174 matches
-
european E85, nu departe de sfintele mănăstiri Voroneț, Moldovița sau Sucevița, la numai 16 kilometri de orașul Câmpulung Moldovenesc. A căpătat acest nume, cu sute de ani în urmă, tocmai pentru că, aflată la intrarea în Carpații Orientali, străjuită de Obcina Feredeului, a îndeplinit rolul de localitate de vamă între Principatul Moldovei și Principatul Transilvaniei. Este atestată documentar în anul 1408, când se numea deja Vama Moldovița, apărând într-un privilegiu comercial din 8 octombrie al acelui an, în care se stabilea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
CU ȘCOALA LA PLANTAȚIE Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1301 din 24 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Cu școala la plantație Unde sunt pădurile mai falnice decât în ținutul Bucovinei? Unde cresc fagii mai armonioși decât în Obcina Feredeului? Pădurea și pășunile sunt adevăratele bogății ale locurilor. Nicio palmă de pământ nu este pustie, fie este apă, fie pădure, fie pășune. Dar, ca să fie așa în acest ținut binecuvântat de Cel de Sus, trebuie ca și oamenii să-și
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
mămăliguța în ceaunul de la stână și am mâncat ca de prânz. După aceea am urcat muntele până spre culme, acolo unde începeau vestitele pajiști cu merișoare. În vremurile de demult, erau oameni foarte sârguincioși din Breaza, satul de dincolo de Obcina Feredeului, care chiar au câștigat averi frumoase din strângerea merișoarelor și vinderea lor la oraș, la Câmpulung. Să revenim la merișoarele noastre. De cum am urcat muntele, nenorocul nostru a fost că venise o ploaie fără de veste. A început să sufle și
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
european E85, nu departe de sfintele mănăstiri Voroneț, Moldovița sau Sucevița, la numai 16 kilometri de orașul Câmpulung Moldovenesc. A căpătat acest nume, cu sute de ani în urmă, tocmai pentru că, aflată la intrarea în Carpații Orientali, străjuită de Obcina Feredeului, a îndeplinit rolul de localitate de vamă între Principatul Moldovei și Principatul Transilvaniei. Este atestată documentar în anul 1408, când se numea deja Vama Moldovița, apărând într-un privilegiu comercial din 8 octombrie al acestui an, în care se stabilea
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
să știe domnu' Calinderu când trece parada lumea strigă ura prefectul ne face semn să închidem gura muștele și praful pot să dăuneze, sănătatea noastră stă în pioneze restul ca pe roate, scârțâie din greu nu ne ajunge apa pentru feredeu morile de vânt se învârtesc degeaba și morarii ascultă muzică de ABBA Referință Bibliografică: filosofi dogmatici / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1746, Anul V, 12 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate
FILOSOFI DOGMATICI de ION UNTARU în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373167_a_374496]
-
i-aș spune bărbătesc talent, Zamfira Bârzu, impusă în ultimii ani, nici măcar din insolitul că pictorița își prezintă lucrările la Baia turcească, ci... ci... din întoarcerea bruscă a timpului înapoi, în anii cînd Baia turcească era, mai mult decît un feredeu, era o... instituție. Ca atîtea altele: Farmacia, Tribunalul, Primăria. Cîți ieșeni, mai ales după război, aveau baie în casă! (blocurile-silozuri, cu căzile aferente, nu se construiseră încă). Oricum, fost burghez sau actual proletar, o dată pe săptămînă, apelai la numita instituție
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acumulată și exacerbată în ultima decadă a debusolării noastre i se suprapune acum, anual, darea poalelor peste cap, de nu mai știi unde te afli: în Orientul Apropiat sau în îndepărtata Somalie (de-or fi existînd acolo poale...). Și tot feredeul ăsta nu e oriunde, e aici, în orașul voievodal și spiritual deopotrivă, care a știut dintotdeauna să nu-și păteze blazonul, să-l țină în compania celorlalte cîteva mari orașe ale țării, cele care, de fapt, au și definit/ definesc
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unor ateliere mari în orașe. Prima încercare mai serioasă a fost întemeierea atelierelor de unelte agricole din Păcurari, care, după cum se știe, a eșuat în cele din urmă. În 1857, Anton Schiler și comp. „a deschis” la Iași, „în mahalaua feredeului turcesc, de vale de curtea domnului Mihai Sturdza, o fabrică pentru mașini agronomice, în care fabrică se pot pregăti - spune proprietarul ei - felurite mașini precum: mașini mici și mari pentru treierat pâine albă la 40 și cea a doua până la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
economică ale Patriarhiei din Constantinopol în care s-a implicat domnul, gândul presupus al mutării sediului mitropolitan de la Suceava la Iași, motiv pentru care ar fi adus la Trei Ierarhi sfintele moaște 28, începutul amenajării târgului înzestrându-l cu școală, feredeu, cu ceasornicul din turnul clopotniței de la Trei Ierarhi, după obicei european 29, sau întrunirea unor ierarhi ortodocși în toamna anului 1642, precum și dorința de domnie în Țara Românească de la sud de Carpați. Atât de mare fu aceasta, încât se va
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1825) -, imnuri și sonete „pentru fericirea patriei”, rămase în manuscris și pierdute. Configurația neoclasică a poeziei, ca și înclinația spre persiflaj și satiră trec și într-un jurnal de călătorie în versuri, din 1828, Călătoria dumnealui hatmanului Costandin Paladi la feredeile Borsăcului (publicat de Aron Pumnul în Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni), unde, pentru prima dată la noi, este întrebuințat termenul „romantic”. S. se declară „pătruns” de frumoasa, „romanticeasca priveală” a muntelui, dar sentimentului naturii îi lipsește fervoarea, scriitorul fiind
SCAVINSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289540_a_290869]
-
în grup spre Deia. Să nu vă închipuiți că e vorba de acel orășel de coastă din partea de nord a binecunoscutei insule spaniole Mallorca! Ce să caut eu tocmai acolo, când pe vremea aceea, la Câmpulung Moldovenesc, la poalele Obcinei Feredeului mai aveam încă Deia noastră, o cabană frumoasă în mijlocul unei poieni minunate, unul dintre cele mai căutate locuri de relaxare de către câmpulungeni, dărâmată prin 2000, în procesul de construire a noii societăți capitaliste, societate în care s-a dovedit că
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
viață, să invidieze soarta altor femei din alt neam, mai libere, mai respectate și mai scutite de griji. Astfel intrau în sufletul ei mai multe năcazuri decât bucurii; și astfel trăia în mijlocul neamului ei. Bătea drumul părinților, până la școală, până la feredeu; până la săracele croitorii și magazii din apropiere; trecea printre pruncii nenumărați care umpleau ulițile; ieșea și intra între femeile care se purtau domol de colo-colo, vorbeau moale și trăgănat, se certau ori se tânguiau fără întrerupere. Plângea pentru o rochie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
adormiți la sân. Vestea se răspândise și-n alte mahalale, în zilele când feciorul cel mic al feredeuarului, cu șapca lui soioasă și cu redingota flenduri, umbla pe ulițile strâmte sunând dintr-o talangă. În zilele acelea bolovanii din cuptorul feredeului erau încălziți și femeile se grămădeau spre casa uriașă, cu păreții totdeauna umezi, și înlăuntru, pe treptele de stejar, în aburul năbușitor, bătându-se peste trupurile mari cu măturile de frunze de stejar, puneau la cale și deosebitele întâmplări din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Facem știre... cui i să cade a ști că,... după cercetare ce-au făcut domnie sa Matei Ghica vodă pentru două haznale ce sintu făcute de răposatul Grigorie Ghica vodă aice în orașul Eșilor, precum să vădu, una pe denainte feredeilor (băilor n.n) și alta pe denainte Curții i Porții domnești. Și pentru ca să rămâie vecinică pomenire... au adus și oameni meșteri suiulgii de la Țarigrad, anume Dima și Constantin, și i-au așezat aice ca să fie neschimbați... Ce dar... s-au
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
aproape de zidiu, pe moșiia mănăstirei Trei Svetitelor... pentru sufletul său și a părinților săi”. --Am umblat noi cât am umblat și uite că ne-am întâlnit din nou cu cei doi frați suiulgii Dima și Constantin. Odată cu aducerea apei la feredeu (baie n.n) și la Curtea domnească, ei au primit multe înlesniri și locuri care se aflau în stăpânirea domniei. La 21 iulie 1757 (7265), Scarlat Grigorie Ghica voievod întărea celor doi suiulgii stăpânirea unui loc aflat în “târgul Iașilor
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pomana noastră să hie mai largu și mai deschis” Ia să vedem ce mai spune doamna Anastasia: “Avându Anița logofeteasa răposatului Solomon Bârlădeanul... niște... case, carile fiind penpregiurului aceștii svinte mitropolii... și alt loc ce iaste din vale, despre Ulița Feredeului... Și luând domniia noastră acele locuri de casă... le-am datu aceștii svinte Mitropolii”. Cred că ai fost cu luare aminte la cele spuse de doamna Anastasia, că la acea dată exista Biserica Albă stricată, cu un țintirim în jur
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
demnă de invidie: --Ce este această frumusețe? --Asta-i Baia Turcească sau Ferdedeul despre care aflăm din suretul de la <1637 sept.1 - 1638 aug.31> (7146) că “Vasilie (Lupu n.n) voievod, ctitor și ziditor sfântăi mănăstiri Trei Sfăteteli au făcut feredeul cel mari și l-au dăruit mănăstirii sali”. Despre acest feredeu se pomenește și în zapisul fiilor lui Enachie din 2 aprilie 1664 (7172), prin care arată că având “nește casi cu pivniță de piatră în târg în Eși, din
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Ferdedeul despre care aflăm din suretul de la <1637 sept.1 - 1638 aug.31> (7146) că “Vasilie (Lupu n.n) voievod, ctitor și ziditor sfântăi mănăstiri Trei Sfăteteli au făcut feredeul cel mari și l-au dăruit mănăstirii sali”. Despre acest feredeu se pomenește și în zapisul fiilor lui Enachie din 2 aprilie 1664 (7172), prin care arată că având “nește casi cu pivniță de piatră în târg în Eși, din sus (la nord n.n) de Feredei...” --Îmi place cum scriau
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dată trimite veliții boieri să cerceteze “jaluba ce au dat... al nostru cinstit și credincios boier,... Nicolai Roset biv vel vornic”, care “au arătat cum că o uliță ce merge din Ulița Mare drept la vale spre Bahlui și la feredeu... cu zidirile ce face... părintele Mitropolitul s-ar fi strâmtând,... cât ar pute să treacă o căruță și acea uliță ar fi trebuitoare la toți... și mai ales ferească Dumnezău, de o întâmplare de foc... Drept aceea... să mergeți la
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
bine în această clipă, noi stăm chiar pe acest loc, iar dughenile de colo sunt cele ridicate de suiulgiii domnești Dima și Constantin. Părinte, dacă nu-i cu supărare, aș avea o întrebare. Nu te codi, pune-o! Ce înseamnă „feredeul dispre doamna?” Apoi este un feredeu făcut în curtea domnească și folosit de doamna. Numai că, deși interiorul era din marmură, apa se aducea cu sacaua din heleșteul de sub curtea domnească... „Măi, să fie!” - mi-au trecut pe dată prin
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
chiar pe acest loc, iar dughenile de colo sunt cele ridicate de suiulgiii domnești Dima și Constantin. Părinte, dacă nu-i cu supărare, aș avea o întrebare. Nu te codi, pune-o! Ce înseamnă „feredeul dispre doamna?” Apoi este un feredeu făcut în curtea domnească și folosit de doamna. Numai că, deși interiorul era din marmură, apa se aducea cu sacaua din heleșteul de sub curtea domnească... „Măi, să fie!” - mi-au trecut pe dată prin minte aceste cuvinte de mare mirare
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
împreună cu frate-mieu, Constantin...data-am această adevărată scrisoare la mîna sfinției sale părintelui egumenului...de la sfînta mănăstire Trei Sfetitelor...precum să să știe că, avîndu sfînta mănăstire...un loc de casă cu pivniță de piatră, risipită, pre Ulița Ciubotărească, unde sîntu feredeile, care locu au fostu cumpărătură răposatului lui Vasilie Vodă (Lupu) de la Mihaiu Fortună comisul. După aceea au făcut Vasilie Vodă școale domnești pre acel locu, încă și feredeile (după cum să vădu). Deci, după ce le-au gătitu toate, le-au închinatu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de casă cu pivniță de piatră, risipită, pre Ulița Ciubotărească, unde sîntu feredeile, care locu au fostu cumpărătură răposatului lui Vasilie Vodă (Lupu) de la Mihaiu Fortună comisul. După aceea au făcut Vasilie Vodă școale domnești pre acel locu, încă și feredeile (după cum să vădu). Deci, după ce le-au gătitu toate, le-au închinatu danie sfintei sale mănăstiri Trei Svetitelor și au fostu acele școale pînă în zilele lui Mihai Racoviță voievod, la leat 7232. Și arzîndu de focu școalele, au rămasu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
După aceea, răposatul Grigorie Ghica voievod, vrîndu ca să facă haznale aice în Iași (după cum au și făcut), trimițîndu în łarigradu, ne-au adusu pre noi...și așăzîndu-ne aicea, în Iași, pentru trebuința haznalelor, atunci au datu în sama noastră și feredeile cu toate dresurile și cheltuielile lor. Întru acea vreme fiindu egumenu...Trei Svetitelor un părinte Ezechiil, dar avîndu noi trebuință ca să ne aflăm de-a pururi lîngă feredeie,...ne-am învoit cu sfințiia sa...și ne-au datu acel locu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
în Iași, pentru trebuința haznalelor, atunci au datu în sama noastră și feredeile cu toate dresurile și cheltuielile lor. Întru acea vreme fiindu egumenu...Trei Svetitelor un părinte Ezechiil, dar avîndu noi trebuință ca să ne aflăm de-a pururi lîngă feredeie,...ne-am învoit cu sfințiia sa...și ne-au datu acel locu al școalelor...Dar fiindu că am avut și noi o bucată de locu aicea denaintea sfintei mănăstiri Trei Sfetitelor, care loc...fusese domnescu, și fiindu ne nouă datu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]