140 matches
-
între două lumi. Deși există și o „Sesiune festivă a Academiei Republicii Populare Romîne și a Uniunii Scriitorilor consacrată comemorării lui I.L. Caragiale” - de la care se relatează în paginile doi și trei ale numărului 23, deși există și nelipsitele texte festiviste care nu adaugă nimic substanțial figurii scriitorului (Mihu Dragomir, „Caragiale și Macedonski”, sau Mihai Beniuc, „I.L.Caragiale, 50 de ani de la moarte”), comemorarea în paginile revistei este în general o reușită și asta în primul rînd dadorită textelor de evocare
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5142_a_6467]
-
în primul rînd, deschiderea discuției asupra „prozei de analiză”, o categorie ce ținea de dezbaterea interbelică și care tulbură apele prozei realist-socialiste a momentului, cam în aceeași măsură în care poezia tinerilor publicați de Editura Luceafă rul tulburase apele poeziei festiviste. Proza realist-socialistă, ca și poezia partinică, avea clasicii ei, chiar dacă uneori erau tineri ei înșiși. Îngrijorarea față de textele care forțau limitele literaturii acceptate nu venea doar din partea criticii oficiale sau a forurilor de partid, ci și din partea confraților amenin- țați
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5376_a_6701]
-
în urma acestei recunoașteri a valorilor spiritualității sale - cărora ar trebui să li se adauge altele, tot atât de importante, România având avantajul de a deține încă valori patrimoniale vii (aflate în primejdie, desigur!) - trebuie aplicate programe care nu se bazează pe manifestări festiviste, spectacole de circumstanță și îndrumare încropită ad-hoc, ci elaborate special pentru depunerea candidaturilor care ar trebui puse în aplicare. Sunt necesare resurse financiare, fără de care nimic nu poate fi nu numai protejat, dar nici măcar determinat să supraviețuiască. Ca urmare a
O întrebare pentru dna Sabina Ispas directoarea Institutului de Etnografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6470_a_7795]
-
nu lipsită de un gust al paradoxului, atât de spinoasa problemă a raportării scriitorului român la regim, fără a apela la formule uzate sau la principii enorme precum „disidență” sau „rezistență prin cultură”. Însuși faptul că literatul român ocolea spoiala festivistă a întregii societăți e semn de independență certă: „Situându-se alături de mersul îndărătnic al oamenilor de rând (iar nu alături de mersul avântat al omului nou din prescrierile oficiale), scriitorii vorbesc în cărțile lor nu despre un trecut glorios, ci despre
Aisbergul (post)comunismului românesc by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4749_a_6074]
-
ca pe un moment serios, ca pe un interval al unor citiri, recitiri, reinterpretări, anul unor republicări elegante, al aparițiilor unor studii serioase asupra operei lui. Mă tem să nu fie un an al bifării de acțiune și de acțiuni festiviste, goale de conținut, doar fiindcă ar exista, cumva, presiunea sărbătorii cu orice preț. Asta ne-ar aduce în lumină, iarăși, neputința și derizoriul cu care aproape că nici nu mai simțim nevoia de dispută. Ar aduce o capitulare culturală. Am
Atitudine impardonabilă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4677_a_6002]
-
asta, te rog"; "și p-asta, la reciclare cu ea!". Interesantă e opțiunea pentru limbajul familiar-argotic în spoturile televiziunii naționale pentru programul "Mari români". Alegerea a fost desigur determinată de dorința de a de-solemniza momentul, de a evita limbajul festivist și naționalist. Ierarhizarea prin vot popular a celebrităților naționale e tratată în termenii banali ai muzeului, în care singura surpriză vizuală este cea a statuilor vii care se salută și sporovăiesc între ele. Într-unul dintre spoturi, dialogul dintre organizatorul
Limbajul cotidian în publicitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10200_a_11525]
-
a hotărât să-l facă pe Mihai Eminescu cetățean de onoare al județului”! Gestul e de un comic absurd și de un rizibil fără margini. El reflectă însă starea mentalităților de la noi, unde provincialismul incult și țanțoș, dar și atitudinea festivist comunistă de tip „Cântarea României” au prins rădăcini și fac ravagii. Iarna la televizor La sfârșitul săptămânii trecute, dacă ar fi fost să ne luăm după spusele autorităților și ale televiziunilor, o urgie albă urma să se abată devastator peste
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3979_a_5304]
-
asemenea cazuri tragice). Iertat să-mi fie cinismul, dar am văzut instrumentându- se, nu o dată, veritabile dramolete de prost-gust, menite să lezeze de fapt memoria respectivului tânăr scriitor. Discuția critică asupra valorii e sistematic neglijată în favoarea unor discursuri liricoide și festiviste, de un romantism provincial, ai căror mandatari sunt de obicei amicii și familia. Or, așa ieșim cu totul din spațiul literaturii. Și chiar din acela al bunului-simț. În cazul de față, spuneam, lucrurile stau cu totul diferit. Mi s-a
O limbă comună by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4163_a_5488]
-
față de interesul românesc, față de valorile moral-creștine, profitabil însă pentru interesul personal și o parte a mass-media, care promovează ura față de tradiția și identitatea națională! Și la Iași, de Ziua Unirii Principatelor, „actorii” de pe scenă cu discursurile lor sterile și extrem de festiviste, au fost huiduiți și fluierați în timpul cuvîntărilor, printre care și președintele Iohannis și premierul Cioloș, relatează Agerpres. Huiduielile au fost imediat suprimate, pentru că în Piața Unirii din Iași, printre puținii oamenii adunați, se foiau sepepiștii cu basmale și căciuli, deghizați
CE-AŢI FĂCUT, DOMNULE MIRCEA DIACONU? [Corola-blog/BlogPost/93554_a_94846]
-
citit, pentru că are meritul mai presus de orice de a fi turnat în cele mai frumoase forme limba noastră. Prin urmare, altfel, s-ar cădea să ne amintim de Mihai Eminescu, nu doar într-un mod și într-un cadru festivist, de ziua lui, ci recitindu-i o poezie pentru a ne da seama de ce este un geniu. Iar dacă, de bine, de rău, opera sa poetică încă este cunoscută, în schimb, articolele de ziar îi sunt știute mai mult de
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
a semenilor de lângă noi) și ne doare în cot de țară când abuzăm de numele ei și ne lingușim până nu se mai poate, o plimbăm în gură cu vorbe mieroase, patetice și expresii sforăitoare, amăgitoare și patriotarde, de „anturaj festivist” și „clacă solemnă”, de show-uri plesnind de prețiozități și agramate, cu ceva damf de perversitate fățișă, existente în toată media audio-vizuală. Cel mai adesea invocăm trecutul ca pe o marotă intangibilă, îl prezentăm machiat când e să l avem
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366805_a_368134]
-
de unii dintre colegii care m-au invitat să particip la lansarea cărților lor. Și unii s-au supărat pe mine. Dar, asta e. Poate că, în felul acesta, sper să se fi aflat că eu nu am o concepție festivistă despre lansări. - Iar percepția valorică a acestor lansări, din punct de vedere al presei care oglindește evenimentul în sine este una falsă. Cum vedeți presa momentului, jurnaliștii? - Din păcate și acelora din cadrul unor reviste sau ziare cu pretenții le reproșez
“SCRIITORUL ADEVĂRAT ESTE ACELA CARE A REUŞIT SĂ RĂMÂNĂ FIDEL TALENTULUI SĂU” de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365788_a_367117]
-
tocitului. Aceste stări de spirit asaltează ca viforul scena ei, iar de aici adâncul afectiv copilăresc. Augustă și relevată, opera ia aici la țintă ușa spre inimă, ca floarea fereastra ochilor! 24 Ianuarie, zi națională, nici ea scăpată de discursul festivist, de ovații cu muchii de tribun politic, își reabilitează azi aura, la Opera Comică pentru Copii. Preexistenta și regăsita zi însemnată prin aparținerea de memoria înfiorată a istoriei ființei națiunii, la propria aniversare readuce întocmai ceea ce a hrănit-o până
BUCURIA UNIRII , SPECTACOL FESTIV, LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370372_a_371701]
-
nu uităm de cazierul ce pân' la moarte i-a tot urmărit Sau că urmașii lor avură piedici la angajări în muncă, "la școlit"... Noi, urmașii lor de-aicea, să îi cinstim în mod real Și în celelalte zile ! nu festivist doar anual... Rog : săteanul, Preotul, Primarul, doamna Directoare Să întreținem flacăra, recunoștinței la Izvoare ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele, Jud.Olt. Referință Bibliografică: Recunoștință Eroilor izvorani și alimăneșteni / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1840, Anul VI
RECUNOȘTINȚĂ EROILOR IZVORANI ȘI ALIMĂNEȘTENI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380589_a_381918]
-
vorba doar de diletantismul postului sau de ceva mult mai grav: de tînjirea pioasă după trista epocă de aur?! Să revin deci, prin deja invocatul diletantism, la pomenitul catalog al pomenitei expoziții jubiliare. Diletantismul e nota dominantă a acestei redactări festiviste: inconsecvență în păstrarea parității datelor personale ale artiștilor expozanți, neglijențe inadmisibile în materie de curriculum, inversări de date personale și de imagini reproduse, stîlciri de nume (și prenume); unele din aceste hibe, referitoare la ieșeni (plecate, desigur, din banca de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un mod specific temporalitatea actului educațional (Începutul sau sfârșitul anului școlar, inaugurarea unui nou locaș, a unei acțiuni etc.). Educația nu se restrânge la o serie de gesticulații didactice, tehnice sau de rutină; ea presupune „punctări” cu caracter spiritual, ritualic, festivist (Într-un sens cât se poate de pozitiv). Dacă e să privim Înapoi spre anii de școală, reținem mai degrabă aceste „marcaje” ale existenței noastre, ce ne urmăresc Întreaga viață (personal, Îmi aduc aminte, cu detalii extrem de vii, de prima
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de referință” în cultura română postbelică. „Ca și socialismul - afirma C. - cultura română de azi nu e decât o speranță. Privită fără speranță, se reduce la nimic (sau aproape nimic...).” La originea aprecierilor de o severitate tranșantă, trebuie presupus climatul festivist al „epocii de aur”, ale cărei exagerări din ce în ce mai rupte de realitate nu puteau să nu exaspereze conștiința critică a cercetătorului obișnuit cu o scară universală a valorilor. Un alt motiv al acestei „aproape” negații este acea „speranță mesianică”, invocată ca
CULIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286569_a_287898]
-
a fi supuse dezbaterii în adunările generale ale celor două partide, programate în ultima duminică a lunii septembrie 2003. Pe 28 ale lunii, reuniunile liberalilor și democraților de la Palatul Parlamentului s-au desfășurat într-o atmosferă optimistă, chiar cu accente festiviste, și fără nici un fel incidente, oponenții proiectului, precum Dinu Patriciu, renunțând să mai vorbească în fața congresului. După ce au audiat o serie de discursuri mai degrabă plictisitoare, axate pe tema colaborării favorabile cu PD, participanții la Congresul extraordinar al PNL au
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
comun al liberalilor și democraților, la care a fost prezent și Traian Băsescu, deși poziția acestuia de șef al statului venea în contradicție cu participarea la reuniuni politice. În general, atmosfera în care s-a desfășurat reuniunea a fost una festivistă, vorbitorii, începând cu președinții PNL și PD, concentrându-se asupra două teme: evidențierea realizărilor politice și guvernamentale ale aliaților și nevoia menținerii unității Alianței în fața dușmanului politic comun reprezentat de PSD, dorind astfel să pună surdină disputelor interne. Dar să
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
e salvată printr-o imprevizibilă (și deloc facilă) soluție: apariția unui individ în pieptul căruia nu bate o inimă, ci toate clopotele din București (Biserica de pe maidan). La fel, într-o manieră insolită, este prezentată și revoluția din 1989. Nimic festivist, nimic „eroic”, totul fiind privit din perspectiva unui biet om năuc, victimă inocentă a unui coșmar, despre care crede că înseamnă revenirea la adevărata viață. În Doctorul de pe comoară, pe lângă microromanul care dă titlul volumului (unde sunt narate întâmplările zguduitoare
ISANOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287623_a_288952]
-
Marcel Mureșeanu. Despre „tranziția convulsivă”, febra politicii, despre „democrația isterică” și despre scriitorii „interesați și confiscați de fenomenul politic” va continua să se scrie în paginile revistei. În contextul dorinței generale de eliminare a fostelor comandamente din cultură, a „versificărilor festiviste” și a „prozei realiste, extrem de militante” răspunsul la întrebarea „Literatura, încotro?” devine sinonim cu discutarea și aspirația spre impunerea valorilor autentice, mai ales când „un mare val al literaturii senzaționalului” este previzibil, cum se remarcă în textul intitulat Acreditarea valorilor
MERIDIANUL TIMISOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288093_a_289422]
-
Liviu Rebreanu și a nuvelelor lui Ion Agârbiceanu. Dar și că este un autor familiarizat în egală măsură cu tăietura frazei și cu articulațiile gândirii narative din romanele lui William Faulkner (unul dintre prozatorii lui preferați). Nimic din romanul social festivist nu există în proza densă, economic croită și minuțios șlefuită. Spovedania, Adolescent sau OZN au ca decor lumea măruntă, periferică, ternă a celorlalți optzeciști, unde totul fierbe la foc mocnit, cu flacără mică. Este lumea mizeră, sordidă, lipsită de orizont
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
sociale supărătoare, însă fără notele protestatare din modelele pe care uneori le urma. Volumele publicate după 1960 - Treptele anilor (1962), Versuri (1964), Ulcioare de piatră (1969) ș.a. - consună cu tonul „stenic”, „optimist” al epocii. Chiar dacă acum scrie o poezie ocazională, festivistă, declarativă, L. nu abandonează câteva dimensiuni la care se raportează: natura, istoria, vitalismul românesc. Traducător remarcat încă din deceniul al patrulea, L. transpune în românește din poezia lui Pușkin, Lermontov, Esenin, Mihalkov, dovedind reale afinități cu autorii la care se
LESNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287783_a_289112]
-
strategii mai mici care se opun, la drept vorbind, aceleia de integrare. Nu presa e de vină totuși că în România ideea de strategie e confundată cu felurite tactici care se opun, de fapt, integrării. Dar dacă lăsăm deoparte accentele festiviste prilejuite de momente precum invitarea României la procesul de aderare, nu se poate spune că mass-media au luat mult mai în serios integrarea decît cei orbiți de interese de moment. Există ziariști care scriu că de vreme ce România a intrat în
Fierbințeli politice și de presă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17188_a_18513]
-
Numărul este dedicat integral lui Mihai Eminescu. Sunt reproduse șapte poezii: O, mamă..., Pe lângă plopii fără soț, Scrisoarea III (fragment), Doină, Rugăciune, Răsai asupra mea, Dumnezeu și om. Sunt incluse în sumar scurte articole despre poet, nu lipsite de amprentă festivistă, aparținând lui Liviu Papadima, Zoei Dumitrescu-Bușulenga, lui Alexandru Balaci, Dumitru Almaș, Bartolomeu Anania, Traian Filip, I. D. Bălan, George Macovescu, N. Neagu-Contel, Mihaela Stăncioiu, Traian Valdman. A. P.
SPAŢIUL MIORITIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289814_a_291143]