195 matches
-
animalelor în timpul copulării este denumită zoofilie mixoscopică. Richard Krafft-Bing, un neurolog, criminaslit și psihiatru german, a publicat în 1886 cartea "Psychopathio sexualis", un volum psihologic în care se trata problema zoofiliei. El a definit zoofilia ca ca o formă de fetișism, care implică excitarea sexuală prin atingerea și mângâierea unui animal, inclusiv și întreținerea de relații sexuale cu animalul. Tot el împarte zoofilii în două categorii: cei care au devenit zoofili prin tendințe patologice și cei care au devenit spontan. Pentru
Zoofilie () [Corola-website/Science/324984_a_326313]
-
secretarul lui Sait-Simon, a scris lucrări precum: "Cursul de filosofie pozitivă, Sistem de politică pozitivă sau tratat de sociologie instituind religia umanității" sau "Catehismul pozitivist". Cursul de filosofie pozitivistă emite legea fundamentală care cuprinde etapele istoriei umanității: 1. Starea teologică (fetișism, politeism, monoteism); 2. Starea metafizică sau abstractă (supranaturalul este înlocuit de abstracțiuni); 3. Starea pozitivă sau științifică (starea definitivă a inteligenței, înțelegerea trecutului și predicția viitorului, militând pentru o lume mai bună). Ultima etapă (starea pozitivă sau științifică) definește o
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
oare să fac? După lectura unui doct articol științific dedicat memoriei comunismului, am aflat motivul pentru care, copil fiind, colecționam cutii goale de conservă și alte prostioare cu inscripții colorate venite de "dincolo", din Occident. Sociologii numesc acest comportament special "fetișism de penurie". Îmi amintesc cu nostalgie cum, pe la jumătatea anilor `80, am așteptat împreună cu fratele meu o după-amiază întreagă ascunși în niște tufe ca o familie de "nemți" (de fapt, sași emigrați în Germania) să-și abandoneze deșeurile de picnic
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
filozofice asupra începutului lumei, a originii făpturii și răsăririi neamului omenesc). Astăzi duminică d. Pogor va introduce pe auditori în materie prin considerațiuni teoretice. Șirul prelecțiunilor este următorul: 1) Duminică 6 fevruarie. Privire teoretică, V. Pogor. 2) Duminică 13 fevruarie. Fetișismul, V. Conta. 3) Duminică 20 fevruarie. Politeismul, P. Verusi. 4) Duminică 27 fevruarie. Panteismul, A. D. Xenopol. 5) Duminică 6 martie. Monoteismul, V. Pogor. 6) Duminică 13 martie. Criticismul, A. D. Xenopol. 7) Duminică 20 martie. Materialismul, V. Conta. [6 februarie 1877
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la efect, și neputând la 'nceput să pătrundă natura lor, el s-a temut de unele, au iubit pe celelalte, însă nu in abstracto, ci în formele cu totul concrete în cari i se prezentaseră. De-aci s-a născut fetișismul, adorarea obiectelor din natură, întrucît ele erau privite ca cauze stricăcioase sau folositoare omului. După aceea însă inteligența omenească bagă de samă că o serie întreagă de fenomene e pătrunsă de o singură lege, că afară de șirul văzut al lucrurilor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
niște formalități. Cu părere de rău constatăm că Ungaria învinge și învinge pe deplin. [11 februarie 1877] {EminescuOpIX 326} PRELEGERILE JUNIMEI ["DUMINICĂ ÎN 13... "] Duminică în 13 luna curentă d. V. Conta va ținea în sala Universității prelegerea sa asupra fetișismului. D. Conta ca scriitor e din numărul acelor puțini cari nu reproduc numai idei nerumegate din cărți străine, ci gândesc mai cu seamă singuri; apoi d-sa mai are talentul de a espune foarte clar materiile cele mai grele, fără ca
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
va depinde de la turnura ce vor lua lucrurile la Constantinopol și de măsurile ulterioare la cari se va opri Rusia. [16 februarie 1877] PRELEGERILE JUNIMEI ["DUMINICA TRECUTĂ D. VASILE CONTA... "] Duminica trecută d. Vasile Conta a ținut prelegerea sa asupra fetișismului. După cum era ușor de prevăzut pentru cei cari cunosc individualitatea intelectuală a acestui scriitor, prelegerea sa a fost foarte interesantă și a ținut încordată atenția auzitorilor mai mult de o oară și jumătate. Precum nici se putea altfel, d. Conta
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de prevăzut pentru cei cari cunosc individualitatea intelectuală a acestui scriitor, prelegerea sa a fost foarte interesantă și a ținut încordată atenția auzitorilor mai mult de o oară și jumătate. Precum nici se putea altfel, d. Conta a judecat despre fetișismul antic după asemănarea celui modern; arătând apoi urme de fetișism în credințele de astăzi ale popoarelor, judecata sa prin analogie s-a dovedit a fi cu totul corectă, limpede și fără săritură. Cu această ocazie d-sa a dezvoltat o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
scriitor, prelegerea sa a fost foarte interesantă și a ținut încordată atenția auzitorilor mai mult de o oară și jumătate. Precum nici se putea altfel, d. Conta a judecat despre fetișismul antic după asemănarea celui modern; arătând apoi urme de fetișism în credințele de astăzi ale popoarelor, judecata sa prin analogie s-a dovedit a fi cu totul corectă, limpede și fără săritură. Cu această ocazie d-sa a dezvoltat o sumă de cunoștințe etnologice, încît fiecare propoziție conținea ceva nou
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a fost generalizată de Che Guevara și Regis Debray în așa-numita teorie a focalizării. Conform acesteia, un mic focar revoluționar (foco) poate declanșa o revoluție. Conceptul de „spectacol“ este central în analiza socială a situaționiștilor. Se orientează în conformitate cu analiza fetișismului mărfurilor a lui Marx, care înțelege relațiile sociale ca relații între lucruri, ceea ce în „societatea spectacolului“ (Guy Debord) este și mai mult întărit de către un totalitarism al mijloacelor de comunicare în masă. Imaginile vieții adevărate înlocuiesc viața adevărată. Spectacolul menține
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
Începea să-i calce lenjeria sau facă ordine și curățenie, mai Întîi În camera lui Kiki, apoi În bucătărie, apoi În camera lui Vic, care era și cea mai dezordonată. Naggie ar fi putut-o bănui de o formă de fetișism bine disimulat. Era mai degrabă un ritual la care recurgea În momentele de Îndoială. În timp ce ștergea praful de pe tastatura calculatorului, sau atunci cînd Îi aranja manualele de mineralogie și celelalte hîrtii pe masa de lucru - chiar dacă Vic Îi spusese de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
acum: regenerarea țesuturilor/organelor sub efectul propriilor coduri bară mentale, când transferul de informație de la un subiect uman la altul (începând de la telepatie până la terapie distală și/sau hipnoză etc.), fenomenele de (bio)energizare sau/ și de energizare cu ajutorul obiectelor - fetișism și/sau ideilor spiritism etc. Efectul pulstonic de la nivelul membranei celulare (membrane DDM) relevat permite înțelegerea modului, în care un tip de energie (și implicit de informație) este transformat/transferat în alt tip de energie (substanță) prin intermediul luminii. Este cunoscut
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
indivizi, deci de civilitate, deci de existența cetății. Mai precis, civilizația nu poate fi definită decât de principiul fundamental al dreptului civil: distincția dintre bunuri și persoane. Când persoanele sunt tratate ca bunuri sau invers, când se ajunge la un fetișism al bunurilor, civilizația e, în cel mai bun caz, împuținată. Când, așa cum se vede în ceea ce numim azi „societate de consum”, persoanele ajung să fie aservite bunurilor și determinate de ele, civilizația e îngrijorător periclitată dacă nu cumva barbaria deja
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
femeii în negru, îl pune în fața propriei nebunii: "Așadar această femeie greu de definit (greu de definit și în mine însumi)462 îmi ofereau o nouă mărturie a șederii ei, actuale sau trecute, în acest conac sumbru". Să trecem peste fetișism, peste relatările sadomasochiste ale unei uri amoroase pentru a ajunge la scena în care bătrânul încearcă să o resusciteze pe defunctă în timpul unei furtuni de o extremă violență, deși de scurtă durată, "cum sunt adesea furtunile de toamnă" și care
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sau ecran. Solitară sau benignă, ceea ce e totuna. O imagine nu-și trage puterea din ea însăși, ci din comunitatea al cărei simbol este sau a fost și care, prin ea, își vorbește sau aude ecoul trecutului ei. Este un fetișism să se atribuie totemului virtuțile tribului, când totemul le-a primit numai de la trib. Confuzie rituală a estetului, avatar contemporan al idolatrului: "a atribui unui termen al relației efectele relației înseși" (Antoine Hennion). Creștinătatea medievală nu-și datora unitatea faptului
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
al colectivului. Arhaismul postmodern Umanitatea "urcă", fără să știe prea bine spre ce, o scară pe care fiecare nou palier atins cu mare greutate îl evocă nu pe cel pe care ea tocmai l-a părăsit, ci pe penultimul. Actualul fetișism al imaginii are mult mai multe puncte în comun cu îndepărtata eră a idolilor decât cu cea a artei. Era 3 a medierilor omniprezente, a noastră, readuce la viață imediatul lipsit de mașinării al epocii 1, astfel încât redescoperim fenomenologia imaginilor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
religii, un dat mereu identic: sacrul"68. Multitudinea de opinii formulate în interpretarea acestui concept constituie, într-un anume sens, un act aparte de creație. Pornind de la cele mai vechi definiții ale sacrului, începând cu manifestările totemismului, animismului, cultului strămoșilor, fetișismului, politeismului, și ajungând în final la cele ale monoteismului, în speță ale creștinismului, sacrul s-a revelat asemenea unui dat comun al tuturor sistemelor religioase existente, în ciuda diferențelor formale și de înțeles ale fiecăruia în parte. Alături de sensurile deja exprimate
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
fost stăpânită de ideea apriorică a evoluționismului, care presupunea la originea religiei un politeism polimorfic, din care omenirea s-ar fi ridicat treptat și greu la concepția monoteistă. Toate încercările de explicație, emise până azi în numele acestei metode: mitologia naturistă, fetișismul, manismul, animismul, totemismul, magia, socotite ca faze evolutive ale credinței religioase, îi apar lui W. Schmidt lipsite de un fundament serios și construite pe o scară falsă de criterii imaginare. El nu contestă existența acestor forme religioase, pe care etnologia
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
excepție ei au cultul ființei supreme, concepută spiritual, personal, infinit, supramundan, și purtând de grijă nu numai familiei, clanului sau tribului, dar lumii întregi, pe care a creat-o. În cea mai mare parte, acești primitivi nu cunosc mitologia naturistă, fetișismul, manismul, animismul, totemismul și celelalte, care sunt apariții secundare sau ulterioare ale politeismului. Nici una din aceste teorii sau ipoteze nu intră în considerație pentru a lămuri originea ideii de Dumnezeu la aceste neamuri primitive. În ce privește originea ideii monoteiste, Schmidt se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
caracter sacral. Am putea spune că nu există decât o singură formă de religie degenerată de monoteismul primar și anume: panteismul. Căci ce înseamnă oare divinizarea fenomenelor naturale, divinizarea mineralelor, a plantelor, a animalelor, din care au ieșit mitologia naturistă, fetișismul, animismul și magia, decât confundarea supranaturalului cu făpturile? E un proces de degradare a ideii divine din transcendent în imanent, fragmentând-o și localizând-o în diferite lucruri, personificate și simbolizate apoi de puterea fanteziei, cu nimb divin. La temelia
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pseudoreligia inventată de Auguste Comte în numele pozitivismului. Cultul Pământului și al Umanității, organizat după imitația ritualului bisericesc, e o încercare de pervertire a spiritului omenesc, abătându-l din elanul său către Dumnezeu și invocându-i evlavia către acest amalgam de fetișism și de marasm, născut din creierul bolnav al celebrului filosof. Negație neizbutită, el a rămas în istoria filosofici ca o caricatură ridicolă a cultului divin, organizat în Biserică. Rămânând în sfera teoretică, aceste forme ale negativismului din cultura modernă reprezintă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
-se astfel misticismul nativ al poporului rus, adorarea lui Lenin a luat proporțiile unei pseudo-religii, cu un aparat ritual caricaturizat după ritualul ortodox. E aceeași încovoiere silnică a elanului religios, abătut din direcția lui firească pentru a-l fixa în fetișismul acesta derizoriu, cum îl preconiza Auguste Comte pentru cultul Umanității. Cunoscutul ceremonial francmasonic este el însuși sinistră caricatură a Sfintei Liturghii. Cum se înfățișează oare cultura cea nouă, care și a găsit centrul de gravitate în sanctuarul divinului faraon al
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dicționarului, deopotrivă prin alegerea termenilor din vocabularul sociologic și a personalităților prezentate, cât și prin judecățile de valoare pe care autorul le face. Întâlnim în el concepte „uitate”, „ocolite” sau pur și simplu rămase inoperante pentru sociologii din România (alienare, fetișismul mărfii, xenocentrism, sexism instituționalizat, lupta de clasă, îmburghezirea clasei muncitoare, masculinitate hegemonică, oprimarea femeilor, panică morală, injustiție socială, proletarizare, socialism de stat etc.), care, lepădându-se de marxism, au aruncat, odată cu apa, și copilul din copaie. Dacă în perioada comunistă
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și înlocuind-o pe cea anterioară. Cele trei stadii ale dezvoltării spiritualității umane sunt: teologică, metafizică și pozitivă sau științifică. În starea teologică oamenii își explicau fenomenele naturii făcând apel la cauze supranaturale sau la divinitate. Caracteristic acestei faze este fetișismul care, potrivit lui Comte, ar consta în obiceiul de a atribui tuturor lucrurilor exterioare o viață asemănătoare cu a noastră. Starea metafizică sau filosofică este una intermediară, care asigură trecerea spiritului uman de la starea teologică la cea pozitivă. Comte consideră că
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
un expedient mizer pentru a-și înșela disperarea adâncă. În forul lui interior - nu mai puțin labirintic decât proaspăta-i creație arhitecturală - îi venea greu să admită că nu mai putea trai fără tremurul trupului reginei adus la incandescență. Morbiditatea fetișismului nu apare decât pe fondul unor distincții foarte discutabile între însuflețite și neînsuflețite - între trup ca deținător al monopolului vitalității și veșmânt ca acoperământ al lui total lipsit de viață. Însă Dedal gândea mai mult în întrepătrunderi permisive ale vieții
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]