916 matches
-
ți-o știe tot creștinul, De-i năframă, de e bască, Unora le place vinul, Celor mulți rămâne...boască. TOMBOLA La tombolă mic și mare... Cin’ trebuie-a câștigat, Căci tombola-i, frățioare, Loterie de... pardon. (La propriu și la...figurat!) Referință Bibliografică: EPIGRAME / Elena Neacșu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1504, Anul V, 12 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Neacșu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
EPIGRAME de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1423740465.html [Corola-blog/BlogPost/363032_a_364361]
-
nu numai prin licoarea lui Bachus ! Evident că acest sentiment se datorează în primul rând autorului, care știe să „ordoneze” informația în acest „serial romantic”, care abordează alternativ stilul de cronicar, cu cel al poetului și prozatorului stăpân pe sensurile figurate ale frumosului grâi românesc. Nu pot să închei aceste considerații deât citându-l pe autor, care, pe coperta cărții ce închide cuprinsul, declară sentențios: „Lumea se schimbă, dar nu se preface fundamental, fardurile sunt altfel, măștie, aceleași. Ceea ce rămâne, dacă
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1413002969.html [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > ROLUL METAFOREI CA LIMBAJ FIGURAT ÎN POEZIE, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 767 din 05 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Eseu de Al.Florin Țene Rolul metaforei ca limbaj figurat în poezie În acest context e necesar
ROLUL METAFOREI CA LIMBAJ FIGURAT ÎN POEZIE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 by http://confluente.ro/Rolul_metaforei_ca_limbaj_figu_al_florin_tene_1360133914.html [Corola-blog/BlogPost/341347_a_342676]
-
două cuvinte, suportul sau baza de translație(Q ) și permutantul sau cuvântul care provoacă fenomenul metaforic(W ), așa cum amintește și Ch.Brooke-Rose în A Grammar of Metaphor, Londra, 1958. Observ că termenul metaforic W are ceva în plus, este clar „figurat“, seamănă cu Q, fără să fie identic cu el: el pare un Q “contaminat “, îmbogățit sau sărăcit, adică “metaforizat “.Dau un exemplu, în versul:” Jinduit bluestem de aur, mărul,/ îl pândim să cadă în panere: “(Radu Gyr- Mărul de aur
ROLUL METAFOREI CA LIMBAJ FIGURAT ÎN POEZIE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 by http://confluente.ro/Rolul_metaforei_ca_limbaj_figu_al_florin_tene_1360133914.html [Corola-blog/BlogPost/341347_a_342676]
-
substantivului” invocarea urgiei divinității, nenorocire a cuiva, imprecație, ocară, meledicție“, de aur, pe acela de bogăție frumoasă, să cadă, însemnând speranța unei împliniri, panere, obiect din împletitură unde se păstrează ceva ce a fost cules. Jocul semantic dintre propriu și figurat, sprijinit pe accepția metaforică devenită sens fundamental, poate fi reactualizat în limba poetică prin confruntarea celor două sensuri sau, altfel spus, prin constrângerea sensului “figurat “ de a reveni la înțelesul propriu, inițial. Fenomenul reclamat de comunicarea poetică are loc în
ROLUL METAFOREI CA LIMBAJ FIGURAT ÎN POEZIE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 by http://confluente.ro/Rolul_metaforei_ca_limbaj_figu_al_florin_tene_1360133914.html [Corola-blog/BlogPost/341347_a_342676]
-
nu se reduce la un act de analogie semantică, ce presupune modificarea semnificației primare și crearea unui conținut nou. Condiția creării sensurilor metaforice este dată de “alterarea “ sensului fundamental, care este denotative, pentru a face posibilă națterea concomitentă a sensului figurat, care este conotativ,, ce funcționează ca sens nou și “propriu “. Metafora nu este un simplu transfer de sens, ci o metamorfozare semantic. Cuvântul poetic este în același timp “mort et resurrection du langage “( Jean Cohen), el implică “ pierderea“ sau suspendarea
ROLUL METAFOREI CA LIMBAJ FIGURAT ÎN POEZIE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 by http://confluente.ro/Rolul_metaforei_ca_limbaj_figu_al_florin_tene_1360133914.html [Corola-blog/BlogPost/341347_a_342676]
-
și anume trecerea de la sensul noțional la sensul emoțional.Nu trebuie să ignorăm natura particular a relației dintre semnificat și semnificant, ca factor esențial și determinant al expresivității metaforice în special și al celei poetice în general. Concluzionăm: Originalitatea expresiei figurate, adică a metaforei, este un raport direct cu capacitatea ei de sugerare, adică depinde de gradul în care reprezentarea faptelor în conștiința artistului echivalează cu un act de cunoaștere și trăire a realității, caracterizat prin adâncime și autenticitate. Mediul lingvistic
ROLUL METAFOREI CA LIMBAJ FIGURAT ÎN POEZIE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 by http://confluente.ro/Rolul_metaforei_ca_limbaj_figu_al_florin_tene_1360133914.html [Corola-blog/BlogPost/341347_a_342676]
-
Școlii de la Bruxelles și a Grupului μ. Abordând problematica discursului contemporan, autoarea constată că totul este discurs și discursivitate, începând de la viața publică firească, obișnuită, până la expunerile epistemologice savante: „știința a devenit un discurs riguros și sistematic; arta - un discurs figurat și patetic; filosofia - o analiză a discursului”. Iar la „nivelul simțului comun, marea majoritate a oamenilor nu dau atenție decât la ceea spun (sau aud) și neglijează aproape total forma în care spun (sau înțeleg)”. Aceste forme de comunicare derivate
Între discurs și discursivitate by http://balabanesti.net/2014/02/03/intre-discurs-si-discursivitate/ [Corola-blog/BlogPost/339987_a_341316]
-
voi un duh și veți trăi" (Ezechiel, 37). Aceasta înseamnă, însă, mai mult decât o punte de trecere, cum a considerat Malcolm Bradbury. Pentru Dumitru Velea înseamnă putința de a transfigura istoria, fiindcă poetul știe că umbra e, în chip figurat, trecutul ființei, al spiritului, al culturii, este însăși Învierea: "tot astfel, din două bucăți de piatră,/ una dezgropată sau singură ieșită prin nisip/ și alta bine ascunsă în umbra aceasta,/ să facă o singură bucată/ pe care să înflorească tendoane
NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_nisipul_cu_oase_al_florin_tene_1327999984.html [Corola-blog/BlogPost/360584_a_361913]
-
am fost mântuiți: moartea, învierea, înălțarea, dar tainicul vine undeva de dincolo de ele printr-o umplere a lor de putere dumnezeiască: „Misterul lui Iisus Hristos care s-a săvârșit istoric și substanțial cu Domnul se săvârșește cu noi în forme figurate, simbolice, care însă nu sunt chipuri pur externe, ci sunt umplute de realitatea vieții celei noi mijlocită nouă de Iisus Hristos. Aceasta participare sui generis la viața lui Iisus Hristos, care pe de o parte este simbolică, iar pe de
DESPRE MISTERUL LITURGIC SI SFANTA EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_misterul_liturgic_si_sfanta_euharistie_.html [Corola-blog/BlogPost/366926_a_368255]
-
voi un duh și veți trăi" (Ezechiel, 37). Aceasta înseamnă, însă, mai mult decât o punte de trecere, cum a considerat Malcolm Bradbury. Pentru Dumitru Velea înseamnă putința de a transfigura istoria, fiindcă poetul știe că umbra e, în chip figurat, trecutul ființei, al spiritului, al culturii, este însăși Învierea: "tot astfel, din două bucăți de piatră,/ una dezgropată sau singură ieșită prin nisip/ și alta bine ascunsă în umbra aceasta,/ să facă o singură bucată/ pe care să înflorească tendoane
DUMITRU VELEA-NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_nisipul_cu_oase.html [Corola-blog/BlogPost/351096_a_352425]
-
lui Marius Chicoș Rostogan, cu sensul propriu și cu trăsătura + uman sunt folosite numai cuvintele prost și prostovan. Celelalte cuvinte: animal, loază, măgar, porc, râtan, vită în vorbirea comună au un sens propriu, denotativ și trăsătura - uman și un sens figurat, metaforic, depreciativ, căruia îi corespunde trăsătura + uman. Marius Chicoș Rostogan folosește aceste cuvinte numai cu sensul figurat preluat din limba comună, lui fiindu-i proprie numai folosirea lor în anumite contexte, în anumite asocieri de cuvinte și cu privire la anumiți referenți
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
prostovan. Celelalte cuvinte: animal, loază, măgar, porc, râtan, vită în vorbirea comună au un sens propriu, denotativ și trăsătura - uman și un sens figurat, metaforic, depreciativ, căruia îi corespunde trăsătura + uman. Marius Chicoș Rostogan folosește aceste cuvinte numai cu sensul figurat preluat din limba comună, lui fiindu-i proprie numai folosirea lor în anumite contexte, în anumite asocieri de cuvinte și cu privire la anumiți referenți. Prima parte a schiței „Un pedagog de școală nouă” este o conferință concepută sub forma unui dialog
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
e iar măgarul și porcul care n-are reșpect?”. Inversiunea „măgarul și porcul” ajută la evitarea stereotipiei și face injuria mai expresivă. Folosirea alăturată a celor două cuvinte porcul și măgarul cu privire la același referent este posibilă numai pentru sensurile lor figurate și este o dovadă a intensității furiei de care este cuprins profesorul, cât și a intensității obrăzniciei de care dă dovadă elevul. Subiectivismul profesorului atinge cote maxime, nu numai că nu-l sancționează pe elevul Popescu, dar îl și laudă
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
jupân Dumitrache este negustor, Marius Chicoș Rostogan, profesor. Semnificative pentru definirea condiției sociale a personajelor și a modului lor de exprimare sunt și numele acestora: Eleuterios are o conotație etimologică pozitivă, însemnând „liber”, în limba română a dobândit un sens figurat, negativ, „liber de bani”, „sărac.”, Dumitrache și Ftiriadi sugerează originea grecească a personajelor, făcându-se aluzie la acei greci îmbogățiți peste noapte și strecurați în funcțiile politice ale țării, pe care îi critica și Mihai Eminescu. Deși este destul de greu
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Școlii de la Bruxelles și a Grupului μ. Abordând problematica discursului contemporan, autoarea constată că totul este discurs și discursivitate, începând de la viața publică firească, obișnuită, până la expunerile epistemologice savante: „știința a devenit un discurs riguros și sistematic; arta - un discurs figurat și patetic; filosofia - o analiză a discursului”. Iar la „nivelul simțului comun, marea majoritate a oamenilor nu dau atenție decât la ceea spun (sau aud) și neglijează aproape total forma în care spun (sau înțeleg)”. Aceste forme de comunicare derivate
ÎNTRE DISCURS ŞI DISCURSIVITATE de EUGENIU NISTOR în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eugeniu_nistor_intre_discur_eugeniu_nistor_1391685926.html [Corola-blog/BlogPost/360296_a_361625]
-
pare a fi schema ideală a metaforei, în ce privește structurile formale. Analiza relevă, firește, o seamă de abateri de la acest tipar, abateri care, până la un punct, pot fi, ele însele, ordonate: coalescențe difuze, serii sinonimice, constelații metaforice, metafore implicate cu termenul figurat eliptic. Cât privește structura semantică, ne oprim la trei mari capitole: personificarea (nonuman - uman), de-personificarea (uman - nonuman) și transferul ontologic (nonuman - nonuman). Toate trei derivă din releul tutelar identitate - alteritate, particularizându-l în diverse chipuri, așa cum probează, în desfășurările
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1402584274.html [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
are, cum se vede, o puternică rotire semantică, o ezitare între personificare și depersonificare ce ne fac a întrezări amplele orizonturi metafizice ale textului sacru. Absolut clasică, însă, de manual, este suita metaforică ce se deschide o dată cu versetul 9. Termenul figurat vie („La vigne, allégorie familière aux prophètes, Is 5, 1 +, La Bible de Jérusalem, p. 1002, notă infrapaginală) are aparența unei metafore implicate (poate fi interpretată și astfel), dar ea este, de fapt, o metaforă coalescentă cu termenul propriu subînțeles
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1402584274.html [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
prophètes, Is 5, 1 +, La Bible de Jérusalem, p. 1002, notă infrapaginală) are aparența unei metafore implicate (poate fi interpretată și astfel), dar ea este, de fapt, o metaforă coalescentă cu termenul propriu subînțeles (prezent la distanță: fie înainte de termenul figurat - Israel; fie după acesta: fiul omului, bărbatul dreptei tale). Vie dezvoltă o extinsă ramificație de inducții și grefe, logic închegate, perfect îndreptățite din punctul de vedere al înțelesului, o arborescență pe care am marcat-o pe text astfel: metafora inițială
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1402584274.html [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
ori, adevărul spiritual este păstrat într-o minciună corporală.” Apoi, într-o susținere bine argumentată, prin citate din Nicolaus de Lyra, cel numit ”doctor planus et utilis”, datorită limpezimii comentariilor sale, aduce exemplul interpretării Cântării Cântărilor, ca parabolă, ca sens figurat, poemul având un sens profund, dincolo de expunerea literală. Canticum Canticorum este o alegorie între Iisus și sora lui, Biserica, interpretare pe care au dat-o și mulți alți exegeți, versurile fiind cu semnificații midrashice și esoterice și nu se referă
LECTURĂ DE PAŞTI- AUTOR GEORGE BONDOR de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428484825.html [Corola-blog/BlogPost/374864_a_376193]
-
sănătate a asiguratului; scrisoarea medicală sau biletul de ieșire din spital, sunt documente tipizate care se întocmesc la data externării într-un singur exemplar, care este transmis medicului de familie/medicului de specialitate din ambulatoriul de specialitate, direct sau prin intermediul figuratului; să finalizeze actul medical efectuat, inclusiv prin eliberarea la externare a prescripuei medicale pentru medicamente cu sau fără contribuție personală și, după caz, pentru unele materiale sanitare, recomandare dispozitive medicale, respectiv eliberarea de concedii medicale pentru incapacitate temporală de muncă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250178_a_251507]
-
toate muncile Lor, pe care le-au făcut. Istoria Lumii se petrece, în această „apocrifă” Geneză, condensată într-un an pământean, pentru că, pe pânză, avem de-a face cu o „aproape sincronie”. Fundalul este, la Niram, însăși Universul unde percepem figurate spațiul curb (cu primitive geometrii romboidale și radiante, ca pe covoarele oltenești), timpul infinit (prin reprezentarea celor șase ceasuri), big bang-ul lui Gamow, și Suprema zeitate a Creației (principiul prim, feminin, Eva) odihnindu-se, cu spatele, și reflectată în
FORMULA LUI DUMNEZEU de DAN CARAGEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Caragea_dan_formula_lui_dumn_dan_caragea_1370353849.html [Corola-blog/BlogPost/346239_a_347568]
-
episodul actual din roman, ei fac un popas la “Adăpostul vizitiului”, o tavernă populară deschisă la ceasul târziu de noapte când se desfășoară acțiunea, unde atmosfera, discuțiile, gândurile diferitelor personaje, sunt legate în mod corespunzător, de rătăcirea - la propriu și figurat - pe mare. Episodul 17. Ithaca. Se povestește ultima parte a drumului de întoarcere către casă și clipele “de comuniune” petrecute acasă la Bloom, expus la modul catihetic, prin întrebări, în aparență impersonale și cât mai precise, științifice cu putință, și
James Joyce – Ulise. Recenzie de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/james-joyce-ulise-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339466_a_340795]
-
Cafetieră genoveză din anii 1810 O pereche de Sfeșnice din Bologna i se datorează lui Bonaventura Gamberi, care le-a adăugat o marcă în formă de monedă reprezentând un rac. Sunt realizate într-un stil prevalent neoclassic, pe baze fiind figurate frunze. Prețul din catalog este de 2.500-3.500 de euro. Se află în selecția de la Pandolfini și un suport pentru pahare, lucrat de argintarul englez Isaac Dighton în 1706. Piesa provine de la o familie romană, dar înainte a fost
Sculpturi, picturi și argintărie la licitațiile din luna mai, la Pandolfini by Corespondență din Italia de la Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105585_a_106877]
-
de priveghere, de trezvie. La rândul său, Sfântul Apostol Pavel îi îndeamnă pe creștinii din Tesalonic să se roage neîncetat (1 Tes. 5, 17) . Ne putem întreba dacă îndemnul Sfântului Pavel nu a fost cumva numai o metaforă, o exprimare figurată. Aceasta deoarece, la prima vedere, nu se poate concepe ca cineva să ajungă la o rugăciune permanentă. Într-o perspectivă care împarte timpul și viața omului într-un compartiment sacru și altul profan, apare de neînțeles cum, în afara momentelor speciale
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realizarea_omului_in_sf_liturghie_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/364644_a_365973]