322 matches
-
se gândește să sară pe fereastră, dar își dă seama că e prea sus. Se auzeau focuri de armă în stradă. Revine în sala de ședințe. „Am văzut cadavre pe jos. L-am zărit pe Philippe, cu partea inferiora a feti distrusă, erau două cadavre deasupra lui. A încercat să îmi vorbească, cu obrazul drept sfâșiat. Nu am reusit sa il ajut. Era prea mult”. Philippe Lancon, a cărui viața nu este în pericol, a primit un glonț în obrazul drept
„Mi-a spus: Pentru că nu te ucid, vei citi Coranul”. Întâlnirea cu ucigaşii. Mărturisirile uluitoare ale unei ZIARISTE de la Charlie Hebdo [Corola-blog/BlogPost/93052_a_94344]
-
-14, în cartierul Elmhurst din Queens, biserica ortodoxă românească ”Sfânta Maria” este singura din New York care a fost ridicată exclusiv prin contribuția financiară, de muncă și, mai ales, de suflet a credincioșilor aflați atunci sub îndrumarea regretatului preot paroh Casian Fetea. În zilele de 26, 27 și 28 iulie a.c., festivitățile de sfințire ale bisericii ”Sfânta Maria” au polarizat atenția multor credincioși ortodocși din New York și din zonele apropiate. În seara de vineri, 26 iulie a.c., a fost oficiată vecernia arhierească
Biserica ortodoxă română ”Sfânta Maria” din Queens a fost sfințită [Corola-blog/BlogPost/93377_a_94669]
-
Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe munții românești urcați Sub semnul magic din Carpați, Pecete-adâncă, din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești Cu Sânziene, Feti Frumoși ... Sau cântece cu viers duios Țesut la poale de Carpați Și-oriunde Țara are frați În lumea largă răspândiți. Care prin verb, ca legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, de nimeni despărțiți. Ne cheamă Sfinxul din
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
voastră gură dulce când caută să scape; Că, cine-n lume oare, când nu face prezență, Îl cată-n disperare la morgă sau urgență(?!) Ca-n zori, fără de ghete, palton sau fără bască, S-apară cu buchete de Panciu sau Fetească(!) Și cin’ l-ar mai păzi, de n-ați fi voi de strajă, Să cadă,-n noapte, zi, la altele în mreajă, Sau cin’ l-ar îmbrăca, frumos, la patru ace, Când el e programat doar ca să se dezbrace(?!) Căci
FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364443_a_365772]
-
ca alții. Se măritase însă cu învățătorul ce venise în sat, de undeva de prin părțile Banatului și o dată cu măritișul parcă se deșteptase și ea la minte și nu se mai putea coborî la nivelul celor cu care copilărise sau fetise. Acum, Șerban era în întârziere și aproape fugea pe drumul acoperit cu colb, era mai, pomii în floare și mult prea cald pentru această perioadă din an. Stația era plină de lume. În orașul ce se afla doar la patru
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
ură și vei fi al disprețului semn în egoism și în singurătate te vei simți-mpilinit; a mamei nemurire, oglindă și simțire April înmugurit, renaștere bogată în ea, necontenit în anii tăi se-mbată cu lumina vieții în ridurile fine zâmbește-ntinerirea fetii Dacă-n sterilitate trăiești, amintește-ți dara ca efemer vei fi, riscând icoana ta să moară Sonnet III Shakespeare Look în thy glass and tell the face thou viewest Now is the time that face should form another; Whose fresh
UITĂ-TE ÎN OGLNDĂ ȘI SPUNE-ȚI CE VEZI de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368052_a_369381]
-
mea nu era nimeni pe lume. De când eram copil mi-au plăcut animalele. La Bardăr, aveam o gospodărie destul de mare. Trăind la țară, aveam câteva oi pe care le țineam la o stana, aveam o vacă Joiana, care „fătași o fetiți” pe care o chema Vinerica. Deci Joiana venise pe lume într-o joi și Vinerica într-o vineri. Aveam iepuri, așa ziși „de musca”, într-o groapă în care sfredeliseră o groaza de găuri, adevărate tuneluri, de unde odată te pomeneai
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350450_a_351779]
-
mea nu era nimeni pe lume. De când eram copil mi-au plăcut animalele. La Bardăr, aveam o gospodărie destul de mare. Trăind la țară, aveam câteva oi pe care le țineam la o stana, aveam o vacă Joiana, care „fătași o fetiți” pe care o chema Vinerica. Deci Joiana venise pe lume într-o joi și Vinerica într-o vineri. Aveam iepuri, așa ziși „de musca”, într-o groapă în care sfredeliseră o groaza de găuri, adevărate tuneluri, de unde odată te pomeneai
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351889_a_353218]
-
Ce mă-ntrebi! Ce e cu el? - Uite-l, mă, sub păducel, Mi-o ține pe Irinuca... Dacă-o udă, mititica! - Și, mă rog, care-i pricina, Te-ai fi certat cu vecina? - Eu îți spun: mie nu-mi place! Fetii noastre, curte-i face. - Să nu-l prind! Să nu-ndrăznești... Nu-ți permit să mai glumești! Ține minte, o pățești! Fata... de el să-mi păzești. - O păzii, dar Irinuca... Cum să zic... de vină-i curca: În grădina
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
pe ,,bolovăni” Cu Dragoste! Și pe scârboși și pe vulgari, Îi pun la punct, am nervii țări Și Dragoste. Când întâlnesc lepădături, Mă scap de ei cu vechi ,,figuri” De Dragoste.. . . Iar care sunt prea urâcioși, Îi laud că pe Feti Frumoși Cu Dragoste. De câte ori m-au supărat, Cu-o vorba bună i-am tratat Și Dragoste. Pe cei pierfizi și profitori, I-am ocolit de-atâtea ori Cu Dragoste. Cât am trudit și am răbdat, Cu gându-acasă-am fost plecat, Cu
CU DRAGOSTE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351280_a_352609]
-
MEA Autor: Elenă Armenescu Publicat în: Ediția nr. 699 din 29 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Țara mea Țara mea este vatra pe care ard focurile în jurul cărora s-au adunat serile strămoșii noștri, unde au spus nepoților basmele cu Feti Frumoși, Ilene Cosânzene și zmei. Este Plaiul mioritic sacralizat în scrierile sale de poetul Lucian Blaga! Țara mea este aerul pe care-l respir și văzduhul plin de zborul animat de dragostea pentru viața a păsărilor ce ne prind uneori
ŢARA MEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351364_a_352693]
-
sfinte mă jertfeam, când m-am trezit, între rostiri și pătimi, cum prins de vrăji pe trupu-ți colindam. Dar azi din schilava-mi singurătate mă văd șezut pe-un scaun sub un tei, tot cobzărind romanțe desantate, cântând povești cu feti frumoși și zmei care se bat pe viață și pe moarte, și pe torace ample de femei. AZVÂRL ÎN JUR CU CLIPE Azvârl în jur cu clipe, zile, ani, Iar timpul, scund și rotofei la fața Perfid ascunde plâns de
CÂNTICE DE LA CIŞMEAUA DIN COLŢUL STRĂZII (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345642_a_346971]
-
celor direct implicați. „Așa a fost să fie”, exclama Silvia cu durere, în timp ce o aștepta seara pe Iuliana să vină de la școală. „Așa a vrut Dumnezeu... Cine poate ști ce păcate s‑au spălat cu necazu’ ăsta căzut pe capul fetii!”, murmura Tudor îngândurat, pe utilajul său din șantier. Iuliana s‑a dovedit a fi o luptătoare. Plângea des și suspina adeseori cu disperare privindu‑se în oglindă. Dar plângea numai când era singură. Nu voia s‑o vadă nici mama
CHEMAREA DESTINULUI (21) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356789_a_358118]
-
că dacă vine scrisoare de la băiat scrieții imediat că așteaptă răspuns de la noi. Gheorghiță am citit scrisorile și am văzut tot cuprinsul lor și am fost tare mulțumiți de cuvintele pe care leam citit iar o scrisoare mică iam dato fetii lui Dobrin Elena era tare mulțumită că iai trimeso și sa făcut toți copiii grămadă pe ea și Tanța și Miorița leau părut rău că lor nu leai trimes și ele meau cerut adresa Sandu și ceilanți copii să îți
MOŞTENIRE DE LA MAMA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356061_a_357390]
-
voastră gură dulce când caută să scape; Că, cine-n lume oare, când nu face prezență, Îl cată-n disperare la morgă sau urgență(?!) Ca-n zori, fără de ghete, palton sau fără bască, S-apară cu buchete de Panciu sau Fetească(!) Și cin' l-ar mai păzi, de n-ați fi voi de strajă, Să cadă-n noapte, zi, la altele în mreajă, Sau cin' l-ar îmbrăca, frumos, la patru ace, Când el e programat doar ca să se dezbrace(?!) Căci
8 MARTIE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362702_a_364031]
-
băieti, țâni sama, Dumnezău nu dă cu bâta!” cine mai era ca mine? le schimbam ca pe șosete, dar acuma parcă-mi vine, vorba tatii: ”uăi băiete, uăi băieti, cucuieti, pune mâna șî ti-nsoarî, cî șî tu o sî ai feti, ai grăunțî?, du la moarî!” dracu face mănăstire?! o postit mama digeaba! acatiste, în neștire, ca să-mi strice mie treaba. înjura tata pe prispă, îl iertau popii-n altare; mama - încontinuu tristă, că nu dau de-o fată mare! dar
... M-AI DUS, DOAMNE, ÎN ISPITĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353341_a_354670]
-
martie 2015 Toate Articolele Autorului Ai părul alb că ghioceii Și glasul de privighetoare, Iti strângi în brațe nepoțeii, Iar vorba-ți este alinare. Cand se întuneca afară, Cănd luna iese pe coline, Ne spui în fiecare seară Povești cu Feti Frumoși și zâne. Tu pe balauri îi alungi, Cu matură de dupa ușa, Pe zmeii cu fusul îi împungi, Pe Baba-Cloanța--- rea mătușa... În visul nostru zână ești, Cu părul alb că de zăpadă Și toate tu le potrivești, Le scoți
BUNICA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353682_a_355011]
-
iubire "foc și pară". Te simt, mă simți, plăcută reverie, ești că o ploaie caldă căzută pe câmpie, eu sunt ca și pământul care uscat de dor te-absoarbe-n pripa, ca râul pe izvor, din dulcea-nvăluire iubirea ne sporește suntem doi feti frumoși, veniți dintr-o poveste. Eu mă las furat de vraja-ți, tu-mi trezești tainici fiori răscolindu-mă-n adâncuri, mă înalt, plutesc și zbor, revenit din lumi celeste, mă las iarăși ție pradă și stârnindu-te iubito, nu
RĂMÂI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357356_a_358685]
-
lasă pradă oboselii, aleargă, muncesc cu dăruire, cu mult tact,cu blândețe și vorbă bună pentru a satisface cerințele pacienților. De înalte calități profesionale,de spiritul de echipă care asigură succesul se bucură și asistentele: Mariana Romocea, Luciana Lung,Manuela Fetea, Elena Gomboș, Ioana Jurău și altele. Ca în orce activitate și aici la Hotel Ceres succesul este asigurat de efortul comun al muncii în echipă începând de la director și până la cameristă pentru atingerea scopului propus, acela de a oferi și
O FABRICĂ DE SĂNĂTATE de IONEL CADAR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357362_a_358691]
-
-și părul castaniu-roșcat, lejer, spre spate și, înarmată cu o pereche de ochelari de soare, ieși din apartament grăbită, hotărâtă să afle ce-o interesa atât de mult... “- Doamna Romaș... canu..., trebuie... Iertați-mă! Trebuie... să știți... că este... bine... feti...ța...” Aceste cuvinte ale doctoriței Străinu îi răsunau Emanuelei în urechi, constituind în acest moment cheia, singurul indiciu, care o putea conduce către Daniela. Ajunsă în curtea spitalului de copii, Emanuela se prezentă la triaj. Era ora paisprezece și treizeci și cinci
ÎN MÂNA DESTINULUI...(10) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357766_a_359095]
-
Străinu o observă pe Emanuela. Întinse mâna instinctiv către aceasta, făcându-i semn să se apropie. - Veți fi bine, doamna doctor! Stați liniștită, vă rog! Nu vă obosiți! - Doamna Romaș...canu..., trebuie... iertați-mă! Trebuie... să știți...că este... bine... feti...ța... - Da, da!... Ușor! Respirați! O să fiți bine, îmi veți spune... - Nu!... Acum... Trebuie... eu..., eu... Doctorița Străinu lega cuvintele cu greutate, însă, o ținea strâns de mână pe Emanuela refuzând să-i dea drumul până nu îi va spune
ÎN MÂNA DESTINULUI...(8) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357815_a_359144]
-
peste 1oo de pacienți care îi calcă pragul zilnic la cele 8 vane pe care le deservește. Cu bune rezultate în relația asistent - pacient sunt acolo mai multe fete printre care: Mariana Romocea-asistentă șefă, Elena Gomboș, Monica Stenciulaș, Maria Manuela Fetea, Beata Kelemen, Elena Martin și altele. Comunicarea acestora cu pacienții este întotdeauna în concordanță cu staresa lor de sănătate, cu posibilitățile lor de înțelegere, asociată cu elemente de sprijin, ceea ce influențează pozitiv evoluția stării de sănătate a pacienților. Dragi cititori
TRATAMENT BALNEAR de IONEL CADAR în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358523_a_359852]
-
31. Costea C. Cornel - Cluj-Napoca; 32. Cristescu Mihaela - Sydney, Australia; 33. Dăian Daniel - Deva; 34. Dăncuș Ștefan Doru - Târgoviște; 35. Dănilă Andreea - Șugag, Alba; 36. Dinuț Titu - Șișești, Mehedinți; 37. Dorcescu Eugen - Timișoara; 38. Dragnea Gabriel - București; 39. Druncea Emil - Fetești, Ialomița; 40. Dume Teodor - Oradea; 41. Feldiorean Felicia - Münster, Germania; 42. Galetaru Geo - Timiș; 43. Gardner Zavati Mariana - Anglia; 44. Găleșanu Dumitru - Râmnicu Vâlcea; 45. Ghera Ion - Caransebeș, Caraș-Severin; 46. Ghican Vasile Sevastre - Tecuci, Galați; 47. Ghiță Alexandru - București; 48
ANTOLOGIA UNIVERSALĂ A POEZIEI ROMÂNEŞTI CONTEMPORANE MERIDIANE LIRICE 2012 – LISTA AUTORILOR ANTOLOGAŢI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358104_a_359433]
-
așezate toate frumos, în sertare și rafturi, în camera ei roz și atât de luminată,care te duce cu gândul la un basm cu zâne. Sorinei îi plac mult poveștile spuse de Mam'Mare, în care sunt multe zâne și feti frumoși, se mai găsesc și zmei sau lupi răi și câte o vulpe hoata care mereu vrea să fure ouă sau chiar găini din coteț. Desigur că acum, chiar și pentru vulpe, a devenit mai greu de furat deoarece găinile
O PAPUSA FERICITA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357569_a_358898]
-
Neamului. S-a dăruit cu toată ființa sa cerului divin și pământului său drag și sfânt. A plătit cu viața, curajul, demnitatea, credința și dragostea sa. Cioplit din voioșia cristalină a cerului, Ion Golea a înmugurit în pădurea verde de la Fetea. În el nu s-a prohodit senzația primejdiei, căci s-a durat haiduc al cruntelor bejenii, care s-au ridicat împotriva rânduielilor creștine. Și-a încropit din descătușări cărări de luptă pentru a deschide zările speranțelor. Și-a zăvorât toate
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]