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448869997.html [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
cearșafurile deschid o fereastră sapiențială aspir fluturii viselor iluzii magmatice în lumina difuză umbra ta crește odiseic îți pictez tavanul insolent cu unghiile de la piciorul lui Columb inima mea se rotește aleatoriu între două oglinzi converse ușa mea spartană și fereasta ta fermă supraviețuiesc luptei teritoriale suflete emergente mâini devotate pacifică imperii caste reminiscențe două comete strălucesc decadent SOS este implozie s-au spart ferestre indecent Referință Bibliografică: Steaua / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1284, Anul IV, 07
STEAUA de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 by http://confluente.ro/Angi_cristea_1404717301.html [Corola-blog/BlogPost/371030_a_372359]
-
grav calitatea vieții; 3. status general care contraindică intervenția chirurgicală; 4. refuzul intervenției chirurgicale de către pacient. 14.8. - TUMORILE MALIGNE ALE FIBROMUCOASEI PALATULUI DUR RECOMANDARE [Grad C] ● se recomandă extirpare cu margini libere negative presupune rezecția osului subiacent: () rezecție în fereastă palatinală () rezecție transsinuzală () hemirezecție de maxilar ● se recomandă reconstrucția defectului se poate face prin una dintre metodele: o proteză cu obturator () diverse transpoziții de lambouri locale, loco-regionale sau de la distanță ● se recomandă ca atitudine față de limfonodulii cervicali: se preferă evidarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231325_a_232654]
-
grav calitatea vieții; 3. status general care contraindică intervenția chirurgicală; 4. refuzul intervenției chirurgicale de către pacient. 14.8. - TUMORILE MALIGNE ALE FIBROMUCOASEI PALATULUI DUR RECOMANDARE [Grad C] ● se recomandă extirpare cu margini libere negative presupune rezecția osului subiacent: () rezecție în fereastă palatinală () rezecție transsinuzală () hemirezecție de maxilar ● se recomandă reconstrucția defectului se poate face prin una dintre metodele: o proteză cu obturator () diverse transpoziții de lambouri locale, loco-regionale sau de la distanță ● se recomandă ca atitudine față de limfonodulii cervicali: se preferă evidarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232121_a_233450]
-
vreo 800 de călugărițe. În jurul bisericii se aflau case călugărești risipite pe un vast teritoriu, despre care Kotzebue scria: "„Casele și căsuțele umbrite de copaci bătrâni erau împrăștiete fără nici-o regulă; câte unele se rătăciseră pănă la marginea pădurii, și ferestele luceau ca aurul în razele soarelui ce apunea. Garduri de lemn de felurite chipuri despărțeau grădinile unele de altele; totul se arăta curat și bine ținut și înfățoșa icoana unei vieți regulate dusă de o numeroasă și pașnică colonie. Din
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
întâlnire cu fiii satului în cadrul manifestărilor religioase, artistice și sportive. Coronița de sânziene purtată de tineri, în această zi de sărbătoare, reînnoiește tradiții și obiceiuri străvechi legate de Ziua de Sânziene. Se spune că aceasta aduce noroc în iubire și fereste pe cei care o poartă de "Dragaică" și de "Iele", întruchipări ale vrăjitoarelor și ale spiritelor rele ce amenință sănătatea și iubirea tinerilor. Cimitirul eroilor din localitate, ridicat prin grija Asociației "Cultul Eroilor", a adunat osemintele tuturor ostașilor căzuți pe
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
văzut și astăzi. După aceasta, Konstantis l-a înjunghiat pe Iannis Kapodistrias, iar Georgios l-a împușcat pe acesta din urmă în cap. Konstantis a fost la rândul lui împușcat mortal de generalul Fotomaras, care a urmărit întreaga scenă de la fereasta casei sale. Georgios a reușit să fugă și s-a refugiat în clădirea ambasadei franceze. S-a predat însă după câteva zile autorităților elene. Giorgios a fost judecat și condamnat la moarte prin împușcare. Augustinos Kapodistrias i-a succedat fratelui
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
s-a răspuns la această întrebare în anii 1990, independent, de către Lyubich și de către Graczyk și Świątek. (Observați că acele componente hiperbolice care intersectează axa reală corespund exact ferestrelor periodice din diagrama Feigenbaum. Deci acest rezultat afirmă că astfel de fereste există lângă orice parametru din diagramă.) Nu toate componentele hiperbolice pot fi atinse de o secvență de bifurcații directe din cardioida principală a mulțimii lui Mandelbrot. Totuși, o astfel de componentă "poate" fi atinsă de o secvență de bifurcații directe
Mulțimea lui Mandelbrot () [Corola-website/Science/306349_a_307678]
-
executate din alamă și cristal de Mediaș. Draperiile și covoarele sunt realizate în nuanțe de roșu englez siena. Această galerie se intersectează cu intrarea oficială (C4), dinspre Bulevardul Unirii. Aici se află cele două scări monumentale, având fiecare câte o fereastă înaltă de 16 m, acoperite cu draperii ce se spală manual, fiecare cântărind aproximativ 250 kg. Această parte a Palatului (atât Galeria de Onoare cât și scările) a fost refăcută de mai mult de cinci ori, datorită dorinței lui Ceaușescu
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
și 60 de piese cu motive ornamentale, provenite din corul Bisericii Franciscane din Esslingen. Cinci din cele șapte ferestre ale corului lung ale bisericii conțin în repartiția actuală vitralii. Ferestrele poartă sigle în conformitate cu poziția lor în cor. Numerotarea pleacă de la fereasta de est, care poartă sigla I. Ferestrele care o încadrează sunt numite nord II și sud II, în funcție de poziția lor față de I. Urmează, după același sistem, ferestrele nord III și sud III (vezi schema din dreapta). Complexul de vitralii s-a
Vitraliile Bisericii Sf. Dionisiu din Esslingen () [Corola-website/Science/309399_a_310728]
-
mai intensă, cu acel malaise difuz provocat de revenirea acasă. Poate că era într-adevăr aceeași durere, o umbră incertă ce plutea peste destinul meu de la un capăt la altul. Încă nu aprinseserăm luminile și stăteam toți pe bancheta de la fereastă, fără să ne privim, întorși spre zăpada care se cernea tăcută și spre „peisajul” acum nevăzut pentru care, tocmai din dorința de a-l admira, Alexander construise această anexă ovală. Dincolo de draperia care îl separa de anexă, studioul era aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
stătea ca un înțelept al vechimii pe marmura băncilor ateniene. Afară ceața se întindea și se strângea înapoi, picături cădeau din neguri, urlete de sirene și vâjâituri de motoare tăiau un aer gros și obscur, strigăte nervoase trimeteau unde spre fereștile sălii, iar el stătea liniștit, străin de toate aceste deșănțări ale unei vremi triste și chinuite și în colțul gurii zâmbea o ușoară lumină răsfrântă din Atena lui Pericle.” CAZUL ALECSANDRI Paradoxal caz, Alecsandri! Paradoxal prin banalitate. Tot ce e
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
de Arheologie Iași. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em.1970, p. 320-321; Coman 1980c, p. 101, nota 10; Teodor 1997c, p. 78. c) La Tufari: la circa 700m nord de sat, pe partea stângă a văii Fundătura, pe malul Pârâului Fereștilor, s-au găsit fragmente de vase modelate la mână și la roată, din veacurile V-VI și VI-VII. Cercetare C. Buraga, 1952 și N. Zaharia, 1958. Materialul este la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
unei regulate iconomii de păduri. Acum, iconomia pădurilor (precum poate și aiure), iar mai ales în această parte a țărei, din nenorocire se află în cea mai tristă stare. Prin necumpătata exportație a lemnului, prin numeroasele și peste analoghie aflătoarele ferestei, toată valea cea mare a Bistriței cu a<le> ei lăturalnice văi, se vede stirpită de lemne și provizioanele copacilor câștigate prin învechime se mistuiesc prin un abuz (catahrisis) vrednic de tânguire. Pe lângă această întrebuințare a pădurilor, mai este încă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
diferiți factori implicați în desfășurarea acțiunii verbale: deja, abia, de-abia, tocmai: „Și abia plecă bătrânul.../ Ce mai freamăt, ce mai zbucium!” (M. Eminescu, I, p. 147), „Ce ți-e? zise un bătrân prietenos, care se ivi tocmai atunci la fereastă...” (M. Eminescu, P.L., p. 58); • exprimă continuitatea (unei acțiuni, stări etc.): mai, încă, tot: „Mai are încă - mai are substanță natura.” (L. Blaga, p. 242); • accentuează aspectul negativ al acțiunii verbale în sine sau prin raportare la diferiți factori pe
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
limbajului poetic: „O fată frumoasă e o fereastră deschisă spre paradis.” (L. Blaga) Prin predicatul absolut al metaforizării, se poate revela adevărul esențial, obscurizat de adevărul fenomenal, exprimat lingvistic prin predicate referențiale: „Nu credeți cum că luna-i lună. Este / Fereasta cărei ziua-i zicem soare.” (M. Eminescu) Luna-i lună. (S) (pr.ref.) luna (noaptea) - este fereasta (pr. metaf.) soare (ziua) b. Predicatul referențialtc "b. Predicatul referen]ial" În enunțurile cu predicat referențial, prin predicație se actualizează - în funcție de situația de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
metaforizării, se poate revela adevărul esențial, obscurizat de adevărul fenomenal, exprimat lingvistic prin predicate referențiale: „Nu credeți cum că luna-i lună. Este / Fereasta cărei ziua-i zicem soare.” (M. Eminescu) Luna-i lună. (S) (pr.ref.) luna (noaptea) - este fereasta (pr. metaf.) soare (ziua) b. Predicatul referențialtc "b. Predicatul referen]ial" În enunțurile cu predicat referențial, prin predicație se actualizează - în funcție de situația de comunicare sau/și de tipul de cunoaștere (empirică, științifică, artistică, filozofică, religioasă) - planul semantic al termenului-subiect și
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Alexandru-Vodă și Gogu tatii). Nu este neglijată nici producția poetică la zi, versuri oferind Alexandru A. Naum (Zâna, Cânticul doinei, Bucolică ș.a.), Teodor A. Naum (Bucolică, Pentru iubire ș.a.), Gh. Vasiliu, care folosește pseudonimul G. Prut (Ideal, Verde, În colțul fereștii ș.a.), George Murnu ( În fața unui volum), G. Rotică, Liviu Marian. Cu proză este prezent îndeosebi Eugen Boureanul (Puiul, Dulgherul, Leul, Fanta ș.a.). Câteva studii de istorie a filosofiei și a artei - Alexandru A. Naum, Grigorescu și impresioniștii, Începuturile creștinismului și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289475_a_290804]
-
Semne de ger Dacă cîntă cucoșul iarna spre sară. Cînd iarna vrăbiile caută loc de aciuare pe sub streșina casei. Dacă visezi pește. Cînd se înroșesc tare pirosteile în foc. Semne de ninsoare Cînd visezi luptă. Cînd visezi oi. Cînd asudă fereștile. Cînd umblă multe cioare zburînd pe sus. Cînd înfloresc florile toamna. Cînd se strîng mai multe vrăbii la un loc și zboară toate din loc în loc, iar cînd stau în copaci cîntă cu zgomot și ciripesc. Semne de viscol Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd umblă cîrduri de cocostîrci. Cînd te mănîncă urechile. Cînd faci bubușoare multe pe mîni. Cînd îți asudă mînile. Cînd rîndunele zboară mereu pe aproape de casă. Cînd oile zbiară și se bat. Cînd broasca țîstoasă cîrcîie* în baltă. Cînd asudă fereștile. Cînd se umezește sarea. Cînd se varsă solnița cu sare. Cînd se tîrăsc rîmele pe pămînt. Cînd se scutură oile mereu. Cînd umblă furnicile pe drum. Cînd ies furnicile din cuiburile lor și cară țărnă. Cînd furnicile fac mușuroaie mici
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mă! zic oamenii-n fundul bisericei ș-o tulesc la fugă. Nicodim, cum deschide ochii, miroasă putoarea din antereul lui Buchilat, gândește că s-a aprins biserica, urlă groaznic și fuge. Buchilat dă peste sfeșnic, îl răstoarnă... Întuneric. Băh! pe fereastă, Nicodim urlă, Buchilat simte cum îl frige cineva de mână ș-o rupe la fugă. Popa-și ia prin întuneric cojocirocul [c]ul și-l încalță de spaimă. N-are vreme să bage de samă, ia poalele cojocului în cap
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
vreme să bage de samă, ia poalele cojocului în cap și năvăleșt[e] spre ușă, În fereastră: Băh! Când dă să iasă pe ușă, Nicodim zice: Uite-l mă, uite-l, repede ușa-napoi ș-o închide cu lăcata. În fereastă: Băh! Popa scutura de ușă, oamenii țineau vârtos, ca să nu lase pe dracul să fugă... Vezi, mă! Trăsni-l-ar crucea lui Dumnezeu, Necurat, cum mi-o fript mânica, zice cu spaimă Buchilat. D-apoi cum puțea în biserică, zice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Dumnezeu, Necurat, cum mi-o fript mânica, zice cu spaimă Buchilat. D-apoi cum puțea în biserică, zice Nicodim, gândeai c-o dat cineva foc la biserică. Necuratul! Putoarea iadului! Chiu! popa-n biserică. Țineți, mă, nu lăsați ușa. În fereasta bisericii: Beh! Pintilie! mergi de trage clopotul, eu alerg la crâșmă să chem oameni! Aduceți păcură, mă, să dăm foc bisericei. Chiu! popa-n biserică 17. Dar nu numai Iurăsceștii, ci și Eminoviceștii erau oameni credincioși; nu lipseau duminica de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
vorbi de o veritabilă privire panoramică circulară, realitatea reflectându-se în creație așa cum i-a rămas pe retină copilului. Iată un exemplu revelator: Pe câte-un plan mai ridicat se văd curți văruite cu îngrijire, cu arătarea plăcută și liniștită. Fereștile dreptunghiulare strălucesc în soare, în cerdacul nalt duc scări curate, în fața curții se-ntinde o ogradă mare în semicerc, încunjurată cu zaplaz șindilit, umbrit de plopi, salcâmi sau nuci. În dreapta curții, care se numește "sus", sunt în genere grajduri și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]