153 matches
-
grafică a problemei; * sesizarea greșelilor într-o serie de soluții date; Pentru dezvoltarea capacității de a relaționa informațiile se pot: * recombina idei cunoscute; elabora asociații îndepărtate; * găsi elemente comune ale subiectelor aparent fără legătură. Fluiditatea ideațională, asociativă, expresională, verbală și figurală poate fi îmbunătățită prin următoarele teste: * găsirea titlurilor ingenioase pentru cărți sau filme cunoscute; * enumerarea obiectelor care au aceeași proprietate; * aprecierea consecințelor unor evenimente; * găsirea unor utilizări neobișnuite obiectelor banale; * identificarea sinonimelor sau antroponimelor unor cuvinte; * completarea propozițiilor cu metafore
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
par să propre concordance [...] et par la relation du marqué pour le marqué, non marqué pour non-marqué, figure pour figure et non-figure pour non-figure. "1593 Îl faudrait donc, en théorie, traduire figure par figure et ne pas occulter le " relief figural "1594 du texte poétique, cela pouvant affecter la visée globale de ce texte. En ce sens, Paul Bensimon identifie deux " péchés " des traducteurs en ce qui concerne la restitution des métaphores du texte de départ, à savoir, d'un côté, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de ce texte. En ce sens, Paul Bensimon identifie deux " péchés " des traducteurs en ce qui concerne la restitution des métaphores du texte de départ, à savoir, d'un côté, ce qu'il appelle démétaphorisation, suppression, nivellement ou amputation du corps figural du poème d'origine et, de l'autre côté, l'excroissance figurale, c'est-à-dire l'ajout de figures, la surcharge de figuralité qui serait, dans leș termes de Meschonnic, l'expression d'une " annexion esthétique ", " rhétorisation " ou " littérarisation "1595. Ces
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
en ce qui concerne la restitution des métaphores du texte de départ, à savoir, d'un côté, ce qu'il appelle démétaphorisation, suppression, nivellement ou amputation du corps figural du poème d'origine et, de l'autre côté, l'excroissance figurale, c'est-à-dire l'ajout de figures, la surcharge de figuralité qui serait, dans leș termes de Meschonnic, l'expression d'une " annexion esthétique ", " rhétorisation " ou " littérarisation "1595. Ces deux extrêmes dans la traduction des figures șont discutées aussi par Maryvonne
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
l'" arasement ", pour arriver à l'" excès " ou même au " bruit métaphorique ".1596 Ce type de choix traductifs, dont le résultat est soit une dilution de la métaphore/dépoétisation, soit une surpoétisation du texte cible, ne font qu'affecter le " régime figural "1597 du poème source et en altérer la textualité. De telles infidélités de traduction ont comme origine une conception inadéquate ou trompeuse du traducteur sur la métaphore et sur la fonction qu'elle accomplit dans le discours. Îl s'agit
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
a cessé de représenter un ornement, une " fioriture " dont on pourrait se priver ou qu'on aurait le droit d'interpréter à son propre gré.1599 Pour ne pas tomber dans le piège du silence métaphorique ou de l'excroissance figurale, le traducteur de poésie doit posséder " un bagage conceptuel, un savoir stylistique, une compétence en matière de textualité ", de tels instruments lui permettant " de restituer la visée, le fonctionnement et leș systématicités du texte poétique, et d'en recréer l
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Blaga). Să version contient également une inversion des termes de la métaphore. Paula Romanescu recrée entièrement la figure : " mirajul " est interprété comme " le miracle " (autre thème récurrent de Blaga) ; le nom " zariște " devient " l'infini ". La traductrice procède à une excroissance figurale, en ajoutant la métaphore " le clair des cieux " qui n'existe pas dans le texte de départ. aurul graiului Paul Miclău : l'or de la parole Jean Poncet : l'or du langage Paula Romanescu : l'or des mots La métaphore " aurul
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de Blaga, qui est soutenue par une solide théorie philosophique. Ce trope ne témoigne pas seulement de la mentalité et du talent artistique du poète, mais aussi des ressources secrètes de la langue d'arrivée, si celle-ci est maniée savamment. L'excroissance figurale fondée sur une mutation sémantique et la démétaphorisation qui annule pratiquement la figure s'avèrent être des péchés graves. L'interprétation et la récréation șont leș moyens du traducteur. Pourtant, celui-ci n'est pas autorisé à s'éloigner du message
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de réchauffer leurs pots en argile avec du vin, c'est-à-dire de verser du vin chaud dans leurs pots. À la différence des autres versions citées ci-dessus, celles de Virgil Ierunca et de Sanda Stolojan présentent une amputation du corps figural, provoquée par une mauvaise interprétation (" buvez et vous réchauffez " ; " buvez du vin, réchauffez-vous "). Ce choix traductif affecte le niveau sémantique et stylistique du texte de départ. La poésie de Blaga se fait remarquer également grace aux énumérations surprenantes, fondées sur
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Virgil Ierunca est le résultat de son interprétation. " Eu cred ca sufeream de prea mult suflet. " " C'est mon âme qui me faisait souffrir je pense. " (Leagănul/Le berceau) (Villard, 2008 : 41). Cette version explicative contient un nivellement du niveau figural du texte de départ. Nous préférons la traduction littérale de Paul Miclău, qui conserve la poéticité source : " Je crois que je souffrais de trop d'âme. " (Le berceau) (1978 : 213). Veturia Drăgănescu-Vericeanu traduit souvent le verbe " a săruta " (" embrasser ") par
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
En outre, leș culturèmes et leș termes qui appartiennent à la terminologie religieuse constituent des difficultés de traduction. Pour la traduction des figures, nous proposons le principe général de concordance (" traduire figure par figure "), pour ne pas affecter le régime figural du texte de départ. Leș deux " péchés " du traducteur qui a affaire à des tropes șont, d'un côté, la démétaphorisation et, de l'autre côté, l'excroissance figurale. Nous avons observé que leș métaphores des poèmes de Blaga șont
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
concordance (" traduire figure par figure "), pour ne pas affecter le régime figural du texte de départ. Leș deux " péchés " du traducteur qui a affaire à des tropes șont, d'un côté, la démétaphorisation et, de l'autre côté, l'excroissance figurale. Nous avons observé que leș métaphores des poèmes de Blaga șont traduites soit par la méthode littérale, soit à l'aide du travail interprétatif qui mène à la recréation de la figure. Un choix traductif nuisible est la démétaphorisation, c'est-à-dire
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
leș métaphores des poèmes de Blaga șont traduites soit par la méthode littérale, soit à l'aide du travail interprétatif qui mène à la recréation de la figure. Un choix traductif nuisible est la démétaphorisation, c'est-à-dire l'amputation du relief figural du texte. Leș décisions traductives par lesquelles on valorise la poéticité du texte de départ résident dans le choix des termes et le travail interprétatif du traducteur. Leș pertes șont inhérentes à la traduction ; pourtant, on peut leș combler à
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traduction des figures de langage : traduire figure par figure, etc.) ; leș choix qui mènent à la dépoétisation, voire même à l'altération de la signifiance (par exemple, la suppression de graphèmes/vers, accompagnée par une omission sémantique ; la démétaphorisation ; l'excroissance figurale, etc.). L'analyse du corpus nous a révélé, dans un premier temps, que l'emploi de termes poétiques, tout comme le travail interprétatif appliqué au texte constituent des stratégies de traduction grace auxquelles le traducteur parvient à recréer la poéticité
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în Voix et images, vol. 16, no. 3 (48), 1991, p. 456-468, URL : http://www.erudit.org/revue/vi/1991/v16/n3/200921ar.pdf. CHATEAU, Dominique, " Note sur l'écart (autour de la métaphore) ", în François Aubral, Dominique Chateau (eds.), Figure, figural, Éditions l'Harmattan, Paris, 1999, p. 97-106. CHEVALIER, Jean-Claude, " Tendances nouvelles constatées en France pour l'analyse linguistique des textes littéraires ", în Problèmes de l'analyse textuelle, Didier, Paris, 1971, p. 113-122. COQUET, Jean-Claude, " Poétique et linguistique ", în Algirdas Julien
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
no. 2, 2004, p. 307-315, consulté le 12 avril 2011, URL : http://www.erudit.org/revue/meta/2004/v/n2/009353ar.html. 5 V. Dominique Chateau, " Note sur l'écart (autour de la métaphore) ", în François Aubral, Dominique Chateau (eds.), Figure, figural, Éditions l'Harmattan, Paris, 1999, p. 97 : " [...] la notion d'éloignement ne fait que confirmer tautologiquement l'altérité de la figure ". C'est nous qui soulignons. 6 V. Idem, p. 101. Leș termes soulignés șont de l'auteur. 7 Pour ce
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
modele obiectuale (care concretizează sau „obiectualizează” anumite principii sau structuri matematice) Însușirea operațiilor formale- cu simboluri. Modelarea prin analogie Își găsește expresie În modelele ideale (abstracte, mintale). Între acestea, un loc aparte Îl ocupă schemele abstracte de tipul modelelor grafice (figurale sau picturale), care redau Într-o formă simplificată, stilizată, obiecte și fenomene, procese și acțiuni complexe etc. sau obiectualizează raporturi structurale, funcționale etc. ori concretizează o idee, o teorie, un principiu, o concepție etc. (De exemplu, cu ajutorul diagramelor, histogramelor, organigramelor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
poate renunța la un „armistițiu de imagine” cu conștiințele cetățenilor. Fondul pragmatic al acestui armistițiu rămâne nevoia constantă a oricărei puteri de a se legitima în interiorul unui orizont valoric larg acceptat. Pretențiile identitare ale puterii se revendică întotdeauna în ordine figurală. Figuralul se construiește sub condiția unei antecedențe legendare, mitice. În acest sens, ne putem întreba alături de Ph. Lacoue-Labarthe, dacă „o legendă poate da naștere unei legitimități, iar o legitimitate poate fi legendară: cine va spune în ce constă «în fond
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
renunța la un „armistițiu de imagine” cu conștiințele cetățenilor. Fondul pragmatic al acestui armistițiu rămâne nevoia constantă a oricărei puteri de a se legitima în interiorul unui orizont valoric larg acceptat. Pretențiile identitare ale puterii se revendică întotdeauna în ordine figurală. Figuralul se construiește sub condiția unei antecedențe legendare, mitice. În acest sens, ne putem întreba alături de Ph. Lacoue-Labarthe, dacă „o legendă poate da naștere unei legitimități, iar o legitimitate poate fi legendară: cine va spune în ce constă «în fond» dreptul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
factorul conducător al dezvoltării ontogenetice. 3. Comparați stadiile dezvoltării afective descrise de Fr. Dolto (vezi bibliografia) cu cele propuse de E. Erikson. Asemănări, deosebiri. 4. Prezentați și comparați caracteristicile socio-morale ale tuturor vârstelor școlare descrise. 5. Explicați, în baza schemei figurale prezentate, diferențele dintre realismul, optimismul și scepticismul pedagogic. Capitolul IItc "Capitolul II" Personalitatea elevilor. Temperamentul și caracterultc "Personalitatea elevilor. Temperamentul [i caracterul" Ion Dafinoiutc "Ion Dafinoiu" 1. Conceptul de personalitatetc "1. Conceptul de personalitate" Termenii de persoană și personalitate sunt
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
tip fluid, el a propus și o listă de aptitudini primare, asemănătoare cu modelul cu 120 de factori al lui Guilford, dar mai puțin complexă. Lista alcătuită de Cattell cuprinde următoarele aptitudini primare: verbală, numerică, spațială, viteza de percepție (identificarea figurală), viteza de concluzionare (cunoașterea vizuală, percepția gestaltică), raționarea inductivă, raționarea deductivă, memoria mecanică, cunoașterea și îndemânarea mecanice, fluența vorbirii, fluența ideației, concluzionarea restructurantă (flexibilitatea concluzionării), raportul dintre flexibilitate și fermitate (originalitate), coordonarea motoare generală, abilitatea manuală, sensibilitatea la înălțimea și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
există caracteristicile a,b,c, în model și în original , și dacă modelul are și alte caracteristici d,e,f, există probabilitatea ca și în original să se identifice aceste caracteristici. Între acestea un loc aparte îl ocupă modelele grafice figurale sau configurale. Modelul matematic -simboliceste o abstracție care pune în evidență fenomenul sau procesul sub o formă pură: exprimă un raport, o legitate, printr-o simplă formulă. Exprimă o reacție printr-o simplă ecuație cu posibilitate de aplicare la fenomene
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
cognitive și discursul speculativ postmodern despre narațiune. Pe de o parte, detractorii metaforei caracterizează împrumuturile din alte domenii ca pe niște inevitabile distorsiuni ale conceptului original pentru că nu toate caracteristicile lor pot fi transferate în noul domeniu și pentru că limbajul figural este doar care maschează absența desemnării la propriu, lipsite de ambiguități. Pe de altă parte, partizanii deconstructioniști ai limbajului figural consideră că nu există desemnări exacte pentru că sensul apare prin deplasări semantice, și limbajul este metaforic, ca în cazul conceptelor
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
niște inevitabile distorsiuni ale conceptului original pentru că nu toate caracteristicile lor pot fi transferate în noul domeniu și pentru că limbajul figural este doar care maschează absența desemnării la propriu, lipsite de ambiguități. Pe de altă parte, partizanii deconstructioniști ai limbajului figural consideră că nu există desemnări exacte pentru că sensul apare prin deplasări semantice, și limbajul este metaforic, ca în cazul conceptelor naratologice care ascund unele metafore ca aceea a naratorului. Ryan consideră, citându-l pe Richard Rorty, că odată ce o metaforă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
singură acțiune este selectată ca parte a unei narațiuni care stă pentru întreg, nici pe aceea ciclică în care o serie coerentă de imagini reprezintă momente narative ale unui text. Winter încadrează imaginile din aceste basoreliefuri folosind: în care reprezentarea figurală are o logică proprie, distinctă de aceea a textului și în care textul și imaginea diferă nu numai sub aspectul conținutului, ci și al intenției pentru că fiecare se adresează unor audiențe cu nivele de cultură diferite. Prin analiza imaginilor din
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]