174 matches
-
nordic temperat cu puternice influențe baltice si est continentale. Teritoriul comunei Sadova se întinde de-a lungul pîrîului cu acelasi nume al cărui curs este orientat pe direcția nord-vest-sud-est pe o lungime de 11 km, încadrat la nord-est de Obcina Feredeului, pe o porțiune cuprinsă între vîrful Pietriș și vîrful Curmătura Boului, unde face hotar cu comuna Vatra Moldoviței. În partea de sud și vest limita se suprapune râului Moldova, trece peste Muncel, urmând creasta complexului muntos Lucina - Muncel până la vîrful
Comuna Sadova, Suceava () [Corola-website/Science/301994_a_303323]
-
lor. Comuna Sadova este situată la circa 80 km de municipiul Suceava, reședința de județ și la distanță de 2 km nord - vest de municipiul Câmpulung Moldovenesc. Teritoriul comunei cuprinde zona montană formată din ultimele ramificații sud - vestice ale Obcinei Feredeului, munții: Muncel, Măgurele, Măcieș, Floarea, dealul Ardeloaia și din valea pârâului Sadova cu principalii afluenți ai acestuia pâraiele: Iezer, Zbrancani, Roatelor, Mazăre și Pârâul Morii. Altitudinea teritoriului este cuprinsă între 700 m la confluența pârâului Sadova cu râul Moldova și
Comuna Sadova, Suceava () [Corola-website/Science/301994_a_303323]
-
cu diametrul de 1,5-2 m. Zidurile sunt mai înalte înspre est, aici aflându-se și două pivnițe din piatră și cărămidă, cu bolti sub formă de ogiva gotica. În partea de sud-est se află ruinele mai bine conservate ale feredeului domnesc construit din piatră și cărămidă și având plan octogonal. Din palatul de odinioară se mai văd porțiuni de ziduri, o serie de beciuri și ruinele "Feredeului domnesc". La data de 22 aprilie 2001, ministrul culturii și cultelor, acad. Răzvan
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
ogiva gotica. În partea de sud-est se află ruinele mai bine conservate ale feredeului domnesc construit din piatră și cărămidă și având plan octogonal. Din palatul de odinioară se mai văd porțiuni de ziduri, o serie de beciuri și ruinele "Feredeului domnesc". La data de 22 aprilie 2001, ministrul culturii și cultelor, acad. Răzvan Theodorescu, s-a aflat la Hârlău și a declarat că lucrările de restaurare a picturii din Biserică stefaniana și a ruinelor Curții domnești trebuie efectuate urgent.
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
este așezată pe un deal, la altitudinea de 427 m. și este înconjurată de o pădure foarte deasa. Lăcașul de cult a fost ridicat în imediata apropriere a izvorului care a dat și numele mănăstirii, cu referire la existența unui feredeu renumit din zona Munților Zarandului până în podgoria Aradului. Existența unui așezământ monahal la Feredeu este menționată pentru prima dată în urmă cu mai bine de 215 ani, când în imediata apropiere a locului unde a fost înălțata mănăstirea, se află
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
o pădure foarte deasa. Lăcașul de cult a fost ridicat în imediata apropriere a izvorului care a dat și numele mănăstirii, cu referire la existența unui feredeu renumit din zona Munților Zarandului până în podgoria Aradului. Existența unui așezământ monahal la Feredeu este menționată pentru prima dată în urmă cu mai bine de 215 ani, când în imediata apropiere a locului unde a fost înălțata mănăstirea, se află un schit cu un paraclis lângă un izvor cu apă făcătoare de minuni. După
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
bună parte din teritoriile de pe Valea Mureșului Inferior, din Banat precum și din Țară celor trei Crișuri s-au aflat sub stăpânirea turcilor până în jurul anilor 1699 când a fost încheiată Pacea de la Karlowitz. În perioada acelor ani, la schitul de la Feredeu a trait un călugăr pe numele Filimon, care a fost ucis de către turci înainte să părăsească această regiune, pentru faptul că de nenumărate ori a cerut cu crucea în mână ridicată de-asupra capului cotropitorilor păgâni să părăsească aceste meleaguri
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
ridicată de-asupra capului cotropitorilor păgâni să părăsească aceste meleaguri. În primii ani din secolul XX, la inițiativa profesorului Nicolae Baru, au fost demarate primele demersuri în vederea preluării de către credincioși din așezările situate în jurul Siriei, a schitului și paraclisului de la Feredeu. În ziua de 12 mai 1920, Nicolae Baru, proaspăt hirotonit preot, însoțit de câteva sute de credincioși ortodocși, au urcat la Schitul de la Feredeu și în cadrul unei ceremonii religioase au sfințit apă izvorului. În cursul anului 1926, acelasi părinte Nicolae
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
primele demersuri în vederea preluării de către credincioși din așezările situate în jurul Siriei, a schitului și paraclisului de la Feredeu. În ziua de 12 mai 1920, Nicolae Baru, proaspăt hirotonit preot, însoțit de câteva sute de credincioși ortodocși, au urcat la Schitul de la Feredeu și în cadrul unei ceremonii religioase au sfințit apă izvorului. În cursul anului 1926, acelasi părinte Nicolae Baru, a înaintat o scrisoare Episcopului Aradului Grigore Gh. Comșa în legătură cu acest izvor. La rândul său, episcopul Grigore Gh. Comșa, a solicitat să fie
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
modului cum se va putea folosi acest izvor în slujba biserici și a credincioșilor. Ca urmare a acestor demersuri, protoiereul Mihail Lucuța de la Oficiul Protopopesc din Siria, a făcut cunoscut episcopului o serie de date și informații în legătură cu izvorul de la Feredeu propunând în același timp și începerea și derularea unor lucrări în vederea amenajării izvorului precum și construirea unui schit aici. Comitetul Urbarial din Siria a repartizat o parcela de teren în vederea construirii unei capele și o cantitate însemnată de material lemnos pentru
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
religioasă de sfințirea a sfintei cruci ce a fost montată pe turnul biserici. Finalizarea tuturor lucrărilor de construcție în vederea ridicării așezământului religios a avut loc în data de 9 septembrie din același an. Sfințirea paracliseului de la Izvorul Sfanțul Gheorghe de la Feredeu, a avut loc în ziua de 9 iunie 1932, la Sărbătoarea Înălțării Domnului. Slujbă religioasă a fost oficiată de însuși Episcopul Aradului și a Hunedoarei, Grigore Gh. Comșa, stareț fiind Arhimandritul Policarp Marușca de la Mănăstirea Hodoș-Bodrog. În toamna anului 1934
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
avut loc în ziua de 9 iunie 1932, la Sărbătoarea Înălțării Domnului. Slujbă religioasă a fost oficiată de însuși Episcopul Aradului și a Hunedoarei, Grigore Gh. Comșa, stareț fiind Arhimandritul Policarp Marușca de la Mănăstirea Hodoș-Bodrog. În toamna anului 1934, la Feredeu, a fost turnata fundația clădirii de locuit, care se compunea din trei camere și un coridor. Prima cameră din partea stângă a clădirii era destinată episcopului, iar celelalte două călugărilor. Dintr-un document din acei ani, rezultă că în ziua de
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
care se compunea din trei camere și un coridor. Prima cameră din partea stângă a clădirii era destinată episcopului, iar celelalte două călugărilor. Dintr-un document din acei ani, rezultă că în ziua de 11 aprilie 1937, la schitul reînființat de la Feredeu a fost instalat primul stareț cu numele de Pahomie. Aceasta menționare, duce la concluzia că viața monahala a existat aici pe aceste meleaguri de la poalele Munților Zarand, inc[ de la începutul secolului al XVIII-lea și pan[ în momentul apariției Decretului
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
la concluzia că viața monahala a existat aici pe aceste meleaguri de la poalele Munților Zarand, inc[ de la începutul secolului al XVIII-lea și pan[ în momentul apariției Decretului 410/1959, când, ca și multe alte mănăstiri din România, cea de la Feredeu a fost închisă. Până la acest tragic și dureros eveniment care a marcat viața multor credincioși, la Feredeu au fost câte 2-3 călugări precum și Ieromonahul Ioasaf Mârzencu. Cu toate aceste măsuri de represiune la Feredeu se mai oficiau în mod sporadic
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
începutul secolului al XVIII-lea și pan[ în momentul apariției Decretului 410/1959, când, ca și multe alte mănăstiri din România, cea de la Feredeu a fost închisă. Până la acest tragic și dureros eveniment care a marcat viața multor credincioși, la Feredeu au fost câte 2-3 călugări precum și Ieromonahul Ioasaf Mârzencu. Cu toate aceste măsuri de represiune la Feredeu se mai oficiau în mod sporadic slujbe religioase, de către o serie de preoți din așezările din împrejurime, mai ales de Ziua Crucii. Episcopul
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
alte mănăstiri din România, cea de la Feredeu a fost închisă. Până la acest tragic și dureros eveniment care a marcat viața multor credincioși, la Feredeu au fost câte 2-3 călugări precum și Ieromonahul Ioasaf Mârzencu. Cu toate aceste măsuri de represiune la Feredeu se mai oficiau în mod sporadic slujbe religioase, de către o serie de preoți din așezările din împrejurime, mai ales de Ziua Crucii. Episcopul Aradului și Hunedoarei, Timotei Seviciu în anul 1986 a avut inițiativa reînființăarii Schitului de la Feredeu. În cursul
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
represiune la Feredeu se mai oficiau în mod sporadic slujbe religioase, de către o serie de preoți din așezările din împrejurime, mai ales de Ziua Crucii. Episcopul Aradului și Hunedoarei, Timotei Seviciu în anul 1986 a avut inițiativa reînființăarii Schitului de la Feredeu. În cursul aceluiași an, în ziua de 7 august, sub conducerea PC Ieromonahului Ilarion Tăuceanu, au demarat lucrările de reparație, renovare și refacere a bisericii și a paraclisului, care timp de aproape două decenii au fost distruse în cea mai
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
pridvorului a fost înălțata o turla oarbă în formă pătrată. Lucrările de sculptură au fost realizate de către renumitul meșter Vasile Gavriloaia din Humulești. Sfanțul Sinod al Biserici Ortodoxe Române, în ziua de 23 februarie 2000, a hotărât transformarea schitului de la Feredeu în mănăstire, stareț fiind părintele Ilarion Tăuceanu, cel care în urmă cu mai bine de 14 ani i s-a încredințat conducerea lucrărilor de construcții, prin grijă și priceperea căruia a fost reconstruit în totalitate complexul monahal de la Feredeu.
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
de la Feredeu în mănăstire, stareț fiind părintele Ilarion Tăuceanu, cel care în urmă cu mai bine de 14 ani i s-a încredințat conducerea lucrărilor de construcții, prin grijă și priceperea căruia a fost reconstruit în totalitate complexul monahal de la Feredeu.
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
a județului, în Dealurile Fălciului. Satul Banca este așezat pe cursul mijlociu al pârâului Banca (cunoscut și sub numele de Recea). În sudul satului Banca, pe direcția est-vest, se întind dealurile domoale Coasta Dumbrăvii, Dealul Băncii, Dealul Răzeșilor și Dealul Feredeu, a căror înălțime maximă este de cca. 200 metri. În lipsa unor orizonturi dure, care să le protejeze de intemperii, aceste dealuri au fost și sunt în continuare modelate de pârâuri, torenți sau alunecări de teren. În partea estică a satului
Banca, Vaslui () [Corola-website/Science/301859_a_303188]
-
de Iași, Ozana, Alidor, Arcaș, Unirea, Raluca, Paula și Gelu), la Drăgășani soiurile Azur, Călina, Alutus, Negru de Drăgășani, Novac, Vilarom, la Greaca soiurile Tamina, Donaris, Xenia, Greaca, la Miniș soiurile Silvania, Furmint de Miniș, Roz de Miniș, Perlă de Feredeu, Oana, Șirian, la Murfatlar soiurile Columna, Mamaia, Cristina, la Odobești soiurile Miorița, Balada, Milcov, la Pietroasa soiurile Otilia, Centenar de Pietroasa, Timpuriu de Pietroasa, Istrița, Alb Aromat, la Stațiunea Blaj soiurile Amurg, Blasius, Selena, Astra, la Institutul de Cercetare Dezvoltare
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
economică ale Patriarhiei din Constantinopol în care s-a implicat domnul, gândul presupus al mutării sediului mitropolitan de la Suceava la Iași, motiv pentru care ar fi adus la Trei Ierarhi sfintele moaște 28, începutul amenajării târgului înzestrându-l cu școală, feredeu, cu ceasornicul din turnul clopotniței de la Trei Ierarhi, după obicei european 29, sau întrunirea unor ierarhi ortodocși în toamna anului 1642, precum și dorința de domnie în Țara Românească de la sud de Carpați. Atât de mare fu aceasta, încât se va
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vf. Pietrosu), unde se găsesc circuri glaciare, Munții Suhard și Obcina Mestecăniș. Sunt separate de va lea Bistriței și Depresiunea Maramureș, unde se află sate mari, vestite pentru bisericile din lemn, portul popular și creșterea animalelor). - în est există Obcina Feredeului și Obcina Mare, formate din gresii și marne, cu înălțimi de 800 - 1 400 m; - în sud, la contactul cu Grupa Centrală sunt două pasuri, Tihuța (1 201 m) și Mestecăniș (1 096 m), și două depresiuni, Dornelor și Câmpulung
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
provincii istorice (state, înainte de Marea Unire) componente ale Romîniei. Prin polarizare, au fost create numele de sat Ardealu (în județul Tulcea), Plaiul Ardeleanului (culme în Subcarpații Vrancei), Pîrîul Ardelenilor (afluent de stînga al pîrîului Apa Mare), Ardeloaia (vîrf în Obcina Feredeului) sau Ardeluța (sat în județul Neamț). Nicolae Drăganu mai consemnează un munte Ardeal (la sud-est de Săliște), un pîrîu Ardeoanu, un vîrf de deal și o poiană pe valea Teleajenului, Ardelei, un deal Ardița, un pîrîu Ardaloaia etc. În popor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
interferate, într-un fel, antroponime cu formă identică sau asemănătoare, care ar fi posibil să aibă și ele, în ultimă instanță, aceeași bază apelativă cu toponimele. Bucovina Este numele provinciei istorice din nord-estul Romîniei și al unui deal din Obcina Feredeului. Dealurile din apropierea Cîmpulungului Moldovenesc sunt, de altfel, numite împreună Obcinile Bucovinei. Toponimul are la bază apelativul slav buk, „fag“, la care se adaugă sufixul compus -ovina < ov + ina, rezultînd bucovina, „pădure de fag“ (așa cum confirmă ucr. bukovyna, „pădure de fag
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]