12,377 matches
-
poate în virtutea unui mecanism psihologic balcanic, poate în temeiul, mai alambicat, al unei reacții la epoca tulbure în care ne înscriem, care zdruncină reflexele interiorității, solicitînd o atitudine în raport cu dramatismul său obiectiv. Astfel ne putem explica tentația descinderii în materia fierbinte a istoriei imediate, conotate cu o acidă deriziune: "Am dat să scriu, mai demult, pe cînd nu lîncezise încă/ mărețul Răsărit de soare, un fel de Însemnări/ pentru glorioasele partide,/ o poveste cu guelfi și ghibelini, cu indiferenți, radicali,/ bolșevici
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
asemenea tratament au plecat din țară creatori interesanți și un prim impuls al memoriei îmi aduce la suprafață numele regizorului Theodor Cristian Popescu și al actriței Cristina Toma. Sunt sigură că lista e lungă și e simptomatic faptul că zonele fierbinți ale dialogului se organizează cu precădere în afara cadrului instituțional: Teatrul Act, Green Hours - unde sunt adăpostite o mulțime de producții independente - Fundația Toaca, programul Underground condus de Alina Nelega la Tg. Mureș, precum și alte inițiative cu viață efemeră (ar fi
Voci tinere by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14412_a_15737]
-
cu o viteză mai mare decât a luminii. Întotdeauna, înțelepciunea limbii a premers înțelepciunii științei.[...] Nu mai e mult până vom fi în stare să elaborăm ecuația problemelor abstracte, reieșind din faptul că obârșia "păcatului " se află la neagra și fierbintea extremitate a lumii/luminii, iar originea binelui - la cealaltă extremitate, luminoasă și glacială. Oare dracii negri ai infernului populat de sufletele pământenilor păcătoși n-ar fi chiar undele invizibilei lumini calde? Așadar, se poate demonstra că lingvistica merge înaintea științelor
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
întărit urcînd pe munte. Atît. Și cea din urmă oară-a fost. Dansatoare spaniolă Cum alb, ținut în mînă, un chibrit, cînd încă nu e flacără, se sfarmă și limbi țîșnesc-: începe-așa, grăbit, pe lîngă spectatori, în cerc mărit, fierbinte dansul ei rotund, cu larmă. Și brusc e numai flacără, arzînd. Ea cu privirea mușcă-n păr, flămînd, și rochia și-o-ntoarce-ntr-un ocol cu iscusință, prin acest pîrjol, din care, goale, brațele cutează și, zornăind, se-ntind, ca șerpii-n groază
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
cunoscut și lipsuri de nespus, de zori lipsite, ca o grea zidire, și inima și-a dat-o-apoi, supus, cînd s-a mărit, pe lîngă al ei mire și Domn să stea; și singur a rămas pe-acele locuri unde doar, fierbinte, pustia stăpînea, și, fără glas, el niciodată n-a dorit cuvinte. Dar, după-amar de vreme, în sfîrșit a dat de pacea bucuriei calme de-a sta și el cu fruntea între palme, ca toată creatura, liniștit. Lăuntrul trandafirilor De unde tărîmuri
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
cu mîini de fată. Dar, pieziș și nedeprins, ea ține constelație a vocii noastre, iată, sus pe bolți, în suflul ei senine. I, 15 Mai stați... acest gust!...care scapă ca supt. ...Un murmur de muzică, ritmuri secrete -: Voi fete fierbinți, o, tăcutelor fete, dansați acum gustu-ncercatului fruct! Dansați portocala. S-o uite, ah, cine, cînd ea, înecîndu-se-n sine, se-opune dulceții adînci. V-a putut aparține. În voi și-a întors savuroasa minune. Dansați portocala. Mai caldul ținut vărsați-l
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
mînia lor mare, femei ca lăute... Crengi între ele se strîng, libere nu-s nicăieri... Una! ah, urcă nespus... Însă mereu se mai frîng. Ea se-arcuiește-n tăceri ca liră-abia sus. I, 20 Dar, Doamne, ah, ce să-ți închin eu fierbinte, cînd tu auz nou creaturii i-ai dat? Zi de primăvară-n aducere-aminte: un cal în Rusìa -, un cal pe-nserat... El singur venea, așa alb, dinspre sat, luptîndu-se-n piedică fără răgaz, ca, noaptea, pe pajiști să fie lăsat; o, coama
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
în misterele genealogiei umane și ordinii sociale, fiind reluate teorii despre tehnologie, rețele și capital social, nu lipsește o conturare a direcțiilor date de marile civilizații religioase (islamică, iudaică, creștină, indiană și confucianistă) ale căror granițe mai reprezintă și zonele fierbinți ale politicii mondiale. Fukuyama e optimist: oamenii își vor folosi rațiunea - așa cum au făcut de milenii - pentru Marea Reconstrucție; și nu doar rațiunea. Rolul benign al revenirii la religiozitate (cartea fiind scrisă în 1999, înaintea tragediei din 11 septembrie), al
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
și că mai există în preocupările noastre. Plecînd, așadar, de la premisa esențială că Festivalul a avut loc, să încercăm să aruncăm o privire critică, și nu numai, asupra fenomenului care ne-a ținut ancorați mai bine de-o săptămînă în fierbintea atmosferă teatrală. Și de cîte ori se apropie evenimentul, mă cuprinde, iarăși, dorul de doi dintre prietenii mei, plecați în plină și matură putere, doi critici de teatru și doi oameni care au trăit înșurubați în această complicată, suspicioasă și
Spectacole și spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14476_a_15801]
-
multora și totodată a supune unui examen extrem de pertinent fenomenul de care s-a lăsat atras într-un anume grad și de care se dezice cu tărie. Ambele aspecte ale discursului în cauză înfățișează un deosebit interes. Ce găsim în "fierbintea vară a lui 1944", în Franța aflată sub ocupația trupelor hitleriste, cea atît de producătoare de orori. Mihai Șora, un tînăr român studios, în vîrstă de 28 de ani, a scris, acolo și atunci, acea carte "năbădăioasă", "ca să-și lămurească
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
Nu exclud, firește, posibilul grup rezultat din combinarea ambelor direcții). Dar în Romînia miliardarilor de carton dosarele Securității au devenit echivalentul tezaurului Băncii Naționale. E mai ușor să obții lingouri de la subordonații lui Mugur Isărescu decât o filă de dosar "fierbinte" de la S.R.I. Și nu pentru că bancarii ar fi mai puțin profesioniști decât oamenii lui Timofte. Ci pentru că valuta forte reprezentată de "secretele de stat" e infinit mai prețioasă pentru clica de la putere decât siguranța financiară a țării. Banii vin și
Infernul ca parc de distracții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14562_a_15887]
-
la elaborarea blândeților și sadismelor uneori exacerbate ce le caracterizează personajele. Liliana Ghiță (Mama) dă vibrație tragismului conținut al rolului, însă cadența nu e suficient respectată. Marius Manole e parcă prea stingher în rolul Paulie, personajului său lipsindu-i plasma fierbinte ce l-ar fi tăcut pe deplin convingător. Mihaela Trofimov, Elena Andron, Cornel Cimpoae, Valentin Terente, Emilian Oprea, în multiple roluri fără vorbe, demonstrează că noțiunea de "figurație specială" își schimbă semnificația atunci când alăturările de chipuri, trupuri, gesturi și mișcări
Debut pe o scenă românească by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14577_a_15902]
-
Cristian Teodorescu Nu vreau să fiu învinuit că torn apă rece peste fierbintele entuziasm stîrnit de primele arestări mai spectaculoase făcute sub oblăduirea Parchetului Național Anticorupție. Dar ceva mă face să cred că în continuare vom fi martori doar la arestarea unor birlici sacrificabili pe altarul imaginii guvernului. Nu împărtășesc ideea că aceste
Misterele anticorupției by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14638_a_15963]
-
români care mai îndrăznesc s-o deschidă spunând că nu-l deranjează că structurile economice și sociale ale țării sunt infestate de securiști. Tr|im un moment prost. Ochiul vigilent al lumii s-a mutat dinspre Balcani spre alte zone fierbinți. După Irak va urma, probabil, Coreea de Nord, apoi cine știe ce altă zonă nefericită a globului. Numai aici, la porțile Orientului, după noi urmăm tot noi. Adică noi și-ai noștri. De fiecare dată când se dă impresia că taurul a fost apucat
Îngerii de rigips by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14028_a_15353]
-
journalism, curentul literelor americane de la finele anilor ’60 care a dat scriitori de talia lui Thomas Wolfe. Acesta scria într-un articol de atunci că romanul este o formă de artă moartă. Scriitorii adevărați experimentau în acea vreme nonficțiunea, reportajul fierbinte de pe stradă își apropria uneltele literaturii. Schimbarea literaturii venea ca un epifenomen al schimbării lumii. ( Citiți-l și pe Robert Kaplan, jurnalistul de bon ton care ne-a studiat țara și a scris câteva cărți interesante despre intriganta zonă balcanică
Despre război și alți demoni by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14048_a_15373]
-
în care profunzimile spiritualității, subtilitățile speculative, "gratuitățile" creației apar incontestabil mai rar decît în Europa sau în Asia. Captiv al mediului proxim și al momentului de față, bunul american manifestă o accentuată indiferență față de restul lumii (natural, cu excepția unor zone "fierbinți", către care-l orientează interesele geopolitice). În pofta sa de senzațional (un substitut al unui anume izolaționism ca și al aculturației), americanii "se dau în vînt după fantasmagorii a la Dracula, pentru că în imaginația lor, Transilvania, grație romanului irlandezului Bram
Românii din Lumea Nouă (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14086_a_15411]
-
nici pomeneală să respire cu gura deschisă; nu semăna cîtuși de puțin cu fata tuberculoasă pe care mi-o imaginasem, aceea pe care, doar văzînd-o și respirînd lîngă ea, m-ar fi putut molipsi cu umorile ei otrăvite și cu fierbintea iluzie a morții. Pe pat, lîngă ea, se aflau fotografii decupate din reviste și ziare, niște foarfece, un flacon cu apă de colonie, un joc de cărți și o pisică neagră din pluș, cu ochii verzi de sticlă, pe capul
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
Vă rog să reluați aceste rânduri în chip de mică notă la rubrica cititorilor. Precizez că relativ lunga listă, azi aproape deloc fierbinte, de autori epurați din biblioteci în iunie 1988, apărută în articolul meu din Mozaicul, nu a fost întocmită de un inspector școlar din județul Dolj, cum a menționat Cronicar în Rl. Cel puțin eu, în articol, n-am scris astfel
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14186_a_15511]
-
pe spinare cu falnici stejari smulși din rădăcini, puneau stânci în prăștii, se înfruntau în trânte năpraznice - aceasta ar putea fi explicația, dacă n-aveau cine știe ce minte. Sau, poate, o dată cu dinozaurii, ciocnirea unui meteorit de ghiață cu pământul pe atunci fierbinte fără nici un spor de încălzire adus de oameni, le-a fost fatală și urieșilor. (Oare virusul guturaiului?) Iar dacă robustul Yeti a supraviețuit, o extraordinar de profitabilă timiditate îl ține departe de oameni, care dacă găsesc câte un smoc de
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
par de departe mai numeroase. Pînă la un punct e normal. Pamfletul e o specie literară. Polemica seamănă cu o instituție literară. Unul poate fi spontan, cealaltă are nevoie de condiții precise ca să se producă. Polemica însoțește de obicei epocile fierbinți, cînd au loc bătăliile canonice. Maiorescu este cel care a inaugurat polemica literară românească în sens strict. Și asta, indiferent de faptul că a primit ori nu replici valabile. Gherea a răspuns pe jumătate și alături cu subiectul. O altă
Polemică, pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14189_a_15514]
-
tinichelelor sclipitoare... Ah! dacă aș fi știut toate acestea, așa cum le știu azi, atît de tîrziu!... În haosul creațiunii, ne înșelăm aproape întotdeauna, cînd la imboldul sufletului nostru, bogat în experiență, confundăm o stupidă strîngere de mînă și un sărut fierbinte, cu un răspuns la acele chemări... Atît amar de ani, am confundat plumbul cu platina, fiorul unei strîngeri de mînă cu răspunsul pe care sufletul meu l-a așteptat o viață întreagă. Și cît de trist este ca să primești în
Interviu inedit cu Margareta Istrati - aprilie 1980 by Daniel Tei () [Corola-journal/Journalistic/14198_a_15523]
-
sunt evaluate în S.C.I., ci cele din articole, acestea reprezentând forma principală de prezentare a unor rezultate noi. Dacă ne este permisă o metaforă militară putem spune că articolele originale constituie prima linie a frontului științific, acolo se află știința fierbinte, care se elaborează sub ochii noștri. Cărțile, monografiile, manualele, tratatele reprezintă spatele frontului, foarte important, dar care se află cu un pas în urmă față de știința în plin proces de elaborare. Din păcate, mulți studenți ajung la sfârșitul studiilor fără
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
să nu spun că am avut, de foarte multe ori, parte de reacții frumoase, unele emoționante. E important pentru un cronicar literar să aibă acest ecou al muncii sale. În fond, el operează în câmpul actualității, al materiei literare încă fierbinți; or, reacțiile la ceea ce face el ies tot de aici. Pe scurt, e o motivație în plus pentru efortul, destul de mare, de a citi în fiecare săptămână o carte pentru a scrie despre ea. În sfârșit, să mai spun că
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
de senzație despre cea mai veche epavă grecească găsită în Marea Neagră (secolele 3-5 î.e.n.): dusese amfore cu pește uscat și sărat. (Strabon vorbea despre peștii aduși de la Pontul Euxin). Asemenea reveniri în prim plan ale Greciei antice, între cele mai fierbinți subiecte internaționale, precum problemele din Irak, Orientul Mijlociu sau Coreea de Nord, arată cât de vie rămâne Ellada, în mod misterios, în mod misterios. De altfel, se pare că zeii antici au avut totdeauna ceva de spus. Un estetician britanic, Payne Knight (autorul
Cartea străină by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14262_a_15587]
-
de memorialistică din anii '90 care au tulburat o generație de cititori. La fel se întîmplă atunci cînd îi comentează pe Paul Goma, pe Ana Blandiana sau pe Monica Lovinescu. Lipsește cu desăvîrșire tonul polemic, discursul curge molcom printre cărți fierbinți... Singurul moment în care criticul nostru este puțin smuls din propriul ritm se petrece în cronica la Epistolar, cartea întocmită de Gabriel Liiceanu. Ion Pop taxează indiferența orgolioasă a filosofului față de critica literară, încăpățînarea sa de a considera critica o
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]