76 matches
-
în anul 1405 a caligrafiat și miniat un Tetravanghel pe pergament pe care l-a ferecat cu coperte de argint aurit, măiestrit lucrate, o capodoperă a epocii. Este cea mai veche carte datată din Țara Românească cu cea mai veche ferecătură și se află la Muzeul Național de Istorie din București. Cuviosul Nicodim s-a mutat la cele veșnice la 26 decembrie 1406 și a fost îngropat în mormântul din pridvorul bisericii, pe care și l-a săpat dinainte. Acum o
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
Tetraevangheliar slavon în Țara Românească. El este opera cuviosului Nicodim de la Tismana și deci în domeniul vechilor scrieri, Nicodim deține o întâietate absolută în istoria Țării Românești. Este cea mai veche carte datată din Țara Românească cu cea mai veche ferecătură și se află la Muzeul Național de Istorie din București. În secolul al XV-lea și în următoarele, școala de copiști înființată de ucenicii lui Nicodim la Mânăstirea Tismana a continuat seria scrierilor religioase chiar daca la început, copiștii neștiutori de
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
este prezent în expoziții colective internaționale reprezentând România în Bulgaria, Ungaria, Austria..., are primul succes internațional - premiul la Trienala Internațională de pictură de la Sofia. În 1988, artistul organizează în ruinele celui mai vechi palat princiar din București - Curtea Veche, expoziția „Ferecătura”, un eveniment cultural remarcabil în viața culturală bucureșteana. Destinată să celebreze 300 de ani de la de la urcarea pe tronul Țării Românești a domnitorului Constantin Brâncoveanu, expoziția își propunea să reinventeze simbolurile artei bizantine ortodoxe; Din același text, televiziunea română se
Ștefan Râmniceanu () [Corola-website/Science/328760_a_330089]
-
domnitorului Matei Basarab și a doamnei Elina. Cele patru icoane dăruite de familia domnitoare îi reprezintă pe: Domnul Iisus Hristos, Maica Domnului cu Pruncul, Sfântul Mare Mucenic Mercurie și Sfântul Mare Mucenic Dimitrie. Icoanele sunt doar pictate, fără ornamente și ferecături de aur sau argint, fiind protejate în prezent de rame de sticlă. Icoanele au fost cel mai probabil pictate tot de zugravul rus Grigorie, cel care a realizat și pictura murală a bisericii. De o deosebită valoare artistică, unicat în
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
fir de aur și argint (unul care reprezintă "Adormirea Maicii Domnului" a fost donat în 1612 și un altul care reprezintă "Punerea în Mormânt a Mântuitorului", care a fost donat în 1626), o cruce din lemn de tisă cu o ferecătură în filigram de argint aurit (în 1624), un pocrovăț înfățișând Împărtășirea Apostolilor cu vin (nedatat, dar purtând numele lui Anastasie Crimca) și cărți bisericești (un Tetraevangheliar cu miniaturi pe pergament (1609), un Liturghier (1610) și o Psaltire (1616)). Multe dintre
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
Erau produse ale meșterilor locali, lucrate din argint aurit sau din bronz, după modele bizantine mai vechi. Mare căutare aveau aplicele; în tezaurul îngropat în cimitirul șanțului au fost găsite câteva sute de aplice, 400 de perle și fragmente din ferecături de cărți. La unele cneaghine, marama cobora de sub coroană în cute oblice, aidoma celei din portretul Margaretei de Provence sau a altor regine ale Franței.” Sunt amintite în documente blănurile de samur, aduse de negustorii moscoviți, sau blănițele de jder
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
odoare au ajuns până la noi. În contact cu opere venite de peste hotare s-au format și la noi meșteri argintari la Neamț, la Putna și la Humor. Cărți de cult au fost ferecate din porunca și pe cheltuiala domnului, iar ferecătura lor este o adevărată operă de artă: Ferecătura Tetraevanghelului de la Humor a fost făcută de un meșter care lucra în mânăstire, după cum o altă ferecătură de argint a fost făcută de călugărul Silvan de la Neamț. Decorația lor amintește, prin “atitudinea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
opere venite de peste hotare s-au format și la noi meșteri argintari la Neamț, la Putna și la Humor. Cărți de cult au fost ferecate din porunca și pe cheltuiala domnului, iar ferecătura lor este o adevărată operă de artă: Ferecătura Tetraevanghelului de la Humor a fost făcută de un meșter care lucra în mânăstire, după cum o altă ferecătură de argint a fost făcută de călugărul Silvan de la Neamț. Decorația lor amintește, prin “atitudinea personajelor... opere contemporane din pictura murală și broderii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la Humor. Cărți de cult au fost ferecate din porunca și pe cheltuiala domnului, iar ferecătura lor este o adevărată operă de artă: Ferecătura Tetraevanghelului de la Humor a fost făcută de un meșter care lucra în mânăstire, după cum o altă ferecătură de argint a fost făcută de călugărul Silvan de la Neamț. Decorația lor amintește, prin “atitudinea personajelor... opere contemporane din pictura murală și broderii.” De o deosebită valoare sunt cele două ripide, lucrate în argint, una aflându-se la Patmos, iar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
păstrat un minei pe luna noiembrie, scris în 1513 din porunca lui Neagoe Basarab și dăruit de acesta în 1517 Mitropoliei din Târgoviște. Tot din ordinul lui Neagoe s-a scris un Tetraevanghel, din care până la noi a ajuns doar ferecătura, somptuos lucrată în argint. Pentru mănăstirea de la Curtea de Argeș Neagoe a făcut importante achiziții de cărți, după cum probează un codex ce cuprinde omilii ale lui Ioan Hrisostom, dăruit în 1519. Un gust ales marchează produsele scriptoriilor epocii. Multe din hrisoavele alcătuite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
e frică de bărbatu meu». Construcția imaginară desăvârșită, la care a artizanat multă vreme (,,Ce crezi tu, îi spunea lui O. Goga, în câte ape n-am scăldat eu Hanul lui Mânjoală? Ce să mai vorbesc de melodia frazei, de ferecătură, de ritmul vorbelor...’’), câștigă anvergură artistică prin prezența scriitorului ca personaj care interpretează cu brio rolul complementar al duetului epic, generator. O altă operă înrudită, în care Caragiale abordează întrun fel aceeași temă dând un ușor tâlc simbolic ispitei este
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
halta Bolovăniș case, flori, strat de cartofi, iarba crude umple poiana, ștearsă în clipă de masiv împădurit, rîpă de sus pînă jos în locul măsurii de zidar și de dulgher, miros de rășină deschiderea de Valea Rece, Puntea Lupului și alte ferecături în munte, de aici județul Harghita, oprire în Lunca de Jos, imobile mari ale centrului de comună, trei furnici de cosași pe costișe, halta Tarcău cosașii la tren, urcăm și coasele, le-ați răsucit riscant în ușa vagonului, întîi băbuța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
crâncen cu toegele în "Cetatea Albă" Așezat în raclă și-n sicriu de lemn de chiparos, se odihnește acuma în sf. biserică a Mirăuților lângă curtea domnească sicriu de lemn de chiparos, ferecat cu argint suflat cu aur având în ferecătură înfățișate 12 icoane cu chinurile mucenicului în relief, legate între ele prin țesături de filigran. În ziua de Sf. Gheorghe, se face ș-o minune c-un necredincios în care intră necuratul și pentru care se roagă preoții și după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
8 nasturi argint aurit, inv. nr. 157. 2.Una bederniță de atlas roșie cu icoana Mântuitorului cusută cu fir, inv. nr. 123. 3.Una pereche rucavițe de mătase roșie cu chipul Bunei Vestiri. 4.Una Evanghelie din 1865, îmbrăcată în ferecătură de argint aurit din 1751 (7259). 5.Una cruce de argint în parte aurit, fără scaun din 7179 (1671). 6.Una anaforniță de argint aurit, inv. nr. 95. Drept care s-a formulat prezentul Proces-verbal în trei exemplare, unul rămânând în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pergament, atât de tare, că mă durea de la betele de care era prins. - Da, am răspuns, dar există oameni care gândesc altfel. Am observat pe chipul lui satisfacția că, deși alesesem o carte secretă, era lipsită de orice podoabă sau ferecătură prețioasă. La Cividale am stat de vorbă cu Grasulf și am căzut de acord să ținem sub control orice predicator sau misionar catolic ce s-ar osteni în oraș, sau în orice castel sau domeniu, să-l gonim imediat ce ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
foarte frumos ce-l reprezenta pe împăratul Constantin dăruind biserica lui Hristos și Sfântului Petru. Pompeianus, atunci când Adeodato a dispărut fără să-mi fi dat seama, mi-a arătat ornamentele dăruite de papa Onoriu. Ceea ce frapa cel mai mult era ferecătură în argint bătut ce îmbrăca în întregime altarul cel mare, deasupra căruia se aflau două candelabre de aur. Însoțitorii mei romani erau mișcați de atâta splendoare. Oștenii longobarzi scrutau toate cele cu expresia celor care în sfârșit descoperă unde sfârșiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ușurința cu care artiștii români se descurcau atunci când trebuiau să figureze monumentalul, un monumental al ceremonialului (deci al convenției), da și al personajelor ce trebuie să respecte regulile efigiilor. Mai puțin numeroase și mai ascultătoare față de convenții, lucrările în metal - ferecături de carte, cele mai multe -, aparținând unor meșteri autohtoni ori venind de peste munți, pot fi convocate pentru a face o colecție de portrete de femei. Ferecătura de la Mănăstirea Tismana datează din 1566. Mircea Ciobanul murise în 1559. Dar Doamna Chiajna, donatoare a
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
trebuie să respecte regulile efigiilor. Mai puțin numeroase și mai ascultătoare față de convenții, lucrările în metal - ferecături de carte, cele mai multe -, aparținând unor meșteri autohtoni ori venind de peste munți, pot fi convocate pentru a face o colecție de portrete de femei. Ferecătura de la Mănăstirea Tismana datează din 1566. Mircea Ciobanul murise în 1559. Dar Doamna Chiajna, donatoare a cărții, a ținut să nu se despartă de soț și să apară împreună cu el într-o compoziție de tip „nova plantatio”. Tot la structura
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cel care îi confiscase „toate ocinele” pretronului Stoica din Strâmba, vistierul hoț însurat cu Dochia, fiica jupâniței Marina) l-a omorât - în 1618 -, căci participase la răscoala lui Lupu Mehedințeanu. I-a luat apoi „banii și hainele și caii și ferecăturile și tot ce a găsit din averile lui”. Și Radu Mihnea își va trata la fel (era o practică veche, de vreme ce Radu de la Afumați îi lua „bucatele” marelui vistier Oancea din Batin) adversarii. Pentru „rea hiclenie” l-a omorât (înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
atît de împătimit de religie, încît își petrecea cea mai mare parte a timpului cu lecturi pioase și cu rugăciuni. În exercitarea credinței, mai mult decît învățăturile creștinești, îl atrăgea însă frumusețea calmă și misterioasă a ritualului, strălucirea icoanelor cu ferecături aurite, luciul veșminelor preoțești, sunetul grav al cîntărilor, mătăniile, închinatul, mirosul pătrunzător de tămîie. Îi obliga pe fiii lui să participe alături de el la principalele slujbe de peste zi. Cum în bisericile ortodoxe nu erau scaune, copiii stăteau în picioare ceasuri
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
lumea aceasta pe-ailaltă? si acela pe numele căruia este coletul, atunci când va fi să-l primească, să fie chiar orb încât are nevoie de braille-ul bubițelor ca să citească în suflet? si sufletul într-atât de fragil, că se poartă în ferecătură de piele si os presărată cu perle moi ce coc? sau să fi ajuns, fix ca-n Infernul lui Dante, de son vivant în ceaunul cu smoală si-atunci când e dat în fiert scoate - S.O.S. - bule de aer
iov and vio by Emilian Galaicu-Păun () [Corola-journal/Imaginative/5984_a_7309]
-
imnuri, Moștenitorul deșertă carafa de benedictină în cupa chirurgului. Mai apoi o depuse moale pe cristalul mesei. Orlov se lipise de fotoliu... Chihlimbarul din ochii gazdei strălucea mereu... Mîna se întinse după ce i se turnase. Dar se prăbuși pe o ferecătură de evangheliar. De parcă toate cele își năruiau însemnătatea. De parcă. Ceva între greață și fascinața ei. - Pentru ce bem, coane..., îndrugă Orlov. Și-atunci, gazda surîse: - Eșecul se cere celebrat. Cînd totul ajunge să fie drog, drogul ne e totul. Vino
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
O.Goga: „Ca în toate, și în literatură se cere, se pretinde o cinste profesională, un prestigiu de atelier... Ce crezi tu, în câte ape n-am scăldat eu Hanul lui Mânjoală?... Ce să mai vorbesc de melodia frazei, de ferecătură, de ritmul vorbelor... Iacă, numai interpuncția... Câți nu înțelerg că interpuncția e gesticularea gândirii... Vezi, pe mine mă frământă astea, mă rod... Nu se poate artă fără migăleală... Cu vremea îți cresc tot mai mult scrupulele de conștiință... Dac-o
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
prin ele, se aliniau într-o ordine perfectă o mulțime de cărți; peste cinci sute, calculă Corso. Poate o mie. Printre ele, multe codexuri și incunabule. Bune și vechi cărți legate în piele sau pergament, străvechi volume cu incrustații, cu ferecături pe coperți, in-folii, elzevire, în legături cu gofraje, cu garnituri metalice, cu caboșoane de protecție, rozete, încuietori, cotoare și canturi cu litere aurite sau caligrafiate în scriptoriile mânăstirilor medievale. Observă de asemenea prin colțuri vreo duzină de curse de șoareci
Arturo Pérez-Reverte: Clubul Dumas by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13073_a_14398]
-
icoanele executate în secolele XVII-XVIII, pe suport de lemn, a căror valoare se ridică la 1 500-2 000 de euro; dacă exemplarul este rusesc sau lipovean, valoarea lui poate crește considerabil. Prețul este mai mare și în cazul icoanelor cu ferecătură de argint, mai ales dacă este pictată în întregime, și nu doar capul sfinților. Înainte de achiziționarea icoanelor vechi, este bine să cereți întotdeauna sfatul unui specialist, pentru a vă convinge că piesele sunt originale. Z. K. topul bancar/lei DOBÂNZI
Agenda2006-23-06-economic () [Corola-journal/Journalistic/285025_a_286354]