45 matches
-
pot fi mântuiți. Am citit textul său de zeci de ori, știu exact ce a scris, am citit și toată controversa lui teologică cu alții, inclusiv cu Racoveanu XE "Roșu, ?" . Nu susțin că Eliade XE "Eliade, Mircea" a fost un filosemit extraordinar, dar în situația din ’34-’35, când Sebastian XE "Sebastian, Mihail" a fost atacat de toată lumea, inclusiv de evrei și de sioniști, Eliade XE "Eliade, Mircea" a fost singurul care i-a luat apărarea împotriva lui Nae Ionescu XE
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
că Eliade XE "Eliade, Mircea" a fost antisemit? Dacă eu pot să arăt că în ’31 deja, la întoarcerea din India, are o viziune organicistă, atunci unde este relația cu Garda de Fier? Păi Nae Ionescu XE "Ionescu, Nae" era filosemit atunci! S.A.: Poate au jucat un rol și „afacerile” similare, din alte țări. S-au făcut paralele între Eliade XE "Eliade, Mircea" intelectualul, filozoful religiilor și Garda de Fier, pe de o parte, și Heidegger XE "Heidegger, Martin" și nazismul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
al unui dictator paranoic a devenit, peste noapte, lider de partid și parlamentar (în toate mandatele), ba chiar vicepreședintele Senatului. E de stânga, e de dreapta? Este și de stânga, și de dreapta, și ateu, și credincios, și antisemit, și filosemit, după cum bate vântul. „România Mare“, publicația condusă de Corneliu Vadim Tudor, exprimă perfect spiritul meteorologic, învârtirile de giruetă, învârtelile de valori ale patriotului-șef. Ceea ce azi este acoperit cu noroi, mâine poate fi prezentat în tonalități sărbătorești. Directorul temperamentos practică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
forțat să procedeze ca atare, deoarece conform părerii procurorului regal de Cluj - cenzor al presei, de altminteri în relații cordiale cu ziariștii - organul oficial al Partidului Transilvan (Erdélyi Párt - EP) era calificat la începutul anului 1944 drept "o foaie mizerabilă, filosemită, francmasonă, distructivă". Totodată, alții, conduși de Albrecht Dezső, s-au situat pe poziția susținerii partidului, în ciuda faptului că nenumărați prefecți de comitate și alți funcționari din administrația publică, aflați în relații strânse cu partidul, erau schimbați pe rând, de cabinetul
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
numerus clausus, conform căruia tineretului evreu nu-i rămânea altă alegere decât înființarea unor școli confesionale proprii. (A fost o soluție practicată și în alte locuri, de pildă în Ucraina carpatică, deși funcționarii au încercat să califice fenomenul drept unul filosemit, iar observatorii mai puțin informați drept un semn de bunăvoință din partea guvernării.) În Cluj și Oradea luaseră ființă pentru copiii populației evreiești patru gimnazii (de băieți și de fete), care au funcționat până în 1944. Dar, la inițiativa personală a prim-
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
dintre condiții. În rest, Domnia sa riscă să lase impresia unei colecții de ifose. Exact ceea ce îi mai trebuia României în acest șăgalnic an electoral 2004, care, din punct de vedere doctrinar, arată exact ca un papagal ciufulit: Stolojan liberal, Vadim filosemit, Băsescu președinte al Academiei de Vals și Bune Maniere, Roman gândindu-se să-și tragă partid cu tracțiune integrală, Gigi Becali secționându-și venele în public spre a se vedea „patriotismul și naționalismul” care-i curg prin ele ca un
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
În ultimii ani, constatând impasul În care a intrat, Vadim s-a proclamat mai Întâi partizan al integrării europene (rămâne să-l vrea și Europa!), apoi și-a „Îndulcit“ politica națională și a lepădat formal antisemitismul, ajungând să se declare „filosemit“, toate În paralel cu Înmulțirea referințelor biblice, adevărată manie religioasă: un cocteil din care cu greu se mai Înțelege ceva. Pe culoarul naționalist și ortodox, are deja un rival În Partidul „Noua Generație“, fondat de Gigi Becali, un Îmbogățit peste
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nu e om” <endnote id="(32, p. 527 ; vezi capitolul „Jidul nu e om”)"/>. Și un intelectual evreu ca Felix Aderca făcea elogiul „in-dife- renței” etnice. La sfârșitul anilor ’30, Aderca nu-i blama doar pe antisemiți, ci și pe filosemiți, despre care - spunea el - „se vorbește mult prea bine”. „Simpatia, atracția, afecțiunea pe care le exercită evreul asupra unora nu e, În ochii mei, o satisfacție și nici un temei de liniște sufletească. Cei ce declară explicit și chiar cu bună
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
am de-a face cu semeni cărora puțin le pasă dacă sunt sau nu evreu” <endnote id="(510, pp. 135-136)"/>. Aceeași idee a fost exprimată și Într-o formă aforistică de F. Aderca : „Când Îmi mărturisește În taină că e filosemit, mă cuprinde o bănuială. L-aș prefera indiferent” <endnote id="(510, p. 177)"/>. În schimb, Nichifor Crainic făcea deosebire netă Între „toleranța creștină” și „indiferența democratică”. „Ideea de toleranță, cum o pretind evreii din partea noastră - scria el În 1938 -, nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(879)"/>. Iată ce scria Tudor Arghezi Într-un pamflet din 1930 : „Legenda cere ca evreul să fie, una peste alta, milionar [...] Un evreu trebuie să aibă, după legendă, o bancă, trei fabrici, o moșie [...], capitalurile ar avea o tendință filosemită expresă, toate Statele confecționând monete exclusiv pentru evrei, posesorii unui hipnotism devastator de fonduri și bugete. Așa că lumea se Împarte de fapt În milionari și creștini, În luptă unii cu alții [...]. Un evreu poate să facă tot ce vrea, de vreme ce
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
separă, vrem nu vrem. Este ca și cum ei ar descinde dintr-o altă specie de maimuțe decât noi...” <endnote id="(512, p. 130)"/>. Într-o carte recentă, Alexandra Laignel-Lavastine a Încercat să demonstreze că Emil Cioran, chiar și În eseul său „filosemit” postbelic (Un peuple de solitaires, 1956), ar fi susținut că evreul nu e om : „A fi om e o dramă, a fi evreu e o alta” <endnote id="(747, p. 444)"/>. Recenzând cartea cercetătoarei franceze, Ion Vianu a observat Însă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ianulea, nuvele și povestiri, Editura pentru Literatură, București, 1964. 863. Acum (la Începutul anului electoral 2004), tot În scopuri demagogice și politice, C.V. Tudor mimează „schimbarea la față”. Încercând să-și „spele” imaginea, el pretinde că a devenit peste noapte „filosemit”. De fapt, scopul politicianului naționalisto-populist este acela de a fi considerat „onorabil” și de a fi „acceptat de către marile cancelarii [occidentale]” (cum se admite În revista România Mare, nr. 707/2004). El vehiculează În exces clișee diametral opuse celor anterioare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cel puțin a celor prezenți) era pentru „numerus clausus”. Înainte de închiderea ședinței s-a mai întâmplat un incident de care îmi aduc aminte. Pe când vorbea cu patimă Șerban Cioculescu, Crețu a aplaudat la un moment dat cu mare entuziasm ditirambele filosemite ale viitorului critic literar, ceea ce m-a făcut să-l apostrofez, strigându-i: „D-le Crețu, d-ta ca președinte ești chemat să fii imparțial. Dacă vrei să aplauzi, lasă pe altcineva să prezideze și atunci ești liber să aplauzi
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
etc. nu aveau personalitate, lumea îi ignora. Ziarele lor d-abia erau citite. Cezar Bolliac a rămas uitat sub pulberea trecutului, fiindcă a fost antisemit. Evreii, cari desmormântează pe toți ziariștii trecutului și-i acoperă de laude dacă au fost filosemiți, fac tot ce pot să fie uitat Cezar Bolliac, care a fost și un mare democrat, dar și un foarte mare român.336 Dar mai erau alți oameni ai condeiului care răsăreau. Era Hasdeu, era Laerțiu, era Scurtescu, era poetul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sau antisemiți adevărați... Ar fi suficient de studiat opiniile elitei românești după 1989 despre Antonescu, evrei, unguri, Holocaust, Gulag, America, pentru a constata variațiile năucitoare ale retoricii publice. Cazul Vadim Tudor, devenit, după o „iluminare” preelectorală, din antisemit cu acte filosemit transcendent și idealist, este doar extrema grotescă a unei situații mult mai ample. Am putea considera, oare, și azi că perceperea evreului drept „străin și, În anumite Împrejurări, dăunător sau periculos” ar fi o „caracteristică a majorității”? Poate nu, dar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
vizita noastră la marele cimitir evreiesc din Berlinul de Est nu am uitat-o. Paul Îmi arăta impozante pietre funerare de generali, procurori, medici, scriitori, bancheri, miniștri. „Întreaga istorie berlineză este aici, să știi! Cine vede acest cimitir, fie el filosemit, antisemit, oricine-ar fi, Înțelege că Berlinul nu ar fi devenit ce a fost fără acești evrei.” * „Conspiratorul” care intermediase, deloc conspirativ, tranziția mea literară În Occident a contemplat cu afecțiune, În anii următori, stagiul meu ca bursier DAAD, apoi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
în rândurile conducătorilor studenților, guvernul partidului liberal a găsit cu cale să provoace la Oradea Mare mari spargeri și devastări de magazine evreiești ca făcute de studenți și aruncate astfel asupra mișcării naționale. în urma atmosferei creată de presa evreiască sau filosemită, guvernul a găsit în opinia publică justificarea de a lua măsuri serioase împotriva studențimii. Mișcarea naționalistă a dispărut în mare măsură din rândurile studențești. Nu se mai arăta nici o licărire de nădejde nicăieri. Chiar băieții cei mai curați sufletește și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
partidul lui Take Ionescu, iar din 1926 în PNȚ, ajungând locțiitor de primar la Galați (în 1927) și deputat în Parlamentul de la București între 1928 și 1934. În 1938 va fi trecut pe lista neagră a Siguranței pentru învinuirea de "filosemit" și de "potrivnic al dictaturii carliste". În august 1944 și-a asumat funcția de prefect al Bucureștiului încercând să salveze ceea ce se mai putea salva din orașul prins între două forțe ostile. În noiembrie 1944 este numit de către generalul Rădescu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
armatei sovietice locuia pe str. Principele Carol nr. 17. Ștefanelli Aurel Feodorovici s-a năsuct în Bucovina, proveniență socială avocat. Din septembrie 1939 și până la 28 iunie 1940 a fost primar al Sorocii. A fost membru al Partidului țărănist, mare filosemit și om cinstit. Avereîn Soroca n-are." Aurel Ștefanelli era feciorul lui Toader Ștefanelli, prieten cu multe personalități ale culturii române, printre ele fiind Eminescu, Slavici, Porumbescu. Aurel absolvă facultatea de drept, făcând studiile la Cernăuți, apoi la Iași. La
Despre scrisorile lui Eminescu, Slavici și Ciprian Porumbescu la Soroca. In: Curierul „Ginta latină” by Nicolae Bulat () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2242]
-
cunoscut o largă toleranță, în pofida antisemitismului în creștere. În Monarhia Dunăreană, sub lunga domnie a lui Francisc Iosif I, evreii au fost emancipați și îl priveau pe împărat ca pe protectorul lor. Împăratului i s-a atribuit chiar o înclinare filosemită. Antisemiți fanatici l-au numit pe Francisc Iosif chiar „împăratul iudeilor”, deoarece acesta a refuzat în repetate rânduri să-l numească pe Karl Lueger primar al Vienei din cauza polemicilor lui antisemite. În domeniul educației generale, s-a ajuns prin școala
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]