2,281 matches
-
în paralel cu timpul meu material. E vorba, deci, de o interferare de timpuri, unul real, al meu, și celălalt imaginar, frictiv, al autorului. Și-mi mai dă ocazia să fac comparații, asociații, similitudini între timpul meu fizic și celălalt, ficțional. Iar uneori, să-mi doresc să trăiesc timpul propus de altul, în speță, de scriitor, de scenarist, de dramaturg și chiar de poet. Aceste beneficii mi le oferă literatura. Și de aici, literatura de epocă, literatura actuală și cea science-fiction
O CONŞTIINŢĂ A VEACULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1400126328.html [Corola-blog/BlogPost/350738_a_352067]
-
tendința spre negativ a jurnalismului, manifestată prin exercitarea actului mediatic, nu doar în structurile narative ale ficțiunii, ci după metoda ficțiunii. Persuasiunea ignoră, deformează, ocolește obiectivitatea fie prin înlocuirea totală a realitații cu ficțiunea, fie prin mixarea realității cu elemente ficționale” (Vlăduțescu Ștefan, 2006, p.168). Seducția Seducția este operația persuasivă cea mai inocentă, ea jucând în contul intuiției sub o mască de cogitație. “Pentru ca operația de seductie să fie fecundă, pentru ca în substanța sa persuasivă ea sa depună cuvinte și
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/book-review-stefan-vladutescu-compendiu-de-comunicare-jurnalistica-negativa-book-review-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
al celui de literatură ocazională: „Toate poeziile mele sunt poezii ocazionale, inspirate din realitate și avându-și rădăcina în realitate. Nu pun nici un preț pe poeziile plăsmuite”. Poetul german acorda realității calitatea de cheie și de primum movens al lumii ficționale, incapacitatea de a te „supune la obiect” fiind o tară iar puterea de a răspunde impulsului dat de viață suprema calitate a sensibilității creatoare. Pentru Eminescu literatura ocazională aproape n-a existat, iar raportul între ficțiune și realitate se rezolva
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ŞI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ (MACEDONSKI, GOETHE, EMINESCU) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1407119516.html [Corola-blog/BlogPost/352363_a_353692]
-
Concert de zi” este un inspirat poet al cotidianului străzii. Se poate vorbi îndelung despre virtuțile stilistice ale scrisului lui Roni Căciularu. Practică, mai ales, un stil colocvial, convivial, familiar, interogativ, exclamativ. Monologal, dialogal. Auto-interogativ. Recurge la interviuri imaginare, dialoguri ficționale, formule de adresare către cititor și, uneori, chiar către sine însuși. Stilul abstract-conceptual conviețuiește de minune cu cel concret, hiperdescriptiv, senzual, obiectual. Stilul e străbătut de afectivitate, dar niciodată sentimentaloid. Roni Căciularu e un pasionat lucid. Niciodată sec, rece și
UN DAR DE LA RONI CĂCIULARU de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Zoltan_terner_un_dar_de_la_r_zoltan_terner_1386231073.html [Corola-blog/BlogPost/362509_a_363838]
-
întâlnire între două temperamente"8, act de (auto)cunoaștere „prin alții". Tot de la Nae Ionescu, Nicolae Steinhardt pare a prelua implicarea „dramatică" în înțelegere. Cititorul entuziast devenit critic (chiar și „diletant"(23)) joacă rolul deplin al participării, al trăirii lumii ficționale. Astfel, eticul („laic" și religios) revine în lumea esteticului și decide valoarea sau nonvaloarea acesteia. Actul interpretativ devine un „happening", revelație și participare deopotrivă, simultane și interdependente. Prezentarea lui Nae Ionescu ia, la Nicolae Steinhardt, aspect de autoportret, devenind, indirect
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493272693.html [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
artă Valentin Ciucă a subliniat prezența unui public „absolut special, alcătuit din oameni care au capacitatea să viseze” în preajma „viselor nocturne” ale Cristinei Lauric. Vise cromatice realizate cu ajutorul computerului, „care poate crea lumi paralele”, lumi care permit „evadarea în spațiul ficțional”. Lucrări care au corporalitatea unor tablouri obișnuite, dar în care, pe întuneric, sclipește lumina emanată de un polimer special. „Arta este o cale spre lumină” Un polimer care, așa cum a spus Emil Grecu, directorul general al companiei Startonight Industries (firmă
LUCRĂRILE-LICURICI ALE CRISTINEI LAURIC de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 by http://confluente.ro/Lucrarile_licurici_ale_cristinei_lauric.html [Corola-blog/BlogPost/349568_a_350897]
-
ales peste ani, am ajuns să scriu romanul „Atracție”. De fapt, romanul apărut în luna aprilie a anului 2011 la editura Scrisul Românesc este doar o simplă evadare din tabietul creațional. E o poveste diferită, mai ales de realitatea mea ficțională, în primul rând pentru că nu conține deloc elemente fantasy, elemente ce au tronat mult timp în mintea mea. Ideea romanului totuși exista în mintea mea de ceva timp. Voiam ceva diferit, ceva care să-și lase amprenta. Iniținal, nici nu
ATRACTIE – SPRE LITERATURA de ELENA COSTEA în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/_atractie_spre_literatura.html [Corola-blog/BlogPost/366739_a_368068]
-
se supune imaginarului colectiv realizând acel inter-esse, statornicind interese comune. De pildă, firul de levănțică, surprins de vântul subțire al toamnei se usucă de uimire, sau cearta din grădină a fost potolită de intervenția autoritară a gurii-leului, etc. Această lume ficțională, afectată uneori de realitatea nefavorabilă încearcă să se adapteze trecând prin peripeții adesea primejdioase ca în cazul iepurașului ce se refugiază de la oraș în grădina lui Lică unde îl așteaptă varza dulce. În ciclul “Recreația grădinii “ atmosfera este de relaxare
TITINA NICA ŢENE- ANOTIMPUL JOCULUI , CRONICĂ DE ANTONIA BODEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Titina_nica_tene_anotimpul_jocului_al_florin_tene_1327909682.html [Corola-blog/BlogPost/360576_a_361905]
-
ipoteze sau scenarii. În al doilea rând, evadările-rătăciri ale sale sunt o punere în acord cu sinele, un antidot la lumea reală care pare să-și fi epuizat resursele, inclusiv la nivel de idei. În al treilea rând, evaziunea în ficțional, și aceasta o demonstrează pe deplin personajul lui Cervantes, nu ține de vârstă, ci doar de asumarea curajului de a visa, de a te desprinde, fie și la nivel mental, de realitatea "rea", de realitatea "contondentă“. Pornind de la modelul literar
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/mircea_badut_1470057965.html [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
aici e detectabilă o primă notă de originalitate) să le apropie, să le găsească posibile puncte antropologice comune: controlate, artizanul fiind "tehnocratul" Mircea Băduț, iubitorul de știință, opuse celor necontrolate, caz în care vorbim de "povestașul" Mircea Băduț, evazionistul în ficțional, ficțiune care îl surprinde în dubla ipostază, cea a evazionistului în ficțiunea baladescă și cea a evazionistului în literatura de tip science-fiction. Indiferent însă de formele de evazionism practicate de cel în cauză, esența lor poartă girul aventurii, al ludicului
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/mircea_badut_1470057965.html [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
originare, dar "altfel") ajung să donquijoteze la rândul lor, nu atât la nivel de acțiune (în mare, acțiunea baladescă fiind aceeași cu cea binecunoscută), cât la nivel lexical, având propriul discurs, propriile replici, propriile memento-uri și reconfigurări ale realității ficționale baladești, caz în care mistificarea "povestașului" Mircea Băduț, ținând cont de caracterul "mincinos"-ficțional al baladei și de gradul mare de libertate, este una permisă. De cealaltă parte, în cazul eseurilor științifice, libertatea de mișcare în interiorul textelor se reduce drastic
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/mircea_badut_1470057965.html [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
ființa umană, îndepărtarea omului de lucrurile esențiale și de trăitul autentic, promovarea agresivă, de către societatea consumeristă, a lui ‘a avea’ în dauna lui ‘a fi’ etc. Toate aceste constatări pertinente, oricând verificabile (și nu "invenții"), îl îndepărtează pe autor de ficțional sau de scenarii virtuale, moment în care Mircea Băduț e mai puțin "donquijotist" cât spirit rațional, echilibrat, cartezian. "Tehnocratul" nu întreprinde o cercetare în adevăratul sens al cuvântului, deși, în comparație cu "povestașul", există situații când devine extrem de tehnic. Ceea ce se degajă
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/mircea_badut_1470057965.html [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
nu (se) comunică. Oarecum "de modă veche" în ceea ce privește scriitura pe suport de hârtie, el adresează cititorilor săi un îndemn de reflecție asupra condiției umane în genere. Chiar dacă abordează genul literar sau pe cel fundamental opus, științific, discursul său vizează antropologia ficțională sau nonficțională, "subiecții" racolați fiind, după caz, personaje literare sau semeni din imediata sa vecinătate. Discursul său este discurs despre om. În peregrinările sale donquijotești, Mircea Băduț are un oarecare control asupra speculațiilor (realităților-irealităților) sale, indiferent de spațiile în care
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/mircea_badut_1470057965.html [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
după caz, personaje literare sau semeni din imediata sa vecinătate. Discursul său este discurs despre om. În peregrinările sale donquijotești, Mircea Băduț are un oarecare control asupra speculațiilor (realităților-irealităților) sale, indiferent de spațiile în care acestea se consumă (real sau ficțional): "reflexul de a privi autocritic propria obișnuință de speculare [...]" (p.45), atrăgând atenția, o dată în plus, asupra riscurilor "urmăririi adevărului absolut" (p.48). Demersurile sale antropologice mai vizează eseuri ce au ca temă sinuciderea și implicațiile sale sociale, formele extraterestre
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/mircea_badut_1470057965.html [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
au fost lipsite mulți ani. * Pentru realizarea acestui roman un rol important l-a avut ampla documentare, pornită de la lectura și cunoașterea întregii opere, a criticii și a referințelor biografice despre scriitor. Documentării reale i s-a adăugat însă factorul ficțional care completează și clarifică în mod fericit eventualele goluri din biografia reală. Pe lângă sursele tradiționale, ca noutate, autorul a apelat și la cele neconvenționale, moderne, oferite de internet, prin acestea acumulându-se un impresionant bagaj documentar despre istoriile unor edificii
CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU LA ROMANUL VIAȚA SCRIITORULUI GIB I.MIHĂESCU ÎNTRE REALITATE ȘI POVESTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1460187660.html [Corola-blog/BlogPost/384860_a_386189]
-
e ceva în suflet: un ocean din ger și vin./ Îl voi transfera în torță pentru noi în noi să ardă,/ Nu îmi pasă dacă lupii lasă urme pe zăpadă” (Din ram în ram). Actanții binomului erotic aparțin neîncetat scripticului, ficționalului: „Crezul nostru stă de veghe într-o oază de cerneală,/ Închisoarea nemuririi îi saluă cu sfială,/ Urlă vraja prin pădurea-nfometată și străină/ Și se pierde-n depărtare a iubirii mele vină” (A iubirii mele vină). Întreaga fire se implică generos
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gina_zaharia_1405265713.html [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]
-
timpului, dar niciodată terminat, pentru că Irene Nemirovsky avea să moară la Auschwitz, în 1942. Manuscrisul a fost descoperit abia șase decenii mai târziu, iar de atunci s-a impus în conștiința publică drept una dintre capodoperele literaturii universale. În lumea ficțională a lui Irene Nemirovsky totul face parte dintr-un flux. Unele personaje au încremenit, altele se pregătesc să se alăture noii ordini. Câteva încearcă să reziste. Nimic nu e abstract, totul face parte din realitate... Poate cea mai mare calitate
Universul feminin între fragilitate și forță, între iubire și durere, între realitate și vis by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105733_a_107025]
-
și spirit critic, dar și cu nostalgie și patetism; martor al epocii pe care a traversat-o și al propriei existențe, el este însă și un personaj viu, fabulos, extravagant, imprevizibil, capabil de uluitoare contradicții, din seria memorabilelor personaje proiectate ficțional în atâtea romane. Viața lui Nicolae Breban se confundă, în mai mare măsură decât a oricărui alt scriitor român, cu monumentala sa operă.” (Bogdan Crețu) Nicolae Breban (n. 1934), romancier și eseist, este unul dintre cei mai importanți și prolifici
Cărți de la iepuraș pentru mari și mici by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105633_a_106925]
-
În tinerețe mi-am exersat condeiul în diverse genuri, în primul rând, firește, în poezie, dar și în proză. Am început mai multe romane, chiar și o piesă de teatru. Toate tentativele acestea erau expresii ale căutării identitare ori revanșe ficționale asupra unor situații inconfortabile. S-a întâmplat însă că mă interesa mult mai mult să citesc decât să scriu, că resimțeam mai puternic nevoia de a înțelege mecanismele lumii decât de a-mi explora interioritatea. Eram și extrem de ocupat cu
Paul Cornea by George Arion [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
demonica. Originea supranumelui pornește de la tatăl acestuia, care a intrat în Ordinul Dragonului -scopul fiind apărarea creștinismului și cruciada împotriva turcilor otomani-, mai tarziu urmându-i calea. Scriitorul britanic Bram Stoker l-a ridicat pe voievodul român la înaltul succes ficțional, derivând de la caracteristicile de bază oferite de surse folclorice și izvoare istorice la vampirism și anumite legende europene. În ciuda negativismului care l-a promovat, a rămas un domn autoritar, pe plan intern ducând o politică antiboierească, protejând ... Citește mai mult
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/gigi_stanciu/canal [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
demonica. Originea supranumelui pornește de la tatăl acestuia, care a intrat în Ordinul Dragonului -scopul fiind apărarea creștinismului și cruciada împotriva turcilor otomani-, mai tarziu urmându-i calea.Scriitorul britanic Bram Stoker l-a ridicat pe voievodul român la înaltul succes ficțional, derivând de la caracteristicile de bază oferite de surse folclorice și izvoare istorice la vampirism și anumite legende europene.În ciuda negativismului care l-a promovat, a rămas un domn autoritar, pe plan intern ducând o politică antiboierească, protejând ... XXX. POVESTEA FETEI
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/gigi_stanciu/canal [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
demonică. Originea supranumelui pornește de la tatăl acestuia, care a intrat în Ordinul Dragonului -scopul fiind apărarea creștinismului și cruciada împotriva turcilor otomani-, mai târziu urmându-i calea. Scriitorul britanic Bram Stoker l-a ridicat pe voievodul român la înaltul succes ficțional, derivând de la caracteristicile de bază oferite de surse folclorice și izvoare istorice la vampirism și anumite legende europene. În ciuda negativismului care l-a promovat, a rămas un domn autoritar, pe plan intern ducând o politică antiboierească, protejând comerțul autohton și
VLAD ȚEPEȘ de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1414699443.html [Corola-blog/BlogPost/383917_a_385246]
-
de breaslă. Nu ii ceartă, nu îi ia peste picior, nu le dă sfaturi; doar nuanțează tusele peste care un cititior obișnuit ar trece fără să le observe. Ea excelează în critică literară, face adevărate exerciții de măiestrie în sfera ficționala, așa cum, deopotrivă, reușeșete să închege sintagme uluitoare și care o particularizeză, în volumele cu poeme. În poezie, Cezarină Adamescu atinge limesul filosofiei lirice, o face cu candoare uneori, în forță adesea și întotdeauna cu siguranță de sine desăvârșită. Scriitoarea a
CRONICĂ LA CARTEA VÂRFURI DE CRISTAL A CEZARINEI ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Melania_cuc_arhiva_de_ganduri_fictive_cronica_la_cartea_varfuri_de_cristal_a_cezarinei_adamescu.html [Corola-blog/BlogPost/357027_a_358356]
-
rămîne. William Faulkner și misterele ținutului Yoknapatawpha (2012), Istoria lui Corto Maltese, pirat, anarhist și visător (2014). A primit de patru ori Premiul Uniunii Scriitorilor din România. A publicat șase volume în colaborare cu Vladimir Tismăneanu. Lucrează la o biografie ficțională a personajului Molly Bloom. Volumul va fi lansat, în prezența autorului, la Tîrgul de Carte Gaudeamus sâmbătă, 19 noiembrie, de la ora 14:30, la standul editurii.
Cărți care au o magie unică by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104546_a_105838]
-
sfântă. Închis sub comuniști pentru Transilvania", o carte de literatură - document, în care relatează întâmplările dramatice prin care a trecut în anii detenției. "Celula cu suflete" (1999), roman rezultat din aceeași experiență a detenției comuniste, îmbină memorialul cu unele episoade ficționale. Sunt prezentate ca într-un film diferitele categorii de încarcerați politici, de la membri ai partidelor istorice la legionari, fiecare cu opțiunile și argumentele sale. Textul este alert, dens și semnificativ, prin portretele memorabile ale personajelor descrise și situațiile dramatice surprinse
ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE CÂND SCRIITORUL, OMUL DE RADIO ŞI PUBLICISTUL IOAN ION DIACONU (1937 – 2011) A TRECUT LA CELE VEŞNICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1462340604.html [Corola-blog/BlogPost/376531_a_377860]