5,981 matches
-
este mult mai vulnerabil istoric, schimbîndu-se uneori de la epocă la epocă. Cititorii sînt ispitiți să-i atribuie mereu alte conținuturi. Am constatat eu însumi o astfel de schimbare. Acum trei decenii și jumătate, fostul nostru profesor de teoria literaturii de la Filologia bucureșteană, Silvian Iosifescu, publica o carte despre Literatura de frontieră. La finele anilor '60, frontiera literaturii se afla mult mai aproape decît astăzi de centrul cercului: altfel spus, literatura era un cerc cu o rază mult mai scurtă. La frontieră
Ce este literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14586_a_15911]
-
Pavel a ținut, în fața unei săli pline ochi, o conferință cu titlul Morala și frumosul. Toma Pavel s-a născut la București în 1941, fiu al unui cunoscut avocat și al Ameliei Pavel, istoric de artă. Absolvă strălucit Facultatea de Filologie a Universității din București (în 1962) și lucrează ca cercetător la Centrul de Cercetări Fonetice și Dialectale de sub conducerea lui Al. Rosetti, maestrul său în anii de formație lingvistică. Împreună cu alți colegi de generație, este unul dintre fondatorii Cercului de
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
poate mai mult decât grăbită, pragmatică. Ceea ce s-a modificat esențial pentru tineri este sistemul de motivații, ierarhia lor (spre a vorbi solemn) axiologică. Un tânăr de astăzi, fie și înzestrat cu aptitudini agere și fascinație (nu-i imposibil!) pentru filologie, refuză - lasă că nici nu și-ar putea permite - să se apuce de o meserie din care nu poate trăi. El evită nu neapărat postura de truditor în umbră, ci condiția de specialist (vorbind din nou solemn) de elită, nerespectat
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
cu biblioteci informatizate, în care colecțiile de periodice, completate prin schimb interbibliotecar, au fost transferate pe suport cibernetic (ceea ce înseamnă că "despuierea" lor n-ar mai dura decenii!), dar mai ales cu buzunarele profesioniștilor corelate cu ale omologilor occidentali, (ciber)filologia, și-ar spori sigur atractivitatea. Dacă nu ne vom bate să se întâmple asta, ne vom construi, am mai spus-o, biblioteca virtuală a viitorului pe un... șvaițer patrimonial. Dar o vom construi? Pe scurt, vorba poetului, în drama "de
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
categorii estetice, ci "concepte transgresive de analiză culturală". Altminteri spus, are loc o relaxare a esteticului prin existențial. Ontologia se revoltă împotriva limitelor limbajului, ale semnului. E invocat scepticismul lui Ionesco față de literatură, id est față de abordarea creației drept limbaj ("«Filologia duce la crimă» - aceasta este miza pedagogică a rebours, parodiată, din Lecția"), poziție din care derivă o "paradoxală dihotomie" între noțiunea de literatură, "falsă din punctul de vedere al statutului ontologic, fiindcă e bazată pe cuvîntul devitalizat, pe suplimente sau
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14138_a_15463]
-
dintre cei care au fost profesorii generației mele, Lia Lupaș, Adrian Pârvulescu, Radu Lăzărescu, Alexandru Cizek, fratele meu Petre Ceaușescu, dintre elevii acestora? Și nu i-am pomenit pe cei care ne-au părăsit înainte de instalarea comunismului. Multe discipline ale Filologiei Clasice, altădată reprezentate în chip strălucit, la nivel european, absente azi, ar fi avut corifei pe măsura înaintașilor. Antichitățile greco-romane nu constituie o excepție. Nu există domeniu, fie din științele umaniste, fie din cele exacte, fie din cele tehnice, în
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]
-
în "preparativele" acestui dialog, nu are nici o noimă să spui că tu ești "doar inginer chimist". Poate doar ca să mă complexezi (chimia a fost pentru mine, cu toate eforturile, o limbă străină exotică). Nu trebuie să ai neapărat studii de filologie pentru a citi și a comenta literatura, pentru a-ți exprima o opinie în legătură cu o carte, "decretând" astfel în privința valorii sale. (Până la urmă, după o argumentație oricât de solidă, judecata de valoare, luată în sine, sună tot ca un decret
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
aspire să devină un specialist în ea. Dar cunosc medici mai competenți în chestiuni de literatură decât "literați" cu toate diplomele luate, prozatori buni care sunt și matematicieni străluciți, ba chiar istorici literari eminenți care nu au făcut studii de filologie. Regretatul Ovid S. Crohmălniceanu, de pildă, avea diploma de... inginer constructor. Îmi place așadar să purtăm un dialog cu feed-back, să te am ca partener de discuție. Și lasă, că nici tu nu m-ai luat foarte "moale". Acum, când
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
de la Parthenon. Răzbunare a zeiței Atena, o femeie care nu se lasă neglijată. Ann-Marie Butin, Grecia clasică, traducere de Lia Decei, editura All, 2002 Grădina glosselor și sensul vieții Tot de la vechii greci pornește Jean Bollak în harta trasată "măruntaielor" filologiei, cunoașterii practicilor de lectură, hermeneuticii critice (inclusiv a textelor moderne). De la lucrările despre poezia, filozofia și tragedia greacă au pornit teoriile sale privitoare la interpretare și sens. Născut la Strasbourg în 1923, cu studii de filologie clasică (de unde dezvoltarea capacității
Cartea străină by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14262_a_15587]
-
în harta trasată "măruntaielor" filologiei, cunoașterii practicilor de lectură, hermeneuticii critice (inclusiv a textelor moderne). De la lucrările despre poezia, filozofia și tragedia greacă au pornit teoriile sale privitoare la interpretare și sens. Născut la Strasbourg în 1923, cu studii de filologie clasică (de unde dezvoltarea capacității de a descifra și a judeca), cu diplome la Basel și Sorbona, unde literele clasice erau private cu, încă, respect, Jean Bollak pornește de la enigmele poeziei." Speculația filosofică a celor dintâi poeți greci s-a dezvoltat
Cartea străină by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14262_a_15587]
-
deosebirile majore dintre un scriitor din București și unul care activează altundeva decît în Capitală, să zicem, în Cluj. Sau în Oradea. Ioan Moldovan: E cumva un fel de captatio benevolentiae (sunt ardelean, deși moldovan, și am urmat româna-latina la Filologia din Cluj, după clasele umaniste ale Liceului �Barițiu" din același Cluj)?. Chiar să fi intrat eu în elită, chiar să fiu considerat (de către cine, când, de ce?) unul dintre cei mai importanți �opteziciști", și eu să dorm, soro?! Nu, pe bune
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
Facultății de Mecanică, în sala mare a cantinei - la revendicările studenților, autoritățile au răspuns cu forța; la Cluj, Iași, Craiova, Brașov (Orașul Stalin pe atunci), Tîrgu Mureș, mici agitații; la București, organizația de bază a UTM-ului de la Facultatea de Filologie e aleasă fără să se țină seama de indicațiile de la centru, iar studenții mediciniști Alexandru Ivasiuc și Mihai Victor Serdaru pun la cale o manifestație în Piața Universității, despre care Securitatea află și, cu sprijinul turnătorilor, îi arestează pe cei
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
toate acestea opiniile nu frapează prin originalitate, repet, ar putea fi o carte de sinteză foarte bună, ocurte bazată pe cititul și recititul operelor și al criticii literare aferente spre a rezulta un instrument de lucru bun pentru studenții de la filologie. Aceștia au ocazia să citească o pertinentă analiză a unui text mult clamat de către feministele din toate timpurile, e vorba de A Vindication of the Rights of Women de Mary Woolstonecraft, alături de autoarele de jurnale din secolul optsprezece, un gen
Teme la liteatura engleză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15107_a_16432]
-
cunoscut pe amândoi, ai fost cu amândoi în corespondență. Poate ar fi interesant să vorbești despre relația ta intelectuală cu Doinaș și Sârbu. Virgil Nemoianu: Am intrat în contact cu "Cerul literar" cam prin 1958 (eram în anul 2-3 la Filologia din București) prin Negoițescu și prieteni ai săi. Pentru mine a fost pur și simplu o revelație extraordinară, un miracol: eu aveam impresia că în România nu există, nu mai există nici o literatură sau nici o gândire, că trebuie să fac
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
Cronicar Premiere de presă În AXIOMA (nr. 4) de la Ploiești (singura publicație culturală care, bravo ei, are o rubrică de șah), este "portretizat", la 65 de ani, profesorul Ieronim Tătaru, personalitate cunoscută a școlii prahovene, fost student (1954-1959) al Filologiei de la București. La mulți ani! * Mai multe lucruri de citit în APOSTROF (nr. 4). Între ele, un comentariu al d-nei Ruxandra Cesereanu la scrisorile de la cititori publicate în presa anilor '90 (prima jumătate) împotriva d-nei Ana Blandiana. Le uitasem! Dincolo de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
prin Aristarc-Florescu, o retratează cu tot seriosul și ridicolul de rigoare. * În "periodicul de atitudine culturală" CARTEA (nr. 1) de la Bacău, semnalăm un interviu amplu cu poetul Ion Tudor Iovian (la cincizeci de ani!), despre anii formației sale la aceeași Filologie bucureșteană unde s-a aflat, cu două decenii în urmă, dl Ieronim Tătaru, despre debut și tot tacîmul. Mizeria criticii literare În STEAUA (nr. 1), dl Horia Poenar își prefațează recenzia la două volume ale scriitorului clujean Marius Jucan de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
venit și el dintr-un spațiu extra-european (mai bine zis extra-temporal, de lunară Siberie, cu Dostoievski și Bunin, cu marile probleme ale omenirii - prezent/eternitate, război/pace, crimă/pedeapsă - și ele, asemenea marilor opere, atemporale). Născut în 1957, doctor în filologie la Moscova și Sorbona, emigrat la 1987 în Franța, deținător al Premiului Goncourt, rusul Makine s-a împământenit în literatura franceză: la prima vedere, datorită "stilului Proust" (viziunea poetică asupra timpului), la a doua vedere (limpezită de Testamentul francez) prin
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
a BA pentru "copii", respectiv (să nu ne bucurăm că șí preșcolarii ar dori să aibă acces la BA!) tinerii, chiar șí "doctoranzi": se pare că ei ar deteriora cărțile. Și m-am gândit cât efort depuneam noi, dascălii de la Filologie, pentru a-i deprinde pe tineri să citească la BA (evident, învățându-i cum trebuie mânuite cărțile, cu delicatețe și respect). Mor Bibliotecile fundamentale din România? (nu mă refer la cele din modeste comune rurale, sau ale fostelor "cămine culturale
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
caractere și configurează o cultură, bunuri care nu pot fi exprimate pecuniar: “Munca unui om se poate plăti, caracterul, cultura lui nicicând”. Studiile clasice mai au o virtute: ele impun rigoare și etică intelectuală. A avea o contribuție în domeniul filologiei clasice presupune o competență și un efort ieșit din comun, căci filologia clasică este un domeniu despre care s-a scris încă din timpul Renașterii; pentru realizarea unui studiu de detaliu sau a unei viziuni noi asupra tragediei grecești sau
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
Munca unui om se poate plăti, caracterul, cultura lui nicicând”. Studiile clasice mai au o virtute: ele impun rigoare și etică intelectuală. A avea o contribuție în domeniul filologiei clasice presupune o competență și un efort ieșit din comun, căci filologia clasică este un domeniu despre care s-a scris încă din timpul Renașterii; pentru realizarea unui studiu de detaliu sau a unei viziuni noi asupra tragediei grecești sau asupra lui Horațius, de pildă, este necesară nu numai cercetarea textului în
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
Gabriela Duda Profesorul Alexandru Niculescu, mereu atent la actualitatea culturală românească, semnala, în România literară nr. 38, din 24-30 septembrie 2003, sub titlul Universitare..., apariția, sub egida Catedrei de Filologie Clasică a Universității din București, a volumului Nova Studia Classica I, regretînd totodată faptul că și acesta, alături de alte valoroase tomuri datorate Catedrelor universitare, are parte de o difuzare redusă, inferioară meritelor lui. Mustrarea implicită din considerațiile profesorului Niculescu a
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
atît prin proporțiile lui (circa trei sute de pagini), cît mai ales prin calitatea studiilor pe care le cuprinde (șaptesprezece la număr); acestea reprezintă rodul cercetării științifice personale a unui grup de tineri eminenți, foști și actuali studenți ai Secției de Filologie Clasică a Universității bucureștene. Este vorba așadar de o oglindă a valențelor unor tineri specialiști, deja maturi, și de fructificarea unei prețioase tradiții. Aceasta și-a aflat începutul acum cincizeci de ani (tocmai acest jubileu îl sărbătorește volumul), la îndemnul
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
de o oglindă a valențelor unor tineri specialiști, deja maturi, și de fructificarea unei prețioase tradiții. Aceasta și-a aflat începutul acum cincizeci de ani (tocmai acest jubileu îl sărbătorește volumul), la îndemnul inegalabilului mentor al Cercului științific studențesc de Filologie Clasică, profesorul Mihai Nichita. El este cel care a încetățenit un fel de ritual pentru tinerii cercetători: descoperirii unui subiect fructuos, documentării - dificile, pe timpuri, astăzi ușurate de accesul la Internet - îi urma etapa prezentării în public, în cadrul susnumitului Cerc
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
Cornel Munteanu Catedra de Română din Budapesta Una din cele mai durabile în timp instituții de învățământ superior în limba română din afara României, Catedra de Filologie Română a Universității ELTE din Budapesta a depășit, iată, pragul a 140 de ani de existență și dăinuire culturală. Momentul de la 1863, când Alexandru Roman își rostea misionar cursul inaugural, rămâne cu atât mai important cu cât o catedră pentru
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]
-
public. Trebuie să-l amintim din nou pe prof. Feng Zhichen (n. 1936) de la Catedra de limba română a Universității de Studii Străine din Beijing. Elev al prof. acad. Alexandru Rosetti, este primul chinez care și-a luat doctoratul în filologie la Universitatea din București încă în 1965. Românist pasionat de o viață, s-a dedicat în exclusivitate studiilor și cercetărilor în limba și literatura română. Prin publicarea mai multor cursuri universitare, traduceri din zeci de scriitori români (Lucian Blaga, George
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]