101 matches
-
bea ea întâi. El băuse bine în pimniță, că se vedea mânjit cu roșu pe buza de sus de la gură. - Văsile! a grăit muma privindu-l în ochi pe taica. D-acuș’ încolo, să nu cumva să-i mai zâci ceva fetii ășteia. E a noastă și o să avem grijă să n-o bârfească satul. Gura lumii îi slobodă și n-o astupă decât pământul!... - Cătălină, să nu fii tristă! Ne-or călca bătătura și alți pețitori, mai ales cân’ s-o
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
cu privirea și întrebările spre băiat. - Păi, ce să zic, tată, e frumoasă și îmi place mult de ea. Și e foarte cuminte, să știi... - Bun! Te duci și gata! Să fii și tu cuminte, să vorbești frumos cu părinții fetii și cu toată lumea. Să bei cu măsură, băiatule. Atenție că noaptea‑i lungă și te poți lua după alții. La prostii se‑ndeamnă omul cu ușurință, să nu uiți de asta! Să ai grijă mare... După acel revelion frumos, Gabriel
CHEMAREA DESTINULUI (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359622_a_360951]
-
pictat ieșind dintre frunzele copacului acel instrument al incitării la păcătuire. Dacă șarpele poate fi simbolul falic, mărul zemos devine fructul în care își înfige bărbatul dinții, ca în poezia lui Arghezi, “Rada”: “Și-a dezvelit sărind / Bujorul negru și fetia./ Parcă s-a deschis și s-a închis cutia / Unui giuvaer, de sînge. / Ai pune gura și-ai strînge .” Nici nu știi ce dor mi-a fost de tine. Povestește-mi, ce mai e prin București? Praf, fum de la țevile
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
spre casă trece iar de vreun noaten o ia razna îl strâng dulăii sub jujeu și peste tot se-ntinde hazna ce-o rânduise Dumnezeu când seara scapătă-n tărie se strâng ciobanii lângă foc cu gândul dus la vreo fetie eu, numai eu nu am noroc că-s rătăcit de suferința de-a fi departe de la voi mă mai alină doar dorința s-aud în staul zvon de oi iar de-oi sfârși cum nu mi-e vrerea măcar m-
DOAR DOINĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340461_a_341790]
-
Publicat în: Ediția nr. 1543 din 23 martie 2015 Toate Articolele Autorului stă ziua potopită de tufele în floare pe uliți trec în care săteni spre târg prin margini de hogeaguri a înflorit mălinul se umple tot seninul de-arome-n pârg fetii apar din case cu cofele în mână în vale la fântână 'n-amiezi se strâng sub apa răcoroasă obraji aprind bujorii necaz pentru feciorii la coasă-n crâng abia în faptul serii printre mălinii-n floare aprinsa sărutare le fur
A ÎNFLORIT MĂLINUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340956_a_342285]
-
Dumnezău, Niculaie! De paralizat, nu l-o paralizat când o bătut-o. Ci tόmna' când s-o copt grâu' și era vremea săcerii. De combină vede de-o vreme gineri-so, bărbatul Aglaiei, care-o făcut școală de maistori, da' de dragul fetii lu' Niculaie și-a Anii, n-o plecat la oraș, la uzină. Niculaie s-o trezât cu nόptea-n cap în zâua aia, maică, să crepe nește lemne. O pus lemnu' pă cătur și-o ridicat săcurea deasupra capului, să-l
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
28 martie 2015 Toate Articolele Autorului Abia acum a recitit acest verset, Că mucegaiul este-n oricare poet, Degeaba jeluiți pe psaltichie, Poetul este unul dintr-o mie. Timpul tăiat în săbii reci, Precum iubitele haiducilor zevzeci, Degeaba-și dezveleau fetia, Haiducul are treabă cu Bănia, La fel poetul între pat și moarte , Între pocalul plin și carte, Precum copacul Iggdrasil se nalță opul, Poetul e efectul, tu ești scopul. @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ De-a puia-gaia, ehehei, Ce ne mai spune Conan Trei, El
FLORI DE MUCIGAI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379889_a_381218]
-
căutare. Purtat-a muguri, frunze și-apoi rodul, Ferindu-l de urgii ori de sminteala Hultanilor cu cioc, ori de norodul Ce-ar fi voit să-i fure-agoniseala. Căci poama sa, nu-i una oarecare, Ci darul sfânt, menit numai fetiei Ce ne-a scăpat de greaua încercare, De-a vrescui sub arșița pustiei. De n-o veni, l-or veșteji brumare Și viscole din calea veșniciei, La fel cum vremea trece în uitare Înaltul zbor sub plasa coliviei. *** Ciclul "Povești
COPAC CU RAMURA BETEAGĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379953_a_381282]
-
cu privirea și întrebările spre băiat. Păi, ce să zic, tată..., e frumoasă și îmi place mult de ea. Și e foarte cuminte, să știi... - Bun! Te duci și gata! Să fii și tu cuminte, să vorbești frumos cu părinții fetii și cu toată lumea. Să bei cu măsură, băiatule. Atenție că noaptea-i lungă și te poți lua după alții. La prostii se-ndeamnă omul cu ușurință, să nu uiți de asta! Să ai grijă mare... După acel revelion frumos, Gabriel
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]
-
Publicat în: Ediția nr. 1935 din 18 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului stă ziua potopită de tufele în floare pe uliți trec în care săteni spre târg prin margini de hogeaguri a înflorit mălinul se umple tot seninul de-arome-n pârg fetii apar din case cu cofele în mână în vale la fântână 'n-amiezi se strâng sub apa răcoroasă obraji aprind bujorii necaz pentru feciorii la coasă-n crâng de-abia în faptul serii printre mălinii-n floare aprinsa sărutare le
A ÎNFLORIT MĂLINUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381955_a_383284]
-
Publicat în: Ediția nr. 2285 din 03 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului stă ziua potopită de tufele în floare pe uliți trec în care săteni spre târg prin margini de hogeaguri a înflorit mălinul se umple tot seninul de-arome-n pârg fetii apar din case cu cofele în mână în vale la fântână 'n-amiezi se strâng sub apa răcoroasă obraji aprind bujorii necaz pentru feciorii la coasă-n crâng de-abia în faptul serii printre mălinii-n floare aprinsa sărutare le
A ÎNFLORIT MĂLINUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373415_a_374744]
-
prin nord -vestul județului Mehedinți, ne îndreptățește să presupunem că la ambele acțiuni a participat și Lupu Buliga. Chiar tradiția locală de la Izverna13-(cronica menționează eronat Izvarna ) , consemnează trecerea munților Banat de către Matei Basarab și însoțitorii săi pe poteca Gaura fetii, călăuzit fiind de un Duncea (cel bătrân ) , neam cu Lupu Buliga . Este foarte probabil ca tânărul căpitan Lupu Buliga să-l fi însoțit în pribegie pe pretendentul la domnie și apoi să revină să-i pregătească reîntoarcerea , tot prin părțile
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
deși era evident cât de jenată se simțea.. Silvia s-a codit să răspundă. Întrebarea a prins-o nepregătită. Nu știa dacă e bine să vorbească despre acest lucru sau ba. La insistențele copilei, a vorbit rar, șoptit, aproape de urechea fetii. - L-au dus la judecătorie, fata mamii. În sfârșit, e arestat. Nu l-au judecat... - Cum adică, nu l-au judecat? N-ai zis, mamă, că e arestat? a întrerupt-o Iuliana cu vocea încărcată de surpriză și teamă. - Păi
EPISODUL 11, CAP. IV, MEANDRELE DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372622_a_373951]
-
umpluse masa cu platouri și farfurii încărcate cu diferite preparate din pește, dar și cu șase sticle cu vin alb. Buhăianu și cu ceilalți trei o aplaudau, plescăind din limbă, în timp ce labele lor se mai lipeau de formele rotunde ale fetii, care nu putea să-i plesnească, având mâinile ocupate. Zamfirescu intră și el în jocul lor cu aplauzele, dar se vedea că se forța să fie binedispus. Lui Buhăianu nu-i scăpă expresia feței și-l taxă pe loc: --Ia
TRANDAFIRUL SIRENEI-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373102_a_374431]
-
fost de iubită./ Hei tu, mândruliorul meu,/ tu atâta să te duci,/ nouă ani pe nouă cai,/ noroc sohan să nu ai -/ mânca-ți-ar corbii săul/ cum mi-ai stricat norocul;/ corbii bee-ți sângele/ cum mi-ai stricat fetia/ ș...ț Tu atâta să te duci,/ pân’ vei găsi plug de cuci:/ nouă ani, nouă temniți,/ nouăzeci de fiare reci,/ tu atâta să le porți -/ fiarele să-ți ruginească,/ picioarele-ți putrezească,/ să-ți rămână ciontul gol,/ să vezi
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cetății, în frunte cu împăratul, se creștinează, iar pe locul unde a fost sacrificat balaurul este înălțată prima biserică (vezi și 37, II, p. 193 ; 40, p. 222). Iată câteva fragmente similare dintr-un alt text arhaic : [Sf. Gheorghe] zise fetii : descinde-te fetiță de paftalele tale și leagă bălaurul de gât cu acel brâu al tău. Și îndată făcu fata așa. [...] Dacă voi vă veți boteza eu oi omorî heara și vom crede în Dumnezeu, iar de nu [vă] veți
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Regimul instituit de neîncoronata regină Dracula e un despotism absurd, grotesc. Ca unealtă îi slujește tânărul amant, căpitanul de securitate Bob Orlando, o pușlama isteață, răsfățat al femeilor. Prin el septuagenara își retrăiește junețea aventuroasă, punctată de momentul trecerii de la fetie la o feminitate orgiastică cu participarea unui ofițer neamț, în timpul războiului, între șinele dintr-o gară rurală. În dramaturgie N. s-a revelat prin piesele parabole Echipa de zgomote și Scoica de lemn. Prima, dezvăluind trista condiție a unei familii
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
mândră și mulțumită, Cămașa. Asta Însemna că mireasa fusese fecioară - pata de sânge de pe cămașa de pânză topită era un chezaș de netăgăduit, iar băiatul ei se arătase bărbat În putere căci, chiar moleșit de băutură, izbutise să ia miresei fetia și s-o facă muiere. Dar eu așa ceva nu pot să bag mâna În foc că s-a petrecut. Eram chinuit de boală. Poveștile se Învârteau și mai tare. Spuneau că nevastă-mea n-avea cum să fi fost fată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Împreună cu altele, multe și Întinse, adunate laolaltă, Europa. Și nici nu aveau cum să știe, căci, hăt, multe generații mai Încoace, destrăbălatul Zeus, prefăcut În taur, avea s-o fure pe fiica regelui fenician Agenor, Europa, și, drept răsplată pentru fetia luată cam cu anasâna, să dea numele ei unui Întreg continent. Timpul trecea, oamenii se nășteau și mureau Între două clipiri ale feluriților zei supremi cărora li se Închinau. Un Urmaș s-a Învrednicit, acum vreo șase mii de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
s-o audă cu toții și să nu-i mai pună nicicând asemenea Întrebări: „Nu e treaba voastră!”. Nunta la care petreceau tuspatru se apropia de clipa În care mirele avea să-și ducă mireasa În odaie și să-i ia fetia. Băiețoiu se cam Îmbătase și le povestea celorlalți cum se Întâmplau lucrurile pe care ei nu le puteau vedea, dar pe care ea le putea foarte ușor bănui: „Acuma, nepoata lui nea Mitu e În odaie cu mireasa și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
-o pe mama, cum se fură fetele (bunicii de la Chiștelnița nu se opuneau căsătoriei, Însă Îi dădeau dreptate fetei, când ea spunea că-i prea devreme, să mai rămână domnișoară un an, doi, trei, să se bucure de viață, de fetie - dansând, dansând...) - dar a fluierat-o el, la portiță, Într-o noapte? A fluierat-o. A ieșit mama, pe fereastră, desculță, Într-o mână cu pantofii, În cealaltă cu o boccea? A ieșit. Iar când tata i-a zis: «Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
niște probleme, mai cum avusese și ei, și se întreba madam Ioaniu, adică o fi știut mă-sa la fata asta unde vine ? Adică la un băiat ? Da ei era toți grămadă acolo, și băieți, și fete, și mă-sa fetii o fi știut, da ce și-o fi zis : las’ că-i băiatu bun, las’ că are mă-sa și bunică-sa casă, și-o mai avea și cristale și covoare, las’ să-l îmbrobodească ! Și l-a-mbrobodit că, pân-la urmă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
iese din trup / ca fumul unor jertfe de arome, / urmând subțiorile, sânii (...). Această întâia treaptă cuprinde un amplu poem, alcătuit din mai multe secvențe, a căror delimitare e gradată tematic, ipostaziind universul care așteaptă să fie fecundat (prin lujeri exultă fetia anului), însă, antinomic, și regretul pe care-l induce caracterul efemer al stării dinainte: puține sunt, ah, prea puține / câteva clipe de pubertate, fiindcă, între trăirea plenară a erosului omniprezent (există chiar și erotica florilor) și amintirea stării dinainte, e
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
clipe de pubertate, fiindcă, între trăirea plenară a erosului omniprezent (există chiar și erotica florilor) și amintirea stării dinainte, e o pendulare nostalgică: Ce tristă e acea femeie care se îndoaie / până ajunge cu gura o zi din trecut, / a fetiei..., însă din tot se ridică Un imn ca o evaporare de subțiori curate / din tot ce e feminin, / afrodiziac pentru moarte. Universul, în general, e dihotomic (Multe sunt împărțite în două / și la atingerea buzelor se petrece schimbul), iar sursa
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
aibă, În prealabil, o perioadă de probă. O perioadă de probă, zic ei, de minimum trei luni. Consider și eu că perioada asta este suficientă pentru o probă de căsătorie. Niște colege, niște fete cu care-mi mai petrec timpul fetiei, afirmă, despre mine, că sunt, cam, nu știu cum, cu astfel de gânduri, și apucături, de spargere de tradiții. Dar eu nu sunt de acord cu ele. Așa vreau. Așa am hotărât, așa voi și proceda! Dar, s-ar putea să fii
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]