1,080 matches
-
greutate prea mult. Gaius comandase însă de curând unui fierar armurier o nouă suliță. Îl plătise pe acesta cu mult peste prețul obișnuit cerându-i în schimb un lucru de calitate iar fierarul se întrecu pe sine în lucrare. Totuși, fierarul îi reproșase atunci un lucru. Îi știa boala de ochi, albeața, și de aceea îl întrebă pe Gaius de ce mai avea nevoie de o suliță nouă dacă tot nu prea avea ce face cu ea. Gaius nu se supără însă
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1417374257.html [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
atunci un lucru. Îi știa boala de ochi, albeața, și de aceea îl întrebă pe Gaius de ce mai avea nevoie de o suliță nouă dacă tot nu prea avea ce face cu ea. Gaius nu se supără însă de întrebarea fierarului. Se gândi o clipă și îi răspunse acestuia: -Sunt bătrân amice! Nu vreau să ucid pe nimeni cu ea și nici n-aș putea fiindcă nu mai am forța tinereții când o făceam să zboare la o sută de pași
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1417374257.html [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
Gaius? îl întrebase acela. -Prietene! îi replicase Gaius. Și cezarul Tiberius are un pumnal de aur la cingătoare. Îl ține ca decor fiindcă nu ucide pe nimeni cu el. Gărzile germane îl apără de orice pericol! -Ha! ha! ha!, râsese fierarul. Bătrâne Gaius, împăratul ține pumnalul la cingătoare ca în caz de nevoie să se poată sinucide! -Ce vrei să spui prietene de fapt? spuse Gaius, căci eu unul n-am de gând să țin acest pillum după mine doar ca să
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1417374257.html [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
la cingătoare ca în caz de nevoie să se poată sinucide! -Ce vrei să spui prietene de fapt? spuse Gaius, căci eu unul n-am de gând să țin acest pillum după mine doar ca să-mi iau zilele cu el... Fierarul își dădu sema însă că întrecuse măsura cu gluma sa. Bătu mai tare cu ciocanul pe nicovală și spuse: -Iertare centurionule Gaius! Iertare! Am întrecut măsura! -Fii pe pace prietene! răspunse Gaius. Nu sunt supărat. Dar dacă ai să te
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1417374257.html [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
cupru, fier vechi și orice altceva mai puteau găsi printre dărâmături. Însă dorințele tuturor țiganilor magnetizau cea mai semeață construcție care supraviețuise proaspătului război, Turnul Eiffel. Era de fier! Fierul pentru romi este sacru, încărcat cu puteri magice. Doar primii fierari ai Indiei au fost strămoșii lor! Țiganii aveau gustul metalului nobil în sânge. Hemoglobina țigănească avea se pare, mai multă concentrație de fier decât la alte națiuni. E drept că Turnul Eiffel nu scăpase complet neatins de dronele inamice. Era
ȚIGANII AU VÂNDUT TURNUL EIFFEL LA FIER VECHI, SAU CUM M-AM VISAT UN (H)EROSTRATUS MODERN de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467544736.html [Corola-blog/BlogPost/350010_a_351339]
-
cărămizi, ramură înrudită cu mineritul, care cereau protecție prin ruga lor adresată „Fortuna Salutaris”. În prima jumătate a secolului al XVII-lea salutul "Noroc Bun" a fost preluat și de alte meserii a căror soartă depindea de noroc, metalurgiștii, petroliștii, fierarii au preluat și folosit salutul „Noroc Bun” devenit cu timpul un salut general, aducător de noroc, devenit valabil chiar și ca salut vânătoresc. În încheierea comunicării sale cu titlul: „A bányászköszöntés története” (Istoricul salutului minier), publicat în revista Bányászati és
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1450108054.html [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
OM SINGURATIC Autor: Eugen Oniscu Publicat în: Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Mai toți de pe șantier îi spuneau nea Radu pentrucă avea aproape șaizeci de ani, și era respectat datorită faptului că era un bun fierar betonist. Era chiar șeful de echipă al unui mic grup pe care el îl conducea la muncă în acel șantier în construcții, la Crișan în baltă. Clipele lui de bucurie erau atunci când lua banii și venea cu vaporul la oraș
UN OM SINGURATIC de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1486119742.html [Corola-blog/BlogPost/359775_a_361104]
-
Era prin noiembrie. O vreme câinoasă mă scosese în curte să pun capăt treburilor toamnei. De undeva, mă lovea peste timpane un pocnet de bici. Un rateu repetat de potcoave, lovind betonul străzii, mi-a adus aminte de fierarul Caraivan, care, cu puterea lui animalică, punea calul pe spate pentru a-l potcovi. Amintirea aceea de animal chinuit, supus omului brutal, mi-a trezit simțurile sufletului!... Tresar, alertat de amintirea copilăriei. La câțiva pași de mine, pe drumul național
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/catarul/ [Corola-blog/BlogPost/93757_a_95049]
-
dacă unii sunt romi, atunci cred că ar fi moral că și un romă mai puțin instruit să fie prezent la acel colocviu. Eu, nefiind doctorand, nu pot asculta măcar ce se spune despre limba mea maternă. Bunicul meu, Jurcă fierarul din Caransebeș, nu avea doctorat când m-a învățat limba țigăneasca. Unde era doamna Toma și domnul Bârlea, cănd bunicii noștrii fără școală ne învățau țigănește? Doamna Toma face parte din vreo comunitate tradițională țigăneasca? Noi, romii vorbitori nativi de
ROMÂNITATE” de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1494032598.html [Corola-blog/BlogPost/343920_a_345249]
-
cu privirea aceea senin-melancolică? Ar fi ca și cum ai agăța o superbă stampă japoneză pe holul unei școli ajutătoare. Imagini memorabile în OSW. Casca lui Darth Vader văzută din spate, parcă goală, suspendată pe fondul stelar, apoi Vader se întoarce. Piticii fierari jucând rugby cu capul lui 3PO. Nava lui Luke filmată nu frontal, ci de jos în sus și din spate, la ridicarea psiYoda din mlaștină. Creatura Jabba the Hut. Ursulinii mici, grăsuți și viteji care îi bat cu bâte și
Forța Întunericită by https://republica.ro/forc-a-intunericita [Corola-blog/BlogPost/339001_a_340330]
-
gând și conștiință e improbabil că forfota oceanului se va fi sfârșit. Se implică, din perspectivă individuală, personală, ceva mai discret ca altădată, în problematica diversă a comunității. Aceasta, pesemne, îi pune pe nicovală nervii pe care îi lovește un fierar viguros. Pasămite, vulcanul de odinioară, fostul consilier foarte energic, iute ca glonțul, cu ochi, urechi și voce în calea puterii, ca unul dintre ultimele straje al opoziției țintite asupra celor în mâinile cărora stau pârghiile dejucării intereselor comunității și deturnării
ION ARDELEANU. ÎN CONUL LUMINII LUI FIREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1495858923.html [Corola-blog/BlogPost/364770_a_366099]
-
13 oameni. Din cei 9, doar doi călușari erau din Purani, unul fiind vărul mamei mele, Ion al lui Căldăruș care, mai târziu, mi-a împărtășit secrete din inițierea lor... Restul călușarilor erau din Cotorani și Baciu. Vătaf era un fierar din Cotorani. Trei personaje ieșeau în evidență: Mutul, Stegarul, și Vătaful care coordona jocul călușarilor. Personajul cel mai ciudat după care ne țineam, înghesuindu-ne să-l atingem, ca să ne meargă bine, era Mutul. Un personaj misterios a cărei față
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1401867026.html [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
pe metal. Gaius se gândi la faptul că nu ucisese pe nimeni cu sulița aceea. Orice legionar era înzestrat cu două sulițe la încorporare. Sulițele pe care le avea în dotare se uzaseră și Gaius își comandase de curând unui fierar armurier o nouă suliță. Îl plăti pe acesta cu mult peste prețul obișnuit cerându-i în schimb un lucru de calitate iar fierarul se întrecu pe sine în lucrare. Totuși, fierarul îi reproșase atunci un lucru. Îi știa boala de
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_3.html [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
încorporare. Sulițele pe care le avea în dotare se uzaseră și Gaius își comandase de curând unui fierar armurier o nouă suliță. Îl plăti pe acesta cu mult peste prețul obișnuit cerându-i în schimb un lucru de calitate iar fierarul se întrecu pe sine în lucrare. Totuși, fierarul îi reproșase atunci un lucru. Îi știa boala de ochi numită albeață și de aceea îl întrebă pe Gaius de ce mai avea nevoie de o suliță nouă dacă tot nu prea avea
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_3.html [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
se uzaseră și Gaius își comandase de curând unui fierar armurier o nouă suliță. Îl plăti pe acesta cu mult peste prețul obișnuit cerându-i în schimb un lucru de calitate iar fierarul se întrecu pe sine în lucrare. Totuși, fierarul îi reproșase atunci un lucru. Îi știa boala de ochi numită albeață și de aceea îl întrebă pe Gaius de ce mai avea nevoie de o suliță nouă dacă tot nu prea avea ce face cu ea. Gaius nu se supără
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_3.html [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
un lucru. Îi știa boala de ochi numită albeață și de aceea îl întrebă pe Gaius de ce mai avea nevoie de o suliță nouă dacă tot nu prea avea ce face cu ea. Gaius nu se supără însă de întrebarea fierarului. Se gândi o clipă și îi răspunse acestuia: -Sunt bătrân amice! Nu vreau să ucid pe nimeni cu ea. Vreau doar să o țin de formă pe lângă mine! -Doar așa ca să te mâdrești cu ea? îl întrebase acela. -Prietene! îi
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_3.html [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
pericol! -Ha! ha! ha!, râsese acela. Bătrâne Gaius împăratul ține pumnalul la cingătoare ca în caz de nevoie să se poată sinucide! -Ce vrei să spui prietene? spuse Gaius, n-am de gând să-mi iau zilele cu sulița asta... Fierarul își dădu sema însă că întrecuse măsura cu gluma. Bătu cu ciocanul pe nicovală și spuse: -Iertare centurionule Gaius! Iertare! Am întrecut măsura! -Fii pe pace prietene! îi spuse Gaius, nu voi ucide pe nimeni cu această suliță. Am s-
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_3.html [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > SĂ TRĂIEȘTI, DOMN DOCTOR! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 778 din 16 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Era de prin părțile Botoșanilor. Lucra la biroul de evidență. În tinerețe lucrase ca potcovar, fierar, forjor și alte meserii de dârvală. De oameni din ăștia avea nevoie ministerul, cu origine sănătoasă, să asculte orbește ordinile mai-marilor. Era mereu pus pe glume, era cam hâtru. Dacă în tinerețea lui a stat aplecat la picioarele cailor, a
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sa_traiesti_domn_doctor_george_safir_1361009676.html [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
este că ea născut o lume ciudată în care a lucra cu mâna nu-i așa, este jignitor. A se lucra cu mintea este ceea ce toată lumea dorește să obțină. Dorințe exprimate de genul aș vrea să devin: olar, sculptor, pictor, fierar, potcovar, să sap șanțuri, gunoier, brancadier, fierar betonist, lucrător la cariera de piatră, postaș, curier, vânzător, casier, debarasator, pantofar, geamgiu și exemplele pot continua numai sunt astăzi țeluri în viață ci meserii ce se fac vrând nevrând de către cei ce
MÂNA ŞI MINTEA de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_borchin_1438240483.html [Corola-blog/BlogPost/367976_a_369305]
-
în care a lucra cu mâna nu-i așa, este jignitor. A se lucra cu mintea este ceea ce toată lumea dorește să obțină. Dorințe exprimate de genul aș vrea să devin: olar, sculptor, pictor, fierar, potcovar, să sap șanțuri, gunoier, brancadier, fierar betonist, lucrător la cariera de piatră, postaș, curier, vânzător, casier, debarasator, pantofar, geamgiu și exemplele pot continua numai sunt astăzi țeluri în viață ci meserii ce se fac vrând nevrând de către cei ce numai au alternative. Astăzi toată lumea dorește să
MÂNA ŞI MINTEA de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_borchin_1438240483.html [Corola-blog/BlogPost/367976_a_369305]
-
omu' să-și vină-n fire ! Ferirea poporului, de idoli și murdărie Nădăjduind în DUMNEZEU, ce mângâie-n Sfințenie ! ZAHARIA, lui Berechia : "IAHVE tot ÎȘI amintește" Și i-a spus în viziune : mergi între oameni și vorbește : Patru : coarne și fierari ; Funia de măsurare ; Ierusalimul sub Iosua, să intre în curățare ! Sfeșnicul, cei 2 măslini ; O bună restaurare ; Sulul de carte care zboară ; A DOMNULUI răscumpărare ! Venirea Împăratului ; Necesitatea Pocăinței ; A unor "Inimi de piatră" ; Numai prin forța Credinței ! MALEAHI "e
DE LA IOV LA MALEAHI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1485546565.html [Corola-blog/BlogPost/371785_a_373114]
-
a trebuit să lupte cu multe greutăți într-un sat sărac cum erau la acea vreme multe în Clisura Dunării și de ce nu în România. Nicolae MARTINOVICI împreună cu soția sa Elena cunoscuta în satul Coronini ca Lenca lui Nicolae Nițu fierarul, a avut patru copii, prima fiind Elena născută la 17 aprilie 1937, a doua fiind Ana, urmată de Ioan MARTINOVICI, cunoscut ca Nelu, născut la 09 august 1943, iar cel mai mic fiind Alexandru născut la 02 ianuarie 1948 și
ANA MEA, ANA LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Ana_mea_ana_leonte_mihai_leonte_1379651737.html [Corola-blog/BlogPost/365078_a_366407]
-
unul dintre cele mai longevive și mai populare genuri literare - se practica încă în Messopotamia, cu 2.000 de ani înaintea erei noastre. Tablete provenind din bibliotecile școlare ale epocii expun pe scurt povestea vulpii lăudăroase, a câinelui nepriceput („Câinele fierarului, neputând să răstoarne nicovala, a vărsat găleata cu apă.“), povestesc despre musca încrezută („O muscă care s-a așezat pe spatele unui elefant, îl întrebă dacă putea s-o ducă în spate sau dacă ar trebui să-și ia zborul
CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/_cat_timp_ne_vom_putea_costuma_si_vom_al_florin_tene_1353506469.html [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
-
realitate, nu doar un segment din ea? Etnia țigănească niciodată nu a fost uniformă, ci ea a format întotdeauna adevărate straturi sociale. În trecutul românesc se cunosc „țigani pănari” (care adunau penele de pe păsările moarte, de prin gunoaie), cărămidari, corturari, fierari, căldărari, aurari, lăutari etc. Cei mai săraci erau pănarii și cărămidarii, iar cei mai bogați aurarii, căldărarii, chiar lăutarii. Între aceste categorii erau diferențe mari în ceea ce privește starea materială, nivelul de trai etc. Aceste straturi sociale se păstrează până în vremea noastră
„CINSTITA” PRESĂ BRITANICĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1363925070.html [Corola-blog/BlogPost/349049_a_350378]
-
datoriei împlinite, m-am îndreptat pe ulițele satului, să văd casele rămase și pe cei ce supraviețuiesc acolo. Am început plimbarea de la pădurea satului, cum i se spunea oarecând. Prima casă, lîngă pădure era casa fierarullui Lații, apoi Șandor tot fierar care avea trei fete tare frumoase. Ei! acea casă nu mai există, cum nu mai există multe, multe altele. Mi-am continuat plimbarea pe drumul de la pădure spre sat, drum ce a fost reabilitat (pietruit, reparat pe lungime de aproape
SATUL MEU NATAL de IONEL CADAR în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1422796178.html [Corola-blog/BlogPost/376062_a_377391]