49 matches
-
se manifestă la el prin deschiderea discursului spre formele lumii materiale, transformarea istoriei și a mitologiei În obiecte de reflecție lirică. Materia este, pentru el, natura, firea, particularizată, s-a văzut, prin cîteva elemente: vîrful de delișor, apșoara, crîng-Înveselit, valea, filomela, ruinele unei cetăți faimoase etc. Acestea constituie În cea mai complexă compoziție a sa, Primăvara Amorului, peisajul intim, figurat prin„căscioara” așezată pe vîrful unui deal lin, nu departe de o „gîrliță”, deasupra unei vîlcele Înflorite, unde mieii „pasc, alerg
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
imens suspin. Dragostea e un „magnet dulce”, un „foc greu” În piept, o tovărășie plăcută și o gîrlă de suspinuri pe care poetul, fire comodă, le vrea cît mai ușoare („suspinuri, fiți mai ușori”). Simbolul jelaniei În iubire devine, acum, filomela, iar cadrul ei de desfășurare este crîngul, pajiștea În ambianță nocturnă. Apare și plăcerea În suferință: „Ș-Îmi place ceasul de chin, Voi pururea să suspin”, Însă acest om simțitor și pătimaș nu stăruie În jertfă și amărăciune. Nu vrea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
urmează Îndeaproape, cum s-a dovedit, un poem de Lamartine. CÎrlova particularizează prin jalea lui dulce și plăcerea pe care o pune În singurătate această vale a plîngerii literare. Poezia este o petrecere Într-o singurătate populată cu rîuri murmurătoare, filomele și păstori orfici. Gustul romanticilor pentru marile panorame Îl aflăm și la CÎrlova, mai puțin priveliștile alpine sălbatice. Decorul este la el dominat de coline blînde și udat de rîuri molcome. Muntele Închide (ocrotește) acest peisaj În care toate elementele
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de coline blînde și udat de rîuri molcome. Muntele Închide (ocrotește) acest peisaj În care toate elementele participă la o simfonie a dulcelui și a plăcerii: dumbrava revarsă „cu dulceață” din sînu-i un vînt răcoros, zefirul ascultă „cu plăcere” cîntecul filomelei, luna se urcă pe orizont „plină de plăcere”, de departe se aude „cu plăcere” glasul de păstorițe și fluierul de păstor melancolizat etc. Privirea lunecă moale peste acest peisaj securizant și se oprește, strategic, la marginile lui. Nici o dorință, la
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
observăm? Că printre elementele de referință ale imaginarului poetic se află marea sub forma undelor muginde, munții fumegoși, stîncile vulcănoase, se află ierburile sălbatice, turmele de dobitoace, turnurile copleșitoare prin simbolistica lor istorică, mușchiul verde ce crește pe zidurile umede, filomela, dintre păsări, calul, cîinele și oaia, dintre animalele domestice, cetățile În ruine și cetățile ideale (Santa Cetate), interioarele de casă și veșmintele (Mihaida), pietrele exotice (Santa Cetate)... Se află, mai ales, În număr impresionant, ceea ce poetul Însuși numește „ființele aeriene
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
simțul datoriei morale: „Copilul se deșteaptă; l-amenință răceala Și mama Îl lipește de chiar inima sa...”. O dedicație din 1839, La Elvira, este mai Întunecat romantică, mai agitată. Ea adună semnele lirice ale epocii: lacrimile, suspinele, salcia plîngătoare, trista filomelă, piatra mută a mormîntului, fintîna, noaptea dilectă, luna blîndă: „Cu vălul alb ca gazul, cu manta onduloasă, Cu părul tău de aur ca raze răsfirat, Vin’ scumpa mea Elvira, și sînu-ți Înfocat Lipește-l de-astă liră și mută, și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
peisaje În poezia lui Bolintineanu. Cel din primele versuri (O fată tînără pe patul morții) nu se remarcă prin nimic. Crin, plîngeri ca un „prefum de noapte”, lumina ce moare-n „sînul nopții”, „buze de rouă”, plăceri molatice, argil molatic, filomela și moartea dulce - arată tendința de a senzualiza elegia, În spiritul, dealtfel, al romantismului minor. Poetul este mai imprudent confesiv decît contemporanii lui, glasul trece mai sincer, mai expus la ridicol printre imagini poetice obosite. Este o explicație pentru faptul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
străină (CÎntec grădinăresc). Din lumea păsărilor, Conachi caută corespondențe, În stilul epocii, cu păsările elegiace, singuratice: turtureaua, privighetoarea. Ienăchiță compara ibovnica lui cu puișorul canar, Pann introduce mierlița, cucul. I.C. jură pe șoim și, Încă o dată, pe turturică și privighetoare. „Filomela” devine un simbol romantic curent. Din sfera micilor viețuitoare, Conachi dă atenție fluturelui, iar dintre arbori alege fagul („copaciul mare”), sub crengile căruia are Ioc mistica Întîlnire și se desfășoară marele ceremonial. 18. Dintre instrumentele muzicale, Conachi găsește o afinitate
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fără ca noi să le fi băgat de samă. Dar acuma... acuma cetitorul nu ne mai scapă. Vrând - nevrând trebuie să urmeze pe cărarea înflorită a muzelor botoșănene, să se îmbete de profumul florilor de pe malul Botoșancei, să adoarmă în cântecul filomelelor cu nemuritoare boturi cari în acest fericit oraș au forma cam ciudată de scriitori de cancelarie. Acest calendar conține smântâna (ca să nu zicem crema ) inteligenței literare din acel oraș, iar untul din acea smântână e neapărat d. N. I. Angel. - Vibreze
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
după a doua căsătorie, s-a stabilit în Moinești. A decedat pe la sfârștul anilor ’70. Are un fiu care locuiește cu familia în Moinești. a. Succintă genealogie a familiei lui Gheorghe Rășcanu Copiii lui Gh. Râșcanu au fost: Dudău Maria Filomela, născută la 24 iulie 1903 în comuna Ferești, decedată în 1979 la Piatra Neamț. A fost profesoară de istorie. Resler Maria, născută pe 28 august 1906 la Ferești Vaslui, decedată în 1997 la Bacău. A fost profesoară de filologie. Oganovici Virginia
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
soția lui Ulise; Laodamia, soția lui Protesilau; Evadne, soția lui Capaneu... De altfel, Fabia nu trebuie să facă nici ca Procne (care i-a servit soțului Tereu membrele propriului fiu, Itys ca să-l pedepsească fiindcă o violase pe sora sa, Filomela), nici ca Medeea, fiica lui Aetes (care a tăiat copiii avuți de la Iason ca să se răzbune pe el, când a devenit soțul Creusei), nici ca Danaidele, nurorile lui Egipt (care și-au ucis proprii soți), nici precum Clitemnestra (care și-
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
sculat au găsit în curtea mânăstirii un nou preot, care le salută: -Slăvit fie împăratul-frumoaselor. -Slăvit este Dumnezeu Iisus Hristos. La asemenea urare noul preot se zbârci și cutremură. -Cine ești dumneata și cu ce treburi pe la noi întrebă maica Filomela, care era mai în vârstă, avea treizeci de ani. -Eu sunt monahul Belzebut, călugăr al împărăției nesfârșite, noul ajutor al starețului Machedon. -Daaa!Cum de n-am știut și noi, vociferară celelalte măicuțe. Mergând spre bisericuță pentru utrenie au rămas
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
spume, ca mărgăritarul, sure, Nisipișul strălucește, râuri scapără-n pădure - În oraș, lumini ca stele presărate-n mii de muri. {EminescuOpIV 120} Și-n poiana ce ridică nalții trunchi cu frunze rare, Raza lunei alb pătează umbra verde din cărare, Filomela împle codrii cu suspine de-amoroși. Joe preschimbat în tânăr, cu immobili ochi sub gene, Pândea umbra mlădioasă unei fete pământene - Ei se văd, ca să se mire, cum de sunt așa frumoși. A fi râu e-o fericire, căci în
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Le-ntinde: O barcă de vânt. 6. GENAIA (cca 1868) Creațiunea pământului după o mitologie proprie română. Pământul gând al poetului Rom. În 20 de cânturi. {EminescuOpIV 460} CÎNT I Orbul poet Rom care-a-nvățat să cânte amorul de la filomelă - disperarea de la vijeliile înfiorătoare ale cerului - durerea din mirosul florilor mormântului de sfinți își paște oile de aur ale gândurilor sale; - dă aripi moi pe plaiurile cerului și într-o noapte luminoasă s-a întîmplat să viseze pământul. Lumea moartă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-ți lumin-a serei rosalbe, Tu geniu gândit de cer? Tu ești cântare înnaripată, Iar eu suspin sunt ce te îngîn, Cântare dulce și tremurată, O, du cu tine al tău suspin. lO. VISUL UNEI FLORI (cca 1869 ) Când în lunca-ngălbenită Filomela cîntă-n dor, Viorica vestezită Doarme-n valea fără flori. Și visează vis de aur Văile umbră și miros Unde-n luncile de laur Vântul cântă răcoros. 11. POVESTEA (1869) Eu vin din miază-noaptea steloasă, nevăzută, Care resfrînge astrii în marea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
familiaris) 42. - Cojoaica cu degete scurte (Certhia brachydactyla) 43. - Corb (Corvus corax) 44. - Cuc (Cuculis canorus) 45. - Cucuvea (Athene noctua) 46. - Cucuvea pitica (Glaucidium passerinum) 47. - Drepnea mare (Apus melba) 48. - Drepnea mică (Apus apus) 49. - Dumbrăveanca (Coracias garrulus) 50. - Filomela (Luscinia luscinia) 51. - Fișa de cîmp (Anthus campestris) 52. - Fișa cu gît roșu (Anthus cervinus) 53. - Fișa de lunca (Anthus pratensis) 54. - Fișa de munte (Anthus spinoletta) 55. - Fișa de pădure (Anthus trivalis) 56. - Florinte (Carduelis chloris) 57. - Forfecuța bandata
ORDIN nr. 154 din 15 octombrie 1979 privind stabilirea speciilor de păsări cîntătoare sau folositoare agriculturii şi silviculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134330_a_135659]
-
Germania, 79106 Freiburg i. Br., Waldkircherstr. 10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Lugoj, str. Nera nr. 1, județul Timiș. 22. Muller Loredana, născută la 28 aprilie 1970 în localitatea Iași, județul Iași, România, fiica lui Bodea Gheorghe și Filomela, cu domiciliul actual în Germania, 56077 Koblenz, Bergstr. 15, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Buzău, Aleea Episcopiei nr. 1, bl. A3, ap. 14, județul Buzău. 23. Petruse-Lazea Dorin-Alexandru, născut la 13 ianuarie 1966 în localitatea Arad, județul Arad
HOTĂRÂRE nr. 863 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144242_a_145571]
-
cu domiciliul actual în Austria, 4310 Mathausen, Linzerstr. 86/7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bacova nr. 124, județul Timiș. 30. Nuțu Vasile, născut la 18 noiembrie 1959 în localitatea Frasin, județul Suceava, România, fiul lui Ion și Filomela, cu domiciliul actual în Austria, 4481 Asten, Holunderstr. 5/8, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, str. Mircea Vodă nr. 26, județul Arad. 31. Nuțu Paraschiva, născută la 3 august 1963 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiica
HOTĂRÂRE nr. 1.026 din 19 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetă��enia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144727_a_146056]
-
la 1 noiembrie 1961 în localitatea Dubăsarii Vechi, județul Chișinău, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republică Moldova, Chișinău, str. P. Zadnipru nr. 19, bl. 1, ap. 3. Copii minori: Samson Tudor, născut la 13 mai 1989. 59. Schefler Filomela, fiica lui Carol și Dvoira, născută la 27 mai 1943 în localitatea Moghilău, județul Transnistria, Rusia, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Bat-Yam, str. Hertzel nr. 4. 60. Segal Simon, fiul lui Segal Iacob și Ita, născut la 17
HOTĂRÂRE nr. 248 din 31 martie 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166563_a_167892]
-
șoim călător ("Falco peregrinus"), șoim dunărean ("Falco cherrug"), vultur pleșuv sur ("Gyps fulvus"), muscar mic ("Ficedula parva"), muscar gulerat ("Ficedula albicollis"), cocor ("Grus grus"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), piciorong ("Himantopus himantopus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), filomelă ("Luscinia luscinia"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaie neagră ("Milvus migrans"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), muscar sur ("Muscicapa striata"), presură sură ("Miliaria calandra"), mierlă de piatră ("Monticola saxatilis"), grangur ("Oriolus oriolus"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), pietrar răsăritean ("Oenanthe
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
Florin Piersic a fost dublat în toată trilogia de actorul craiovean Petre Gheorghiu Dolj. Maestru de lupte a fost Lucian Purdea. Muzica a fost interpretată de Orchestra Simfonică a Operei Române dirijată de Anatol Chisadji. Cântecele cântate în film de Filomela/Anița (printre care și „Cine iubește și lasă”) provin dintr-o înregistrare sonoră cu Maria Tănase. Filmul "Haiducii lui Șaptecai" a avut parte de un mare succes de public la cinematografele din România, fiind vizionat de 6.003.204 de
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
Florin Piersic a fost dublat în toată trilogia de actorul craiovean Petre Gheorghiu Dolj. Maetsru de lupte a fost Lucian Purdea. Muzica a fost interpretată de Orchestra Simfonică a Operei Române dirijată de Anatol Chisadji. Cântecele cântate în film de Filomela/Anița sunt interpretate în realitate de Maria Tănase și de Lili Guriță. Titlul filmului provine de la Săptămâna Albă, ultima săptămână de dinaintea Postului Mare, în care țăranii români se pregătesc să „intre cu sufletul curat în post”. Această săptămână din Calendarul
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
rândunelelor ("Falco subbuteo"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar negru ("Ficedula hypoleuca"), cinteză ("Fringilla coelebs"), acvilă-porumbacă-mică ("Hieraaetus pennatus"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrâncioc mare ("Lanius excubitor"), grelușelul-de-tufiș ("Locustella fluviatilis"), forfecuță gălbuie ("Loxia curvirostra"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), filomelă ("Luscinia luscinia"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), presură sură ("Miliaria calandra"), gaia neagră ("Milvus migrans"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), codobatură-de-munte ("Motacilla cinerea"), grangur ("Oriolus oriolus"), ciuf-pitic ("Otus scops"), viespar ("Pernis apivorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice de
Pădurea Bogata (sit SPA) () [Corola-website/Science/330733_a_332062]
-
Erithacus rubecula"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar negru ("Ficedula hypoleuca"), cinteză ("Fringilla coelebs"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrâncioc mare ("Lanius excubitor"), grelușelul-de-tufiș ("Locustella fluviatilis"), forfecuță gălbuie ("Loxia curvirostra"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), filomelă ("Luscinia luscinia"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), presură sură ("Miliaria calandra"), gaia neagră ("Milvus migrans"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), grangur ("Oriolus oriolus"), ciuf-pitic ("Otus scops"), viespar ("Pernis apivorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]