112 matches
-
a acestor bacterii este prezența unei teci, de obicei comună mai multor bacterii (unor trichomi), gelatinoase, mucilaginoase (polizaharid echimolecular de glucoză, galactoză și fucoză, ca la Sphaerotilus natans [85]), impregnată cu Fe(OH)3 [16]. Aceste teci, care pot fi filamentoase sau ramificate (ca la ciuperci, v. §2.3.2.2.1.2, pe care le preced filogenetic), lipicioase și rezistente din punct de vedere mecanic, pot constitui o „armătură“ la nivelul foulingului biologic și motivul aderării unor particule străine. Crustele
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
însăși reprezentată de bacterii), nu le putem considera anterioare/inferioare bacteriilor. 2.3.2.2.2.2. Algele Sunt plante inferioare - primele organisme fotoautotrofe propriu-zise, adică eliberatoare de oxigen, aparțin acestei categorii de organisme - unicelulare (solitare ori coloniale) sau pluricelulare (filamentoase, taluri). Ultimele nu au însă decât un stadiu incipient de diferențiere celulară, ele putând fi considerate o aglomerare de alge unicelulare. Mai mult, destule taluri sunt de fapt plasmodii (un mare număr de nuclei înglobați într’o massă citoplasmatică comună
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
CaCO3, respectiv SiO2 [84]. Tecile gelatinoase ale altor specii de alge constituie „adezivul“ pentru aceste resturi de cochilii, dar și pentru particulele solide străine; mai mult încă, aceste teci constituie suportul mecanic pentru fixarea altor organisme. Se cunosc și alge filamentoase (Phormidium, Anabaena, Oscilatoria, Schizothrix [16]) ce pot îndeplini rolul de „armătură“. În final, depunerile pot provoca înfundarea conductelor. Natural, este vorba de implicații mecanice, hidrodinamice și termice ale componentei algale a foulingului biologic. Dacă în foulingul biologic interior sunt predominante
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
asigură, pentru Streptococcus mutans de exemplu, adeziunea chiar pe sticlă. Evident, adeziunea este cu mult mai eficace la celulele tinere, în diviziune, decât pentru acelea bătrâne. O viziune mecanicistă (după părerea noastră), citată de același autor, vorbește chiar de „apendice“ filamentoase ale celulelor care le fixează, în felul crampoanelor, de suprafață, dând și un exemplu, Caulobacter, mai ales în cazul unor medii cu concentrații suboptimale în nutrienți. A treia etapă este aceea în care alte organisme, incapabile în sine să colonizeze
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
mediului dintr’o instalație de răcire, au arătat că 24 de ore sunt suficiente pentru ca pe sticlă să se formeze un biofilm alcătuit din coci, bacili și spirochete, iar în cazul unei încărcături organice mari a apei, și din bacterii filamentoase [105], cu toatele heterotrofe, fapt care confirmă cele arătate supra privind caracterul heterotrof al stratului adiacent substratului din biofilm. Aceasta, cu atât mai mult cu cât [106] arată că un alt heterotrof, Pseudomonas sp., crește de câteva ori mai repede pe
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
unui mare număr total de germeni (1-2,4⋅105 germeni/ mL), dintre care foarte puțini fungi (1-8) și bacterii sulfat reducătoare (2); tot acolo s’au identificat flagelate și diatomee din genul Navicula. Speciile identificate atunci aparțin multor categorii (bacterii filamentoase, diatomee, protozoare, flagelate), net deosebite; unele au caracter de producător primar (diatomee, bacterii, flagelate), altele de consumator primar (bacterii, flagelate, protozoare), iar altele de consumator secundar (protozoare). Între ele există tot mari deosebiri în ceea ce privește rH-ul optim dezvoltării. Astfel, dacă
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
a domeniului de rH propriu unui proces la care se face referire regn - v. sistematică rH0 - valoarea rH optimă pentru un proces dat rHt - valoarea rH caracteristică unui țesut ribozom - organit citoplasmatic, sediul sintezei proteinelor, inclusiv a enzimelor rizoid - structură filamentoasă primitivă care ține loc de rădăcină la plante inferioare (alge pluricelulare, mușchi, ferigi) și la licheni S - entropia saprofit - organism, în special bacterie sau ciupercă, care se hrănește cu substanța organică provenită din descompunerea organismelor moarte sesil - legat direct de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
multinucleată, fie din mai multe celule talofită - reprezentant al celei de a doua grupe de plante, celălalt fiind cormofitele, care cuprinde plante cu organe nediferențiate și fără sistem vascular; cuprinde algele, mușchii și, prin extensie, ciupercile și lichenii trichom - tal filamentos la bacterii și alge albastre (procariote) trofic - asociat nutriției (lanț, nivel, tip etc.) W - cantitatea de energie chimică xenobiotic - (agent) exterior vieții; substanță sau câmp exterior, neutilizat în mod obișnuit de un organism, dar prezent la un moment dat în
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
rol în secreția uleiurilor (care constituie principiile active ale plantei); ei ajută în același timp la identificarea plantei în droguri, având deci importanță taxonomică. Sunt de două categorii: tectori și secretori. Perii tectori sunt lungi, flexuoși, cu celula terminală alungită, filamentoasă, cu pereții groși; ei se găsesc în număr foarte mare pe frunzele tinere (foto. 66, 67); la frunzele mature și la cele bătrâne cad în mare parte (foto. 68, 69). Fiind morți la maturitate și plini cu aer, conferă frunzelor
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
în patologia umană. Ca particularitate, primele două au posibilitatea de a se generaliza, în timp ce ultima rămâne localizată doar la nivelul piciorului. Tratamentul micozelor este în general același. 7.4.1. SPOROTRICOZA Etiopatogenie: Sporotricoza este o afecțiune generată de o ciupercă filamentoasă, sporulată aparținând grupei Sporotrichee din ordinul Hipomicetae. Varietățile cel mai frecvent întâlnite sunt: Sporotrichum beurmanni și Rhinocladium schenki. Afecțiunea trebuie cunoscută deoarece se poate ușor confunda cu tuberculoza și sifilisul din punctul de vedere al manifestării clinice, dar de care
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
se poate pune în evidență în frotiul efectuat din puroiul din leziune. Puroiul conține granulații galbene caracteristice, care la examenul microscopic este format din două părți diferite, realizând o imagine cu aspect de rozetă: o zonă centrală, formată din țesut filamentos alcătuind miceliul care, la colorația Gram capătă culoarea violetă-albastră și o zonă marginală, caracterizată prin prezența corpusculilor ovoizi în formă de măciucă și care la colorația Gram capătă culoarea roșie dată de fucsină. Manifestări anatomo-clinice: Pătruns în țesuturi, actinomyces poate
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
fac parte din grupa virusurilor "acoperite" spre deosebire de cele cu capsidă care sunt virusuri "nude". Forma și dimensiunile virusurilor sunt foarte variate, ele putându-se prezenta ca: virusuri alungite sub formă de bastonaș cilindric, cu dimensiuni de pânăla 300 nm sau filamentoase cu dimensiuni de până la 1750 nm . virusurile sferice sau poliedrice, au diametrul de 17-130 nm. Capsida este formată din mai multe subunități denumite "capsomere", a căror număr și dimensiuni sunt determinate genetic la fiecare virus. Unele virusuri prezintă la exteriorul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fac parte din grupa virusurilor "acoperite" spre deosebire de cele cu capsidă care sunt virusuri "nude". Forma și dimensiunile virusurilor sunt foarte variate, ele putându-se prezenta ca: virusuri alungite sub formă de bastonaș cilindric, cu dimensiuni de pânăla 300 nm sau filamentoase cu dimensiuni de până la 1750 nm . virusurile sferice sau poliedrice, au diametrul de 17-130 nm. Infecția virală și înmulțirea virusurilor Virusurile nu pot pătrunde în mod activ în plantă ci ele trebuie să fie încorporate în mod pasiv prin răni
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
poate fi unicelular ca la fam. Saccharomycetaceae și poartă numele de dermatoplast iar la marea majoritate se prezintă sub formă de filamente simple sau ramificate cu pereți transversali sau septe care separă celulele între ele. Filamentele acestea se numesc taluri filamentoase sau li se mai dă denumirea de micelii, iar ramificațiilor, aceea de hife miceliene. Ca tip de organizare aparatul vegetativ al ciupercilor nu depășește niciodată nivelul de tal masiv rezultat prin împletirea talurilor filamentoase. 4.4.2.Formele de rezistență
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ele. Filamentele acestea se numesc taluri filamentoase sau li se mai dă denumirea de micelii, iar ramificațiilor, aceea de hife miceliene. Ca tip de organizare aparatul vegetativ al ciupercilor nu depășește niciodată nivelul de tal masiv rezultat prin împletirea talurilor filamentoase. 4.4.2.Formele de rezistență ale ciupercilor În situația când condițiile de viață încetează să mai fie favorabile ciupercile au posibilitatea de a supraviețui trecând în forme de rezistență, la care miceliul prezintă membrana celulară îngroșată, conținutul citoplasmei mai
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sensibile (Jonathan) pe fructe apare o rețea fină de țesut necrozat. Agentul patogen Podosphaera leucotricha (Ell. et Ev.) Salm., fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Oidium farinosum Cke. Ciuperca prezintă aparatul vegetativ sub forma unui tal filamentos, hialin și septat, care se fixează de țesuturile parazitate cu ajutorul apresorilor (niște formațiuni ale miceliului asemănătoare ventuzelor). Din apresori pornesc haustorii ce au formă sferică și pătrund în celulele epidermice. Epidemiologie. Înmulțirea asexuată a ciupercii se face prin conidii de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
țesuturilor parazitate în miceliu apar mici puncte negre. Agentul patogen - Blumeria (Erysiphe) graminis f.sp. tritici March., fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina; f.c. Oidium monilioides Lk. Ciuperca este parazită obligată, prezintă miceliul sub formă de tal filamentos, ramificat, ectoparazit, fixat pe organe prin apresorii și se hrănește prin intermediul haustorilor digitat-ramificați trimiși în celule. De pe talul ciupercii se diferențiază conidiofori scurți (celule generatoare de conidii) ce formează lanțuri de conidii hialine, eliptice, de 18-36 x 11-17 µm . În urma
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
germinativă și masa a 1000 boabe mult scăzută. Agenții patogeni - Gibberella zeae (Schw.) Petch. și G. avenacea Cke., fam. Hypochreaceae, ord. Sphaeriales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Fusarium roseum f. cerealis (Cke) Snyder et Hansen. Ciupercile prezintă un tal filamentos hialin, parazit sau saprofit pe resturi vegetale. Pe plantele atacate în diferite stadii, se formează pe miceliu sporodochii rozportocalii de tip Fusarium roseum f. cerealis var. graminearum, alcătuite din conidiofori scurți ce se termină cu grupuri de macroconidii fusiforme, curbate
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
rădăcini se mențin glomerule de sol reținute de miceliul ciupercii. Agentul patogen Gäumannomyces (Ophiobolus) graminis (Sacc.) v. Arx. Et Oliver, var. tritici Walker, fam. Diaporthaceae, ord. Sphaeriales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Phialophora radicicola Cain. Ciuperca prezintă un tal filamentos, brun, care formează în lumenul paiului pâsle fine, cenușii-brune. Pe nodurile și internodurile bazale, sub teaca frunzei, pâsla este densă și în ea apar periteciile. Acestea sunt globuloase la bază și cu un gât (rostru) alungit spre osteol, cu perete
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cu niște formațiuni globuloase roz-roșiatice. Acestea constituie ascostroma ciupercii în care se găsesc dispuse periferic periteciile în formă de butelii, de 275-300 x 80-110 µm. Ascele sunt cilindrice, hialine de 69-90 x 2,5-4,5 µm, cu câte 8 ascospori filamentoși, hialini, de 50-84 x 1,5 µm. Ascosporii produc infecții primare la florile de secară și ca urmare în locul ovarelor apare o masă miceliană de pe care se scurge un lichid dulceag ce conține conidiile unicelulare, hialine de 4-7 x 2-4
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Dothideaceae, ord. Dothideales, cl. Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Septoria piricola Desm. În porțiunile de frunze atacate, ciuperca formează picnidii cu picnospori. Picnidiile sunt globuloase, de 80-180 µm în diametru, având la partea superioară un osteol larg. Picnosporii sunt alungiți, filamentoși, incolori și multicelulari, de 30-43 x 3 µm. Prin intermediul picnosporilor ce sunt puși în libertate pe vreme umedă, ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație. Epidemiologie. Picnosporii germinează în picăturile de apă de pe frunze producând noi infecții, iar după o
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și palei și formează cariopse șiștave sau dacă atacul se instalează în faza de burduf, spicul rămâne steril. Agentul patogen - Pyrenophora graminea (Rabh.) Ito. et Kurib., fam. Pleosporaceae, ord. Pleosporales, cl. Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Drechslera (Helminthosporium) graminea. Talul filamentos al patogenului se dezvoltă în țesuturile organelor atacate iar uneori intră chiar în vasele conducătoare. Înmulțirea asexuată se realizează prin apariția conidioforilor grupați în buchete, bruni, lungi ( 120 x 10-12 µm), multicelulari, care formează terminal conidii cilindrice, rotunjite la capete
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
La știuleții infectați mai târziu se observă la baza lor doar un miceliu slab dezvol/tat albicios care pătrunde în rahis . Agentul patogen Diplodia zeae (Schw.) Lév., fam. Sphaeropsidaceae, ord. Sphaeropsidales, cl.Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul ciupercii este un tal filamentos ramificat, albicios sau cenușiu. În țesuturile afectate se formează picnidii globuloase sau turtite, cu un rostru la capătul căruia se distinge osteolul. Picnosporii sunt de două tipuri, unii oval-alungiți bicelulari, drepți sau ușor curbați, măslinii sau bruni de 25-30 x
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
distrus în întregime. Agenții patogeni Septoria tritici Rob. et Desm., fam.Sphaeropsidaceae, ord. Sphaeropsidales, cl. Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina și Septoria nodorum Berk. ce este forma conidiană a ciupercii Leptosphaeria nodorum Müller, fam. Pleosporaceae, ord. Pleasporales, cl. Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina. Talul filamentos al acestor agenți patogeni se dezvoltă intercelular, este inițial hialin și la maturitate brun. Picnidiile de S. tritici sunt globuloase de 80-150 µm în diametru și conțin picnospori hialini, pluricelulari, filamentoși, cu 3-7 septe, rotunjiți la capete, cu dimensiuni de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fam. Pleosporaceae, ord. Pleasporales, cl. Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina. Talul filamentos al acestor agenți patogeni se dezvoltă intercelular, este inițial hialin și la maturitate brun. Picnidiile de S. tritici sunt globuloase de 80-150 µm în diametru și conțin picnospori hialini, pluricelulari, filamentoși, cu 3-7 septe, rotunjiți la capete, cu dimensiuni de 39-70 x 1,7-2,5 µm.Picnidiile de Septoria nodorum sunt globuloase sau piriforme, de 60-170 µm în diametru și conțin picnospori mai scurți și mai groși ca cei de S.
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]