106 matches
-
fiind extrem de variabilă se clasifică după caracteristicile chimice ale sărurilor pe care le conțin. Se disting în special: 1) Apele alcaline. 2) Apele sulfatate. 3) Apele clorurate, bromurate, iodurate, haloide. 4) Apele sulfurate sau sulfuroase. 5) Apele arsenicale. 6) Apele feruginoase. Apele minerale naturale încărcate sau îmbogățite cu dioxid de carbon aparțin de asemenea acestei categorii. Prin expresia ape minerale artificiale se înțelege apele preparate prin adăugare la apele potabile de săruri minerale sau de gaze de felul celor prezente în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166437_a_167766]
-
maximum 97% din greutate fluorura de calciu 2529.21.00 76 Minereuri de fier și concentratele lor, inclusiv piritele 2601 de fier prăjite (cenușă de pirite) 77 Minereuri de mangan și concentratele lor, inclusiv 2602.00.00 minereuri de mangan feruginoase și concentratele lor cu un conținut minim de mangan de 20% din greutatea produsului uscat 78 Minereuri de cupru și concentratele lor 2603.00.00 79 Minereuri de aluminiu și concentratele lor 2606.00.00 80 - Minereuri de plumb și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160393_a_161722]
-
experimentală a apelor minerale românești de diferite tipuri. Apele minerale: definiție, clasificare, compoziție chimică, izvoare representative, efecte fiziologice și terapeutice, indicații și contraindicații. Apele oligominerale, apele carbogazoase, apele alcaline și alcalino-feroase, apele clorurate sodice și iodurate, apele sulfuroase, ape arsenicale, feruginoase sulfatate, apele radioactive, apele minerale îmbuteliate, alte categorii de ape minerale; efecte terapeutice, mecanisme de acțiune, metodologie de utilizare, indicații și contraindicații. 6. Nămolurile terapeutice. Definiție, mod de formare, clasificare. Compoziția fizico-chimică, proprietățile biologice ale nămolurilor. Tipuri și metodologie de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
în peste 20 de puncte: pe Vaser, la Făina, Șuligu, Glimboaca, Novăț, etc. Dintre acestea se remarcă izvorul Șuligu, care are o mineralizație totală de 9,8/l și 2,3 g/l CO. Mai multe izvoare minerale cu ape feruginoase se găsesc în zona orașului Vișeu de Sus și pe Valea Vinului. Izvoarele minerale de pe Valea Vinului și în special izvorul cunoscut sub numele de „Gulaci”, au o mineralizație de 12,7 g/l și o concentrație de 2,26
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
zonă. Depozitele de vârstă Paleozoică, ce aparțin etajelor Silurian-Permian (438-230 milioane de ani), sunt alcătuite din calcare, dolomite, siltite, gresii litice, cu intercalații de tufuri vitroclastice. Depozitele de vârstă Triasică (248-213 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază, din siltite feruginoase, argilite, gresii, microconglomerate, cu intercalații de porfire feldspatice, diabaze și melafire, iar transgresiv apar dolomite, gresii calcaroase, siltite, marne ș.a., ce conțin specii vegetale ("Striatoabietites" sp., "Ovalipollis ovalis" ș.a.), foraminifere ("Glomospirella" sp., "Spirillina" sp. ș.a.), conodonde ("Gondolella navicula", "Gladiogondolella tethydis
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
partea superioară), cu fosile de foraminifere ("Textularia jurassica", "Spirillina orbicula" ș.a.), dinofagelate ("Nannoceceratopsis spicula", "N. pellucida", "Ctenidodinium panneum" ș.a.) etc. Depozitele de vârstă Cretacică ce aparțin etajelor Apțian-Senonian (121-65 milioane de ani) sunt alcătuite, în principal, din argile și siltite feruginoase, cu intercalații de gresii fine sau dolomite gipsifere, ce conțin o fitocenoză săracă cu "Trilobosporilites apiverucatus", "Clavifera triplex" etc. Depozitele de vârstă Neogenă (etajele Sarmațian-Romanian - 13,5-1,8 milioane de ani) sunt alcătuite dintr-o succesiune de strate cu calcare
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
Păstorului (lîngă Arany János), Izvorul din Poiana Zânelor, Izvorul străvechi/ Osforrás/ Dögleszti, Izvorul Caprelor. Față de caracterele generale ale apelor minerale enunțate mai sus, Izvoarele Boldizsár (Nr. 3), László (Nr. 5), Pierre Curie, Caprelor sunt în plus sodice, iar Izvorul străvechi feruginos. În anii '60-'70 au fost forate mai multe puțuri, fie în vederea activității de îmbuteliere a apei minerale, fie a celei de furnizare de ape pentru băile calde prin sondele ISEM Nr. 4 și ISPIF Nr. 4. Au rezultat sonde
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
Baritina din fața Văii Vinișoru, Izvorul La Ciuroi, Izvorul din Groată (Galeria Alexandru), Izvorul Colbu (în total 20 de surse). ; Zăcăminte de minereuri complexe (minele Gura Băii, Colbu, Burloaia, Dealul Bucății) și cuprifere. Factorii naturali de cură sunt apele minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, atermale, care se folosesc atât în cura internă, pentru afecțiuni ale tubului digestiv, rinichilor și căilor urinare, cât și în instalațiile de băi, pentru afecțiuni ale aparatului locomotor și ginecologice. Dată fiind clima propice, stațiunea este recomandată
Băile Borșa, Maramureș () [Corola-website/Science/301564_a_302893]
-
ref name="Baciu LC 8/2005">Paul Baciu - ""Vatra Dornei. Centenarul bisericii"", în "Lumina Creștinului", serie nouă, anul XVI, nr. 8 (188), august 2005.</ref> Orașul a cunoscut o dezvoltare rapidă, datorită descoperirii izvoarelor de ape minerale (1806), mai ales feruginoase, tămăduitoare ale diferitelor boli ale aparatului circulator. Comunitatea germană a continuat să crească până în 1918. Etnicii germani au construit și biserici: două biserici catolice (în 1850 și 1905) și una protestantă (1905). După Unirea Bucovinei cu România (1918), numărul germanilor
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
Procesul de chemosinteză are o importanță deosebită în circuitul materiei și energiei în ecosistem, în ciclurile biogeochimice etc. Bacteriile chemoautotrofe, după substanțele minerale pe care le oxidează, pot fi de mai multe tipuri: bacterii sulfuroase, bacterii nitrificatoare, hidrogen bacterii, bacterii feruginoase (ferobacterii), bacterii metanogene. Chemosinteza se desfășoară în două etape: Chemosinteza a fost descrisă pentru prima oară în 1890 de biologul ucrainean Serghei Vinogradski. Diferențele dintre chemosinteză și fotosinteză constau în următoarele: Bacteriile sulfuroase (sulfobacteriile, tiobacteriile) sunt bacterii chemoautotrofe, care utilizează
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
pantotrophus" și sunt răspândite în medii puțin aerate (gunoiul de grajd, solurile mlăștinoase, tinoavele și apele stătătoare), în care are loc punerea în libertate a hidrogenului (H) prin fermentarea celulozei și care conțin și dioxid de carbon și oxigen. Bacteriile feruginoase (ferobacteriile) sunt bacterii care oxidează sărurile feroase (Fe) în compuși ferici (Fe). Bacteriile feruginoase sunt răspândite în soluri și ape care conțin compuși ai fierului. Sunt reprezentate de genurile "Leptothrix", "Crenothrix", "Cladothrix", "Gallionella", "Spirophyllum ferrugineum", "Ferrobacillus". Precipitatul de hidroxid feric
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
și apele stătătoare), în care are loc punerea în libertate a hidrogenului (H) prin fermentarea celulozei și care conțin și dioxid de carbon și oxigen. Bacteriile feruginoase (ferobacteriile) sunt bacterii care oxidează sărurile feroase (Fe) în compuși ferici (Fe). Bacteriile feruginoase sunt răspândite în soluri și ape care conțin compuși ai fierului. Sunt reprezentate de genurile "Leptothrix", "Crenothrix", "Cladothrix", "Gallionella", "Spirophyllum ferrugineum", "Ferrobacillus". Precipitatul de hidroxid feric este depozitat în afara acestor bacterii și dă o culoare roșiatică a apei. Bacteriile feruginoase
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
feruginoase sunt răspândite în soluri și ape care conțin compuși ai fierului. Sunt reprezentate de genurile "Leptothrix", "Crenothrix", "Cladothrix", "Gallionella", "Spirophyllum ferrugineum", "Ferrobacillus". Precipitatul de hidroxid feric este depozitat în afara acestor bacterii și dă o culoare roșiatică a apei. Bacteriile feruginoase contribuie la formarea zăcămintelor de fier de pe fundul lacurilor și al mlaștinilor. Unele se pot înmulți în tuburile de fier ale conductelor de apă pe care le astupă. În lipsa sărurilor feroase, unele bacterii feruginoase pot oxida și săruri manganoase formând
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
o culoare roșiatică a apei. Bacteriile feruginoase contribuie la formarea zăcămintelor de fier de pe fundul lacurilor și al mlaștinilor. Unele se pot înmulți în tuburile de fier ale conductelor de apă pe care le astupă. În lipsa sărurilor feroase, unele bacterii feruginoase pot oxida și săruri manganoase formând zăcămintele de mangan. Bacteriile metanogene sunt bacterii obligat anaerobe producătoare de metan. În prezența unor catalizatori celulari ele reduc dioxidul de carbon (CO) în metan (CH) în condiții anaerobe: Sunt reprezentate de genurile "Methanobacillus
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
încă nerezolvata în acest sens este reprezentată de unitățile de cazare, sătul nedispunând de o bază hoteliera sau de pensiuni agroturistice. Bobota este un sat cu un bogat trecut istoric și cultural. Zestrea istorică, etnografica, resursele naturale, izvorul sulfuros, izvoarele feruginoase și prezența lalelei pestrițe, biserica, Centrul Cultural, Fântână lui Șincai, Cimitirul Eroilor, Masa Pinti și toate celelalte locuri încărcate de istorie constituie reale și valoroase oportunități pentru dezvoltarea în zonă a agroturismului. Sigur că marile perspective agroturistice pe care le
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
căruță ce însoțește în aval Gârla Nucului, se întâlnesc izvorașe minerale ("ciuciure" în limbajul localnicilor), de o mare varietate coloristica, olfactiva și gustativa. În Poiana Cozanei, poteca ce urmărește peretele sud-estic al stâncii, întâlnește câteva izvoare sulfuroase. Brăești: Sulfuroase și feruginoase Este format din vestigii rupestre medievale, aflate mai ales în împrejurimile comunelor Bozioru, Colți, Cozieni și Brăești, în zona Aluniș - Nucu - Fișici - Rugionasa. Amenajările au servit atât că spații de locuit cât și ca locuri de cult, cel mai probabil
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
ce le-ar putea face utile în tratamente terapeutice), ape de adâncime (excelente surse potabile). Cercetările arheologice de pe raza orașului au scos la lumină urmele unor activități meșteșugărești cum ar fi reducerea minereului de fier și obținerea fierului din solurile feruginoase locale, fier din care se realizau în ateliere specializate diferite obiecte și unele unelte agricole, datând din Secolul XI - XII. Însă tot pe raza orașului au fost surprinse și urmele unor activităti de obținere si prelucrare a fierului, mult mai
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
lungul timpului pe fundul unei mlaștini sub acțiunea microorganismelor. Turbele sunt bogate în substanțe organice, conținând procente ridicate de acizi humici, bitumine, grăsimi, ceruri, pectine, celuloză și substanțe proteice. "Nămolurile minerale" iau naștere prin sedimentarea sărurilor unor izvoare carbogazoase, calcice, feruginoase sau sulfuroase. În România, nămolurile minerale se găsesc în: Nămolurile minerale conțin cea mai mare cantitate de substanțe minerale (50-70%), urmate de cele sapropelice (20-40%) și de cele de turbă (sub 20%).
Nămol () [Corola-website/Science/323219_a_324548]
-
Apoi străbate Odăile, Bozioru și Cozieni urmând ca în comuna Pârscov să se verse în râul Buzău, cea mai mare apă din regiunea Subcarpaților de curbură. Afluent al Bălănesei, Pârscovelul (apă dulce) curge prin satul Ruginoasa și are numeroși afluenți feruginoși și sulfuroși. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Brăești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,83%). Pentru 4,17% din populație, apartenența etnică
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
băile Turia) - anume Băile Timsós (Apor), conțin atât alaun (sulfatul dublu de aluminiu și potasiu KAl (SO4) 2*12H2O) cît și acid sulfuric liber.. În zona Apelor de ochi izvoarele - cu o mineralizare scăzută, au apa ușor bicarbonatată, calcică,sulfuroasă, feruginoasă. Izvoarele băilor Csiszár (Jordán, Zsófia, Mogyóros, Szemviz), sunt folosite atît în cură internă - find ușor carbogazoase, feruginoase, sulfuroase și oligoradioactive, cît și în cură externă sub forma mai multor bazine cu apă minerală (Timsós, Baia cu Ciocolată - numită astfel datorită
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
2*12H2O) cît și acid sulfuric liber.. În zona Apelor de ochi izvoarele - cu o mineralizare scăzută, au apa ușor bicarbonatată, calcică,sulfuroasă, feruginoasă. Izvoarele băilor Csiszár (Jordán, Zsófia, Mogyóros, Szemviz), sunt folosite atît în cură internă - find ușor carbogazoase, feruginoase, sulfuroase și oligoradioactive, cît și în cură externă sub forma mai multor bazine cu apă minerală (Timsós, Baia cu Ciocolată - numită astfel datorită culorii roșu-maroniu a apei, Hammás, Ștrandul - cel mai mare bazin, cu apa de culoare galbenă, Valláto), conținînd
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
Vallato este de culoare galben-verzuie și este foarte rece - de unde și numele din maghiară („cameră de anchetă/ interogare”). Apa din baia Timsós conține și acid sulfuric. Izvoarele Băilor Várpad (Transilvania) se folosesc deasemeni în cură internă (izvorul "Vasas" sau Izvorul feruginos), precum și externă - bazinul din centrul stațiunii și cele de pe Muntele Cetății. Ivorul "Vasas" - aflat lângă capela ecumenică are o apă ușor radioactivă, bicarbonatată, clorurată, sodică, calcică, feruginoasă, bromurată și sulfuroasă, iar Ibolya (aflat pe traseul ce duce la cetatea Balvanyos
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
Băilor Várpad (Transilvania) se folosesc deasemeni în cură internă (izvorul "Vasas" sau Izvorul feruginos), precum și externă - bazinul din centrul stațiunii și cele de pe Muntele Cetății. Ivorul "Vasas" - aflat lângă capela ecumenică are o apă ușor radioactivă, bicarbonatată, clorurată, sodică, calcică, feruginoasă, bromurată și sulfuroasă, iar Ibolya (aflat pe traseul ce duce la cetatea Balvanyos) - cu gustul cel mai plăcut dintre toate izvoarele stațiunii, are o apă bicarbonatată, magneziană, sodică, bromurată, feruginoasă, ușor radiactivă. La 2 km de Balvanyos se află izvorul
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
ecumenică are o apă ușor radioactivă, bicarbonatată, clorurată, sodică, calcică, feruginoasă, bromurată și sulfuroasă, iar Ibolya (aflat pe traseul ce duce la cetatea Balvanyos) - cu gustul cel mai plăcut dintre toate izvoarele stațiunii, are o apă bicarbonatată, magneziană, sodică, bromurată, feruginoasă, ușor radiactivă. La 2 km de Balvanyos se află izvorul Imola (Szejke), cu apă bicarbonatată, sodică, calcică, magneziană, iodurată, ce prezintă radioactivitatea cea mai ridicată dintre toate izvoarele stațiunii. Băile Mikes au în componență bazinele Hammás și Vallato, precum și izvoarele
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
Malnaș-Băi () este un sat în comuna Malnaș din județul Covasna, Transilvania, România. Stațiunbe balneoclimaterică cu ape minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, hipotone, izotone și bicarbonatate, clorurate, sodice, carbogazoase, hipotone; recomandate în cura afecțiunilor digestive și renale. Principala cale de acces în Malnaș-Băi este pe drumul european E 575 (DN 12). Localitatea are stație de cale ferată pe
Malnaș-Băi, Covasna () [Corola-website/Science/300379_a_301708]