134 matches
-
metafizic, un „Servesc Patria“ profesional, îmbujorat în fața lui Iliescu precum un oștean prusac în fața lui Bismarck. Doamna Lipă strînge cu palma bătucită decorația și murmură înfiorată cum își va apăra țara cu arma în mînă. Suferim, ca nație, de un festivism absurd, fezandat sub foamea care n-ar trebui să ne dea dreptul să fim atît de mîndri. Ne place să stăm smirnă în fața inutilului, să ne împăunăm cu titulaturi care nu se mai termină. Dacă ar gîndi ca noi, nemții
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
diverse interpretări ce își demonstrează și astăzi valabilitatea 54. Crucea latină, cea grecească 55, Tau, ankh, a Sfântului Andrei sau în furcă (Y)56 poate simboliza omul și extremitățile sale. Jocul culorilor diferă de-a lungul timpului: albul alternând între festivism sau fericire până la moarte și nenorocire, roșul între sacralitate și sângele eroic al morții, diferind între jocul anotimpurilor în creștinism, al gradelor inițiatice în francmasonerie, al stadialității universului în budism. La mayași cele patru puncte cardinale erau desemnate astfel: roșu-E
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
social, revista fiind prezentă în numeroase locuri de interes din Moldova, prin reportaje, dezbateri ș.a.m.d. Implicația politică a revistei până în decembrie 1989 a fost cea impusă în întreaga țară, editorialele și unele luări de cuvânt aparținând fără abatere festivismului și triumfalismului epocii. După 1989, C. devine însă o adevărată revistă de cultură cu deschidere națională și universală. V.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286532_a_287861]
-
sinceră a unui perete. Căldura sufletească împiedicată să se manifeste. Fiecare motiv, fie floare, peisaj sau portret, era îmbrăcat în culori reci, străbătut de o lumină stranie care aproape paradoxal încălzea atmosfera exact atât cât era nevoie, fără edulcorări sau festivisme. În cea de-a doua perioadă, care deja era transparentă în unele din lucrările din prima perioadă, Jana Ghemeș, și-a descoperit plenitudinea comunicării în câmpul promițător al artei naive. Despovărată de o parte importantă a stresului zilnic, exuberanță sufletului
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
la soare uscându-se pielea unui cal Poemul de mai sus, tot al lui Șerban Codrin, ilustrează la perfecție potențialul ironic al unei asemenea tehnici. Evocînd, chiar de ziua muncii, o oarecare piele de cal uscîndu-se la soare, poemul persiflează festivismul sintagmei, punîndu-ne În fața adevăratelor efecte ale zilelor de muncă - uscarea trupească și sufletească. Înăbușirea și anularea nobleței de a fi asemenea unui cal robust și nărăvaș. Tot la o sărbătoare, de data asta religioasă, apelează și Cezar Florin Ciobîcă pentru
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
prin intermediul altei zile festive, aceea a eroilor, reușește să ne dea o idee și despre fragilitatea de puf de păpădie a celor ce, cu altă expresie, au fost doar carne de tun, si despre efectul real, destul de Îndoielnic, al acestor festivisme pompoase. Ziua Eroilor - salve de tun risipind păpădiile (Mă bucur să pot aminti aici o strofă a lui Blaga dintrun poem intitulat 1917, amintind ororile primului război mondial printr-o aluzie la fragilitatea acelorași flori: Eu singur le zic: Fiți
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
totdeauna, cu forfotă, agitație și nelipsitul foc de artificii de la miezul nopții. Prima zi din noul an o zi ca toate cele. Zile care se scurg la fel de inexpresiv, de lipsite de accente patetice sau chiar de tresăriri emoționale. Ca să simbolizez festivismul Anului Nou, am vrut să Încep poemul cu sintagma foc de artificii, dar mi s-a părut o expresie care, deși sublinia efemerul faptului, avea valențe prea zglobii, În timp ce eu mă simțeam tentat mai mult de artificiozitatea evenimentului. Calendarul, Împărțirea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
scheletic, căpăta astfel carne, devenea realitate concretă - vreme. Renunțînd să menționez că e vorba de pragul anului nou și optînd pentru pragul altui an, Încă unul, unul oarecare, Întăream ideea că vremea nu are apetitul evenimentelor prestigioase și nu agreează festivismul. Felul cum evoluează ceața este poate cel mai expresiv pentru expandarea insidioasă a timpului surprinsă În versul lui Eminescu: Iar timpul crește-n urma mea... măntunec! Mai rămînea să notez și modalitatea În care ceața face acest lucru. Lent, pe
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
drumului dintre parodia sacră și satira parodică, se folosea de astfel de teme, trebuie amintit că nu întotdeauna o făcea pentru a-și nega modelul. În cazul oamenilor simpli, avea chiar un rol mnemotehnic, urmărind să le reamintească, o dată încheiat festivismul carnavalesc, necesara întoarcere la "cele sfinte". Interesează parodia ca lecție, lipsită însă de rigorile scolasticii și prelungind ideea antică a recunoașterii materialului parodiat în produsul final. W.T.H. Jackson notează, la pagina 229 din The Literature of the Middle Ages188
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Nadina Cordun, Mihai Duțescu, Dragoș Vrânceanu, Mariana Costescu, Ileana Roman, Ioana Dinulescu, Dumitru Velea, Ovidiu Hotinceanu, Ioana Proca, Gabriel Chifu, Dan Lupescu, Florea Miu ș.a., chiar Marin Sorescu aflându-se la începuturile sale. Înainte de 1990 calitatea liricii propuse oscilează între festivismul impus de cadrul politic al epocii și intenția de aliniere la valorile naționale și europene. Sunt selectate totodată versuri de Ion Caraion, Victor Eftimiu, Miron Radu Paraschivescu, Ștefan Roll, Ion Bănuță, Ștefan Bănulescu, Ilie Constantin, Mircea Ivănescu, Eugen Jebelelanu, Ștefan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289128_a_290457]
-
scriitoare laureată a premiului Nobel (n. 1953, Nițchidorf, Timiș) aruncă asupra lumii o privire înstrăinată, suprareală, contaminându-și personajele și climatul cărților cu propria stare de teamă, nesiguranță, psihoză. Realismul descrierilor maniacale (cooperativa Progresul, agricultura făcută cu elevi și soldați, festivismul ce nu ocolea nici manualele de școală, abatorul "greutatea în viu și greutatea după tăiere", spânzurarea tinichigiului și obsedantele, omniprezentele role și plase de sârmă, universul casnic, familial cu promiscuitatea și sordidul aferent) este subminat voluntar de o tehnică narativă
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
1958, el demonstrează o concepție de multe ori emancipată de rețetele rigide ale vremii, deși, se înțelege, nu fără anumite limite inevitabile și nu fără a fi plătit și el un anumit tribut exagerărilor dogmatice și sociologiste [...]. Dincolo de un oarecare festivism care-și împarte ponderea cu un militantism adesea cam frazeologic, sunt de notat în scrisul criticului calități care-l înalță mult peste nivelul general al publicisticii acelor ani. Lucidității analitice, acuității și inteligenței lui Ov. S. Crohmălniceanu, Paul Georgescu îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
Poporul Sovietic”, în versuri așezate în fruntea unei puzderii de plachete apărute aproape concomitent: 16 milioane, Scrisori de pe front, Torente, Clocot. Plânsete de clopot. Răsărit de soare, Balade, Doftana, Balada celor patru mineri (1949). Frapează totuși, ca notă dominantă, nu festivismul, ci vehemența mesajului vindicativ. Din vechiul fond resentimentar al liricii care striga revolta față de împilarea și umilințele țăranului, se nutrește acum un activism incitator, slujind ideologiei ce propovăduia învrăjbirea, ura de clasă: „Mai e-ntuneric încă-n țară, / Fasciștii stau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286408_a_287737]
-
-mi vorbești. Mai ales că, în continuare îmi spui că bine ar fi să apară un medalion „Geo Bogza”, cu ocazia împlinirii a... etc. Prin urmare lucrul de care mă temeam stă să se întîmple totuși... Vrînd nevrînd cădem în... festivism și nu mai putem să facem nimic ca lumea. Aș vrea, stimate prieten și coleg, să știi că eu nu sînt deloc de acord cu festivismul și „ocazionalele”... Eu scriu istoria literaturii române și atît! De aveți și pentru mine
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
lucrul de care mă temeam stă să se întîmple totuși... Vrînd nevrînd cădem în... festivism și nu mai putem să facem nimic ca lumea. Aș vrea, stimate prieten și coleg, să știi că eu nu sînt deloc de acord cu festivismul și „ocazionalele”... Eu scriu istoria literaturii române și atît! De aveți și pentru mine un colțișor, cît de la coadă, spre a publica fragmente din ce lucrez, bine, de nu, iarăși bine... Ce pot face, de exemplu acum, cînd eu am
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2009, p. 266. De altfel, autoritățile s-au delimitat net de publicul "de rând", prin măsuri speciale de securitate, care au dăunat mult ideii de comuniune, amintind, o dată în plus, de parodia "participării populare" la festivismele regimului comunist. 6 În 2004, a fost adusă de la Muzeul Topkapî din Istanbul o sabie despre care s-a presupus că ar fi aparținut domnitorului. În ciuda unor incertitudini, simbolul temporar recuperat a fost tratat cu maximă deferență și, în final
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
stările de spirit contradictorii, de la care se revendicau majoritatea criticilor pe această temă: "în ce mod credeți că trebuie sărbătorit evenimentul pentru a nu crea la sfârșit, așa cum s-a întâmplat cu anii "Eminescu" și "Caragiale", senzația de suprasaturație, de festivism inflaționar; este corect să se judece un personaj istoric, aproape legendar, în baza unor criterii ale zilei de astăzi, cum ar fi doctrina "drepturilor omului" sau cea a "corectitudinii politice"? Pe de altă parte, a fost urcarea lui Ștefan cel
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
București) și publicată în revista "Dilema", nr. 351 din 29 octombrie 4 noiembrie 1999, p. 16. 4 Vezi http://video.google.com/videoplay?docid=4779722497790590304# (accesat la data de 20.03.2010). 5 Discursul profesorului este o piesă exemplară de festivism școlar cvasi-atemporal. El citește cu patos: "Doamnă director (sic!), doamnelor, domnișoarelor, domnilor profesori! Dragi elevi! La 1 decembrie se împlinesc 89 de ani de când visul de aur al tuturor românilor s-a împlinit. Un vis care (sic!) înaintașii noștri l-
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Divinității (Ceaușescu însuși), care asigură suprema armonie locală ("Părintele tuturor") și planetară ("Campion al Păcii"), al paradisului terestru (socialismul) și sideral (comunismul).885 De altfel, întregul discurs îmbina "monomania cultului personalității", "mitomania patriotismului general" și "delirul amatorismului poetic", într-un festivism ce sfidează realitatea prin "minciună didactică și trucaj iconic", transformând starea de fapt într-o poveste de "pășunism proletar cu iz edenic", care pendulează între sensibilitatea prin idilism și persuadarea ideologică prin severitate.886 Comunismul juvenil exhiba mărci inconfundabile: uniforma
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Florian Cristescu, N. Rădulescu-Niger. Acest ultim capitol al publicației este foarte interesant, pentru că propune o dramaturgie scurtă, adaptată la necesitățile și posibilitățile teatrului școlar. Alte semnături: Simion Mehedinți, Mihail Sadoveanu, Ioan Adam. C. este o tipică revistă de provincie, cu festivisme, cu un amestec orgolios de valori naționale și locale, cu un caracter pronunțat educativ. După ce a susținut fenomenul străjeriei, în anii 1940-1941 revista a trecut de partea mișcării legionare. V.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286141_a_287470]
-
e drept, bucata lui Radu Câmpeanu și cea a lui Nicolae Cerveni, dar pierderea era compensată de fuziunea cu PAC. Aniversarea a 10 ani de la reînființarea partidului, 15 ianuarie 2000, îi găsea, deci, pe liberali reuniți într-o singură formațiune. Festivismul și euforia care au marcat evenimentul i-au împiedicat însă să găsească răspunsul la întrebarea de a fost nevoie de atâția ani pentru a reconstrui partidul liberal. În condițiile politice ale anului 2000, liberalii și-au pregătit strategia electorală cu
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
un text voit șocant, menit să trezească atenția cu ocazia „Zilei Internaționale a Rromilor, 8 aprilie”. Autorul leagă ideea distribuției publice de sarmale de cea de sărbătoare populară vulgară, îmbulzeală și manipulare politică. Faptul că se acordă mai multă atenție „festivismului” oficial decât unei politici realiste de eradicare a diferenței dintre Rromi și Români : „Milioane de români ling urmele de sarmale lăsate de tancuri la paradele militare, toți plini de mândrie națională și datorii la întreținere” (Manole, 2013). Milă și filantropie
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
acea ocazie în ziarul ,,Viață și Sănătate” de Emil Simionescu: În Sabatul din 24 noiembrie 2007, în Comunitatea Filadelfia Buzău, a avut loc programul festiv “Vino acasă!”. Mă așteptam într-adevăr să fie ceva festiv dar nu a fost așa. Festivismul a fost înlocuit cu viață. Și viață la superlativ! De mult nu am mai trăit clipe în care lacrimile să pâlpâie la colțul ochilor destul de des, de mult nu am mai văzut atâta forfotă și atâta vibrație!... Am intrat în
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Virgil Ierunca, a lui Horia Stamatu, Paul Goma, Dorin Tudoran ș.a., tot mai vizibilele „vicii” ale vieții literare românești, de la lașitate la „evazionism” și duplicitate, de la „orchestrarea imposturii” la plagiat și sfidare, de la trecerea sub tăcere a aspectelor neconvenabile la festivismul degradant, regimul comunist făcându-și „din excesul de comemorări și ceremonii un fel de normă și de fanfară” (Virgil Ierunca, Eminescu nu e acasă). Sunt comentate congresele și conferințele scriitorilor, oglindind „nu numai precauțiile unui regim care se teme de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
în Irak, într-o oarecare măsură. Cred că și în Indonezia. Și în Maroc, cel puțin experimental și timid. S. A.: Da. În cazul românesc însă, conlucrarea dintre politică și religie în rarele instanțe în care s-a încercat concret, dincolo de festivismul de "Bizanț după Bizanț" a fost întotdeauna tensionată și chiar explozivă. A se vedea istoria raporturilor dintre religie și politică în perioada interbelică: există proiecte de fuziune între politic și religios (sau mai curând "mistic", "spiritual" decât religios), dar ele
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]