279 matches
-
ele țin de un mediu fizic, dar și biologic, aflat în permanență evoluție. Șirul generalizat al reîncarnărilor este un proces fără caracter istoric, el referindu-se la un individ (corp cauzal). Ca urmare, reîncarnarea generalizată nu reia niciodată integral linia filogenetică a omului ci, conform unui optim, un drum cuprinzând câteva specii (existente actual, nicidecum (și) dispărute cum afirmă ), aparținând la regnuri succesive. Pentru că maximul de spiritualizare a materiei are loc în cadrul regnului uman, este normal ca optimizarea să urmărească obținerea
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
și) dispărute cum afirmă ), aparținând la regnuri succesive. Pentru că maximul de spiritualizare a materiei are loc în cadrul regnului uman, este normal ca optimizarea să urmărească obținerea cât mai rapidă a unui corp cauzal capabil a acționa în regnul uman. Linia filogenetică a omului nu este simplă, ea conținând câteva noduri, cum este reprezentat de cotilosaurieni, din care derivă strămoșul reptilelor actuale și al păsărilor, respectiv continuarea liniei evolutive spre om (fig. II.19. </footnote>). Un corp cauzal care ajunge într’un
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
linie, dar de la un număr, nu mare, de reîncarnări pe o linie, această posibilitate dispare, întrucât schimbarea liniei înseamnă întoarcerea în nod, adică reducerea nivelului său de spiritualizare, proces imposibil “termodinamic” în Univers. Dacă corpul cauzal a nimerit pe linia filogenetică a omului, el are șansa de a ajunge la următorul salt calitativ; dacă nu, el va parcurge acea ramificație, care nu conduce la regnul uman și, ajuns la capătul evoluției, precum regnul vegetal, nu poate decât să disipe în planul
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
specii din ce în ce mai evoluate, toate aflate însă în cadrul aceluiași regn? Credem că nu: lanțul evolutiv trebuie să fie continuu, astfel ca un corp cauzal mineral să poată ajunge, la un moment dat, în regnul zeilor. Or, unele specii din lanțul evolutiv, filogenetic, al corpului grosier sunt dispărute (Homo erectus, de exemplu). În plus, s’ar lungi prea mult acest drum. Deci, doar o specie dintr’un regn participă la firul reîncarnării generalizate, celelalte participând la alte fire evolutive paralele, dar cu aceeași
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
linii evolutive închise se comportă, din punct de vedere al reîncarnării generalizate, ca și regnul vegetal. Ca urmare, consumul plantelor ca și al animalelor aparținând unor linii evolutive închise nu impietează evoluția Universului. În figura II.19 este indicat arborele filogenetic al regnului animal , cu sublinierea liniei evolutive a omului, care nu trebuie atinsă/agresată de cel care este perfect adaptat evoluției Universului (adică tot ceea ce se află la stânga liniei − ⋅ − ⋅ −). Această linie evolutivă cuprinde, în linii mari, mamiferele, reptilele, batracienii, peștii
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
stare incipientă − v. §II.4.3.4: corpul cauzal e, pentru regnul animal inteligent, alcătuit din fluid intelectual −, n.n.). Numai cruzimea e aceea care trebuie înlăturată ”. Totuși, am continua ideea, considerând cruzimea drept actul de a elimina ființele de pe lanțul filogenetic al regnului uman. Într’o privire generală, se poate aminti un citat din Legile lui Manu (V.56): “Nu este păcat a mânca carne, a bea băuturi spirtoase, a iubi, în cazurile permise (s.n.); înclinarea duce pe oameni la aceasta
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
factor activitator (exemplu: cazul anumitor predispoziții alergice ori al combinațiilor aptitudinale); • Potențialul genetic al fiecărui individ se selectează prin hazard și este, mai ales sub aspectul exprimării psihice, polivalent; • Ereditatea conferă unicitatea biologică, ca premisă a unicității psihice; • Din perspectivă filogenetică, ereditatea umană conferă cea mai mică „încărcătură” de comportamente instinctive. Aceasta face din puiul de om o ființă total dependentă de membrii propriei specii și, conform celebrei formule a lui K. Lorenz, un „specialist în nespecializare” ereditară. Din acest motiv
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
se referă însă la evaluarea, la valorizarea realității înconjurătoare, și nu la valori ca principii de sine stătătoare. Desigur, raportul dintre valorizare și valori este complex, și cu greu sunt posibil de demarcat cei doi termeni, atât ontogenetic, cât și filogenetic. Afirmația că „primordialitatea aparține deci valorii, procesul valorificator având a ține seama de aceasta și fiindu-i subordonat” (Pascadi, 1970, p. 22), ține mai mult de o axiologie formală. Totuși, după cum lasă ușor să se înțeleagă considerațiile de până acum
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
care se referă la ele ca subzistând în sine, independent de conștiință, și ca impunându-se în mod obligatoriu, oricare ar fi împrejurările în care este angajat individul (p. 75). Realismul moral-axiologic pare a fi un stadiu necesar al evoluției filogenetice și ontogenetice. Socializarea secundară este legată de diviziunea socială a muncii și de distribuirea socială a cunoștințelor. Ea presupune internalizarea cerințelor, informațiilor, valorilor promovate de diferite instituții specializate. Dacă în prima socializare individul asimilează „lumea socială de bază” (deși o
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
înțelegerea formării și dezvoltării întregului sistem axiologic personal. 1.4. Portretul bio(psiho)constitutiv și sistemul propriu de valoritc "1.4. Portretul bio(psiho)constitutiv și sistemul propriu de valori" Între biologic și axiologic există strânse legături, atât în sens filogenetic, cât și ontogenetic. La nivel grupal, valorile au apărut și s-au cristalizat printr-o subtilă dialectică a nevoilor individuale cu cele generale. Pornind de la aserțiunea că nu trebuie să opunem în cazul ființei umane socialul biologicului, întrucât omul este
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sociobiologii recunosc că există factori sociali și culturali care îngrădesc instinctul agresivității, dar ei subliniază că la om lipsește condiția inhibativă înnăscută în a-l tempera. O altă abordare de natură biologistă mizează pe importanța factorului înnăscut și în dezvoltarea filogenetică, și în cea ontogenetică. În această viziune se consideră că: a) dispoziția de agresivitate este genetic moștenită la ființele umane; b) diferențele de vârstă și sex în intensitatea agresivității apar mai proeminent în pubertate, în sensul că fetele apar mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
altele mai puțin (atitudinile, voința, caracterul etc.); - o aceeași trăsătură psihică poate fi, la persoane diferite, rodul unor factori diferiți (pentru unele persoane factorul ereditar poate fi determinant, în timp ce pentru altele mediul sau educația poate avea contribuția decisivă); - din perspectivă filogenetică, ereditatea umană are o importanță redusă în determinarea setului de comportamente instinctive; așa se explică de ce, în comparație cu alte specii, puiul de om își pierde specificitatea dacă, în dezvoltarea sa timpurie, este însoțit de membrii altei specii (exemplul tipic în acest
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
pe care îl resimte traumatic un celălalt, un altul. Când perspectiva asupra personajului se revendică mai ales dintr-o direcție freudiană, eul subliminal îi apare ca depozitar al unei experiențe elementare, urcând fie din refulări individuale infantile, fie din tare filogenetice (Râsul, Adevărul, Fereastra, Somnul ș.a.). Atunci când îi preferă ipostaza de factor moderator, de instanță superioară dominând, ba chiar admonestând moral ființa socială (Păianjenul negru, Omul din vis, Omul care și-a găsit umbra ș.a.), orientarea pare să sugereze apropierea de
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
și șoldul. Se poate obține relaxarea spasticității dacă sunt utilizate și puncte-cheie distale, cum ar fi: pumnul, glezna și degetele mâinilor și picioarelor. Bobath a propus o scară ce se referă la diferite posturi, care se dobândesc treptat în evoluția filogenetică (Baciu et al., 1981). Scara trebuie judecată în funcție de vârsta bolnavului. Amplitudinea și calitatea mișcării se notează în cadrul fiecărei posturi ce apare în cursul dezvoltării motoare normale a copilului: 0 - postura nu poate fi obținută nici pasiv, nici activ, spasticitatea fiind
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
nervoși inferiori de reglare și control al mișcării. Prin tehnicile pozitive, se încearcă punerea în joc și recondiționarea reacțiilor automate și a celor de integrare aflate la nivelul etajelor superioare ale sistemului nervos central. Reeducarea trebuie făcută în secvența dezvoltării filogenetice senzo-motoare. Treapta I - mobilitatea - este reprezentată de primele trei modele: a) modelul flexiei dorsale (modelul posturii de supt), prin stabilirea căreia se integrează sub control central reflexele tonice cervicale, permițând eliberarea mișcărilor bilaterale ale extremităților; b) rostogolirea; c) extensia totală
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
doi versanți: un versant ocluzal, care aparține feței ocluzale, și un versant proximal, care aparține feței ocluzale externe. d) Tuberculii dentari sunt proeminențe ce apar inconstant pe fețele verticale orale și vestibulare ale dinților reprezentând mugurii dentari pe cale de dispariție filogenetică. Nu ating planul de ocluzie și nu au structuri pulpare. Aparțin unei singure fețe. Exemplu de tuberculi: tuberculul Carabelli pe fața palatinală a primului molar superior permanent și mai rar a celui de-al doilea molar maxilar; - tuberculul Bolk aparține
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
artificială - când arcadele sunt artificiale; -ocluzie mixtă - arcadele naturale sunt reconstituite protetic pe anumite porțiuni. Și aceste tipuri de ocluzie pot fi normale, echilibrate sau dezechilibrate. Din punct de vedere evolutiv, relația de ocluzie este rezultatul adaptării filo și ontogenetice. Filogenetic, întâlnim ocluzie intercalată la reptile, ocluzie intercalat-angrenată la marsupiale, ocluzie prin angrenare la simiene. La mamifere se realizează trei feluri de ocludare ce constituie stereotipuri de masticație specifice: prin tocare - când se realizează mișcări verticale, cuspizii fiind înalți, prin frecare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Astfel, cetățeanul obișnuit își poate satisface 85% din nevoile fiziologice, 70% din nevoile de siguranță, 50% din nevoile de afiliere, 40% din nevoile de stimă și doar 10% din nevoile de autorealizare. 6. Trebuințele superioare apar mai târziu pe scara filogenetică și ontogenetică, singura trebuință neîmpărtășită cu alte specii (primate) fiind cea de autorealizare. Caracterul imperativ al unei nevoi scade odată cu avansarea în ierarhie. 7. Nevoia de autorealizare este singura care prin gratificare nu "dispare", dimpotrivă stimulează dezvoltarea ființei umane. Motivele
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
un proces de anamneză a lucrurilor pe care le-am crezut depășite. Criptele și cavernele umanei noastre naturi. "Cărămizile" primordiale, care sunt fundamentul oricărei vieți culturale și a căror importanță o măsurăm cu uimire. Un fel de realitate latentă, "reziduuri" filogenetice care apar din nou în practicile și excesele tribale. Este vorba aici de un fel de înțelepciune sălbatică ce eliberează animalul care dormitează în fundamentul societal. Un soi de vertij al naturii în sânul culturii înseși traducându-se în toate
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
propriile mâini consumând o bucată de hârtie. Precum am văzut, pentru a o construi nu trecem prin a fi un instrument umil al Putinței Supreme și Inteligente care să ghideze mâinile noastre. Aici, ceea ce vreau să tratez este despre originea filogenetică, de la originea speciei. Pentru că noi am învățat să le facem pentru că nu am văzut cum se fac, dar cine le-a născocit primul? Le-a născocit cineva? Au apărut din nimic, din hazard sau din Inteligența creatoare și ordonatoare? Gravă
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
și dacă devine mai femelă, cu cea mai mare păsărică, ajunge a fi un monstru sau un hermafrodit. Și este de notat aici, dacă nu din întâmplare acest măr al lui Adam și păsărica Evei s-ar datora cumva procesului filogenetic la care i-a îndemnat menționatul fruct paradisiac. În masculul perfect, cum se vede în fig. 4, mărul lui Adam formează o protuberanță triunghiulară al cărei punct se află la trei sferturi spre înainte a liniei care merge de la punctul
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
genetic Tot un mecanism al evoluției prin modificarea frecvenței alelelor îl reprezintă fluxul genetic (transferul de gene) de la o populație la alta, de obicei în interiorul aceleiași specii, dar, în unele cazuri, poate să aibă loc și între specii diferite, apropiate filogenetic. Conceptul a fost introdus prima dată de Ernst Mayr (1970), care considera că una dintre funcțiile de bază ale fluxului genetic este de a omogeniza distribuția alelelor între populații. De obicei, fluxul genetic interpopulațional apare atunci când are loc migrația (Mayr
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
este orientată mai ales asupra identificării structurilor cognitive expert, neavând încă teorii foarte bine articulate pentru a corobora acțiunea acestora în situații complexe de viață. IV. Psihologia evoluționistă tinde să favorizeze evoluția convergentă (structuri similare în medii similare) în dauna filogeneticii (structuri similare în medii similare pentru specii derivate dintr-un strămoș comun). Așadar, fiind focalizată pe designul structurii cognitive, ea poate relaționa, fără discriminare, acest design cu cele existente la păsări sau maimuțe, dacă EEA a fost similar. Cercetarea modului
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
îndepărta, în mod nedrept, de original. Căci Maca nu era doar, așa cum îi arătau statura înaltă și părul sârmos unindu-se cu barba într-un fel de glugă, un om ontogenetic. El era, dacă se poate spune așa, un om filogenetic. Un om care se repeta pe sine. Purta, în înfățișarea și gesturile lui, urmele adâncurilor sarmatice, ale glaciațiunilor și ale desprinderii ritualice a mării de uscat și apoi a uscatului de trup. Avea ochii de un albastru sticlos, precum peștii
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
selecția și organizarea informațiilor se bazează pe gradul și nivelul de integrare a materiei vii (celula se studiază concomitent la plante și la animale, iar funcțiile organismului - nutriție, locomoție, înmulțire - sunt prezentate sintetic cu concretizări pe diferite trepte sistematice și filogenetice, cu surprinderea noilor achiziții). Necesitatea accentuării laturii formative a procesului de învățământ a condus la proiectarea unui curriculum centrat pe competențe. O astfel de abordare urmărește centrarea activităților elevilor nu pe asimilarea mecanică a unor noțiuni și concepte, ci pe
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]