1,924 matches
-
Homélies sur l’Ecclésiaste”, în Sources Chrétiennes, 416, Les Éditions du Cerf, Paris, 1996, p. 388, n. 2. footnote>. În timp ce natura divină nu poate fi explicată prin cuvinte de Sfântul Pavel, Dumnezeu poate vorbi prin el. Devenind un lăcaș al ființării lui Hristos prin uniunea cu credința, „Pavel a demonstrat că Hristos trăiește în el și a dat dovadă de faptul că Hristos vorbește prin el”<footnote In Canticum canticorum, III, GNO, 88.4-6. footnote>. Pentru că prin Sfântul Pavel, Cuvântul este
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
și viața lor privată, noua generație a DJ-ilor fiind în centru, totul fiind însoțit de proiecții video și scurte concerte live. Ziua a doua a evenimentului, sâmbătă, 15 ianuarie, este dedicată minții umane, în general, și vieții, iubirii și ființării în special. Aceasta înseamnă că va fi invitat psihologul Alin Sava de la Universitatea de Vest, pentru a susține o prelegere pe această temă. Psihologul Alin Sava, împreună cu Ana Maria Spermeac, va explica din perspectivă psihologică de ce ne îndrăgostim, care sunt
Agenda2005-03-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283289_a_284618]
-
constând în stații electrice de transformare și racorduri de energie electrică, linii de tramvai, rețele electrice de contact și canalul termic, care asigură transportul urban au fost transmise în administrare Regiei Autonome de Transport Timișoara. Transmiterea se efectuează pe perioada ființării R.A.T.T. în actuala structură, pe baza unui protocol de predare-primire ce se va încheia între cele două părți. ( L. S.) Ședință C.J.T. După data de 20 ianuarie va fi programată o ședință a Consiliului Județean Timiș, în cadrul căreia se va
Agenda2005-02-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283264_a_284593]
-
respectă și învață să-i urmeze sfaturile. Singurul ei necaz este că nu poate să-i ajute pe toți. „Certificatul de naștere“ oficial al filialei timișorene datează din 1997. Primul proiect a fost câștigat chiar în cel dintâi an de ființare, când s-a reușit obținerea de sprijin financiar din partea Fundației pentru o Societate Deschisă în scopul deschiderii unui centru de zi Alzheimer. Obținerea importantei finanțări a coincis în mod fericit cu acordarea, de către Primăria Timișoara, a unui spațiu adecvat, într-
Agenda2004-39-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282905_a_284234]
-
întrebare neo-hamletiană": Ce ar fi comun între/ Marea Carte a lui Cervantes și/ Carta Marilor Drepturi ale Omului?" Eu/ spre exemplu, găsind o asemănare perfectă - lupta cu morile de vînt/ și de toate celelalte feluri...Vîj , vîj!!" (Mă încumet). Fatalitatea ființării în paralel a două state românești este cu acest sentimentalism (aproape) à rebours amendată: "Ce/ densitate de țări în Europa! Cîte două/ pe cap de locuitor cel puțin în cazul/ celor două state românești. Într-adevăr ce/ densitate de țări
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
secvență de trei versuri (a lui Șerban Codrin) neanunțând mai mult decât un pastel: "zi pe sfârșite/ zăpadă iluminând/ singurătatea", secvență încheiată inspirat de Constantin Severin cu "în pridvorul înghețat/ un corb pândește umbră". Brusc, liniștea care domnește peste întreaga ființare se frânge pentru că: "împușcătura/ bufnita speriată/ în clopotnița", îngrozitoare, asurzitoare rupere a unui echilibru. Și totuși, pacea eternă nu e tulburata cu nimic - replică lui Constantin Severin vine să pună punct unui eveniment întâmplător și pește care cei doi autori
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
privește la mine sau în altă parte ea începe să exprime ceva destinat desigur înțelegerii mele. Altfel n-aș constată, n-aș observa și n-aș cuprinde nimic între hotarele gândirii mele. Deci aceste forme pe care le surprind în ființarea lor, alcătuiesc împreună cu mine, lumea mea. Modul de expresie al lor, al lucrurilor le este desigur propriu. Ele pot fi mai mult sau mai putin expresive, vorbitoare sau mute și pentru mine mai mult sau mai putin consistente. Dar ce
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
făpturi-năluci. Îmi desfășor viața pe o întindere fictivă și poate "eu" cel mai consistent dintre toate făpturile cunoscute mie, tocmai eu îmi răpesc din consistența mea. În felul acesta, trăind, gîndind astfel, disting în însăși ființa mea două straturi de ființare, - unul consistent, decis și altul fragil, imediat supus negației și dispariției. Apoi cînd zona ipotetică, domeniul aparițiilor posibile și incerte dispare, se produce o puternică contracție și eul meu relativ liniștit, visător la diverse posibilități de desfășurare ale vieții, favorabile
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]
-
Hasdeu sau în cercul literar "Orientul" de sub direcția lui Gr. H. Grandea. (În legătură cu cea de-a doua societate culturală o recentă cercetare de istorie literară, datorată lui I. Filipciuc pune sub semnul unei serioase îndoieli prezența lui Eminescu și chiar ființarea mai mult decât formală a societății însăși). Eminescu a avut printre prietenii, colegii de redacție, sau de "junimism" pe teleormănenii Anghel Demetriescu (care nu este detractorul eminescian G. Gellianu), pe anecdoticul D. Teleor, pe gen. George I. Manu, pe gazetarul
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
a surprinde - și de a cuprinde - câmpul tensional în care capătă contur și din care se va zămisli lumea ce ne va sta în față; iar acest loc privilegiat este infinitezimalul punct de intersecție al orizontalei funcționării corecte cu verticala ființării drepte. Și soarta filosofiei române, și cea a romanului românesc și a dramaturgiei originale, de exactitatea acestei inserții depind: să te simți la largul tău - și așa-zicând "acasă" - în propria-ți verticală (căreia să-i dai în vileag întregul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16919_a_18244]
-
și metodelor garantează rețata sigură pentru segregaționism total. Dar ideea lui Dosse se leagă de ipoteza formulată de Rorty în discursul rostit la aniversarea lui Gadamer. Pornind de la o celebră frază gadameriană (Sein, das verstanden werden kann, ist Sprache - rom. Ființarea care poate fi înțeleasă este limbă) Rorty susține că filozofia lui Gadamer a marcat o nouă epocă de gîndire, una a fuziunii orizonturilor, a anulării dihotomiilor de genul aparență/realitate, sau rațiune/imaginație. Pentru cei nutriți la teoriile din Adevăr
Generozitatea filozofilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17063_a_18388]
-
cum mă aflu) poate găsi mai mult decît superspecializare: Răspunsul pe care el (omul - nota mea, C.R.) îl va da, întrebîndu-se despre sensul ființei, va fi totodată o luminare a propriei sale ființe. În același timp, determinîndu-se pe sine ca ființare, el orientează căutarea înțelesului ființei." etc. " Pașii" hermeneutului se opresc însă mult mai devreme decît m-aș fi așteptat (p. 100). De aici încolo se înșiruie una după alta cronici de carte, recenzii sau simple semnalări reunite sub cîte un
Sub oblăduirea lui Hermes by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17108_a_18433]
-
apele/ împărtășindu-le/ cu sfîntul lichid/ trebuie să am puterea de a/ duce pînă la capăt/ această stare fluidă" (Îmbrățișări). Sau următorul exercițiu de consubstanțiere cu arborii și cu pămîntul: "firească ființă ne încearcă/ noaptea în copaci schimbîndu-ne/ exercițiu de ființare în ploaie cu păsările/ prin tine ne apropiem mai iubitori/ de pămîntul/ pat pregătit de care ne temem" (În ploaie). Un alt nivel e dat de contemplație. Detașată de natură, în calitate de eu ce-și recunoaște identitatea, autoarea se întoarce asupra
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
al umanității contemporane. Percepând gratuitatea pur estetică a figurii lui Euphorion, ca sinteză utopică a elenității contemplative și a europenității pragmatice, Ion Vartic punctează corect: Pentru că, de fapt, singura Europă reală, vie, e aceea faustică" (p. 46). Dimensiunea "evreiască" a ființării sale în lume, intuită de Cioran, este confirmată și întărită de comentator, atât generic, prin dezrădăcinarea ontică, precum și particular, prin ipostaza vetero-testamentară a lui Iov ori aceea modernă a lui Kafka. Preferința cioraniană pentru fenomenul ratării și ilustrările sale antologice
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]
-
copil./ Să nu fii piatră sau arbore,/ Nici apă sau foc./ Să fii întreg - să fii întregul./ Tu și eu, lumină neîmpărțită/ Reinventînd zeul/ În stare să rodească singur" (Întregul). În acest cadru al existenței fărîmițate, singurul mod pozitiv de ființare e contemplația ce include recunoașterea unui Autor incognoscibil al tuturor celor date, reprezentînd însă, vai, un atentat la conștiința de creator a artistului: "Nici pomii galbeni, nici pomii roșii,/ Nici pomii verzi,/ Și nici ideile repetate la nesfîrșit ale mierlelor
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
a cerului, întunericul e al pămîntului, iar umbra e a ființei, e viața însăși: Am umbră, deci exist", exclamă, într-o parafrază carteziană, Constantin Popa. Lecția poeziei din Donatorul de umbră e lecția tăcerii și minunata poveste a plutirii, a ființării. O carte despre amurg, despre lumină și umbrele de la capătul ei (donatorul de umbră e chiar donatorul de sînge, de viață). Constantin Popa, Donatorul de umbră, Editura Junimea, Iași, 2000.
Meserii falimentare by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16505_a_17830]
-
Nădlac l Pentru comunitatea slovacă Comunitatea slovacă din Nădlac sărbătorește 200 de ani de la așezarea în localitate, organizând o serie de manifestări aniversare. Sărbătoarea începe în 23 aprilie, cu o expoziție de broderii slovace și picturi, urmată de spectacolul „Mărturia ființării noastre“, susținut de Ansamblul Sálašan. În 24 aprilie, ora 9,30, coloana alegorică va porni de la Primărie spre biserica evanghelică, unde, la ora 11,00, va începe liturghia festivă, iar la ora 13,15 se va dezveli o placă comemorativă
Agenda2003-16-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/280928_a_282257]
-
a sărăciei cu duhul. E o caricatură a neputinței, a nefericirii ființei. O caricatură de care nu se poate rîde. În fața ei rîsul îngheață pe buze. Dar adevărul acesta, al rănii tăbăcite, este un adevăr al muncii mai ales, al ființării prin muncă, singurul privilegiu al ființei, asigurat de tradiție, singurul privilegiu cu ajutorul căruia ființa respiră. O respirație sufocantă. Este interesant însă cum această vagă caricatură a aridității este învinsă de o caracteristică negativă mult mai puternică și mai semnificativă. Bogătanii
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
cu atît mai vîrtos de formula stradală, jemanfișistă, a optzeciștilor, poetul nostru e mai curînd un pseudorealist care performează prin faptul că nu-și exhibă viziunea, ci o absoarbe întro introspecție arzătoare aidoma unui acid. O transformă într-o dureroasă ființare lirică precum într-o culoare ce nu poate fi desprinsă de obiect: „și-i bine/ vara-n cîrciumi la răcoare, în salubre/ încăperi, să crească în liniște/ carnea, să treacă femei,/ să uiți de pîcla/ adunată pe chipuri ce nu
Sensul demoniac by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2770_a_4095]
-
Starea d’întîi, și nu din Schopenhauer sau din Lenau, căci mijloacele de expresie sunt în primul rînd stări: de dor și de urât./.../ Această gândire poetică este structural ecstatică. Ea realizează starea pe loc a Lumii, fie în farmecul ființării ei absolute/.../fie în melancolia desființării totale a lumii sortită morții.”(pp. 24-26.) Întru deslușirea susținerilor sale, analistul redescoperă în desfășurările gândirii românești (de la Cantemir, Neagoe Basarab și până la Blaga și Vulcănescu) o mare vocație metafizică ce s-a manifestat
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
la bogata invenție poetică/.../ aceste înțelesuri anexe conceptului obiectiv sunt în realitate stări.” Arta de a scrie, se mai spune trezește din somnul dogmatic secretul unei noțiuni simple. Aici se lasă deslușită gândirea ecstatică prin care Eminescu aduce în percepție ființările lumii văzute și starea pe loc, stare intimă a lucrurilor pe care poetul o presimte. Astfel Poezia devine afirmare a unui „miez de stăruință universală care este starea pe loc în forma ei originară de sine, de stare principală”. Și
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
a opri Clipa (!) pentru o stare pe loc fericită. Întru aceasta sunt amintite Memento mori și Povestea magului călător în stele. Fondul filosofiei lui Eminescu este, prin urmare, cel care aude chemarea stării pe loc și o întrezărește „ca o ființare sau ca o desființare absolută, cu tot farmecul și cu toată melancolia vieții și a morții.” Dintr-o amețioare adâncime de gând Constantin Noica scria: „Cu un singur volum de versuri - e drept răscolitoare la culme - și cu unul sau
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
număr, de exact acum 10 ani, s-a numit MANIFESTUL EMINESCU, a apărut TOCMAI ca reacție/”contraatac”, față de infamia/blasfemia comisă, în 1998, de Dilemă lui Andrei Pleșu!), care, prin instigarea la iconoclastie, nu reușesc decât „să întărate”, intru deplină ființare, miturile românești, printre care cel eminescian ocupă un loc de frunte (aici, nu vom pierde vreme și hârtie, cu oligofreni isteroizi, de tipul consilierului prezidențial Criști Preda...!) - și suntem în deplin acord atât cu, să zicem, Roșa del Conte, care
Mihai Eminescu – Martir al credinţei [Corola-blog/BlogPost/93640_a_94932]
-
și chinezii antici, o întrebare reluată care-l plasează pe filosoful german la polul opus celui în care se situează Henri Bergson, și asta deoarece ea (întrebarea) nu vizează neantul ci ființa. Plecând de la această întrebare, Heidegger ajunge la ființa ființării, sintagmă care are menirea să reveleze subtila distincție dintre ființare și ființă: ființarea „ascunde” ființa și ei își datorează existența, iar ființa nu există decât ca ființare! De precizat, ne avertizează J. Hersch, cea care timp de un semestru a
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
filosoful german la polul opus celui în care se situează Henri Bergson, și asta deoarece ea (întrebarea) nu vizează neantul ci ființa. Plecând de la această întrebare, Heidegger ajunge la ființa ființării, sintagmă care are menirea să reveleze subtila distincție dintre ființare și ființă: ființarea „ascunde” ființa și ei își datorează existența, iar ființa nu există decât ca ființare! De precizat, ne avertizează J. Hersch, cea care timp de un semestru a audiat cursurile lui Heidegger, că „ființa trebuie înțeleasă aici ca
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]