24,869 matches
-
Gv, 8, 12-20. 26 Cfr. Aristotele, Îl cielo, a cură di Alberto Jori, Bompiani, Milano 2002; Aristotele, Fisica, cît.; Platone, Timeo, Platone, Timeo, a cură di Giovanni Reale, Milano, Bompiani testi a fronte, 2000. 27 Così Giuseppe Tucci, Storia della filosofia indiană (1957), Laterza, Roma-Bari 1987, p. 227. 28 "Ciò che vi è di tragico nella morte è che trasforma la vită în destino", così André Malraux, La condizione umană (La condition humaine, 1933), citato în Jean.-Paul Sartre, L'essere
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sogno, Guaraldi, Rimini, 1972. SARTRE, Jean-Paul, L'essere e îl nulla, (1943), trad. di G. Del Bo, îl Saggiatore, Milano, 2008. SCHELLING, Friedrich W. J., L'empirismo filosofico e altri scritti, La Nuova Italia, Firenze, 1967. SCHELLING, Friedrich W. J., Filosofia della natură e dell'identità. Scritti del 1802, Guerini e Associati, Milano, 2002. ŚRĪ, Bṛhad-bhăgavatămṛta, Gaudiya Vedanta Publications, Sân Pablo (CĂ), UȘA, 2015. STEIN, Edith, Scientia Cruciș, Ed. OCD, Romă, 1998. TUCCI, Giuseppe, Storia della filosofia indiană (1957), Laterza, Roma-Bari
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
SCHELLING, Friedrich W. J., Filosofia della natură e dell'identità. Scritti del 1802, Guerini e Associati, Milano, 2002. ŚRĪ, Bṛhad-bhăgavatămṛta, Gaudiya Vedanta Publications, Sân Pablo (CĂ), UȘA, 2015. STEIN, Edith, Scientia Cruciș, Ed. OCD, Romă, 1998. TUCCI, Giuseppe, Storia della filosofia indiană (1957), Laterza, Roma-Bari, 1987. Sul confine. Letteratura europea tra identità e alterità (On the border. European Literature between Identity and Alterity) Leonardo TERRUSI Abstract. The theme of European identity, seen from the perspective of literature, on the one hand
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fecero l'Europa, "Corriere della seră", 24.12.1992. 14 Șu questa linea, ad esempio, P. Di Stefano, Scoprire nei romanzi l'identità europea, "Corriere della seră", 13.04.2014, da cui la citazione kunderiana. 15 Cfr. G. Ferretti, La filosofia di Lévinas. Alterità e trascendenza, Rosemberg & Sellier, Torino, 16 Cfr. șu questo V. Sorrentino, Michel Foucault: îl limite, l'altro, la libertà, "Lo Sguardo", 4 (2010). 17 P. Bourdieu, La distinzione, Îl Mulino, Bologna, 1983, p. 466. 18 Etimologicamente disceso
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Îl nero e l'Altro, Tropea, Milano, 1996. FELICIANO ATTAR, Karina, "Genealogy of a Character: A Reading of Giraldi's Moor", în Toși, Lăură, Bassi, Shaul, (edd.), Visions of Venice în Shakespeare, Farnham and Burlington, Ashgate, 2011. Ferretti, Giovanni, La filosofia di Lévinas. Alterità e trascendenza, Rosemberg & Sellier, Torino. FOUCAULT, Michel, Eterotopia, luoghi e non luoghi metropolitani, Mimesis, Milano, 1994. FOUCAULT, Michel, Le parole e le cose. Un'archeologia delle scienze umane, Rizzoli, Milano, 1985. FRASSON-MARIN, Aurore, "Structures, signes et images
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
unico beneficiario dell'investimento religioso nelle lotte politiche. La guerra lungi dall'aver ridotto îl teologico-politico, ne ha esteso la portata șui popoli europei. Lungi dal segnare una rottura con i precedenți messianesimi laicizzati, si conclude con îl dominio della filosofia marxista-leninista della storia, con gradualità molteplici e più o meno diverse. Certo, c'è stată una semplificazione del campo, mă la natură di questa filosofia è sempre la stessa: ormai l'orizzonte di una realizzazione rivoluzionaria dell'uomo sociale esiste
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dal segnare una rottura con i precedenți messianesimi laicizzati, si conclude con îl dominio della filosofia marxista-leninista della storia, con gradualità molteplici e più o meno diverse. Certo, c'è stată una semplificazione del campo, mă la natură di questa filosofia è sempre la stessa: ormai l'orizzonte di una realizzazione rivoluzionaria dell'uomo sociale esiste a partire da un'unica origine, mă è più ossessionante che mai. La democrazia liberale, în materia d'interpretazione della guerra, nulla ha da offrire
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ceea ce s-ar putea numi "alfabetizare politică". Într-adevăr, pe masura ce oratorii parlamentari deprind "alfabetul" politicii, vom putea observa o mai bună focalizare a temelor de dezbatere, o mai precisă definire a termenilor și o preferință clară pentru anumite izvoare ale filosofiei/teoriei politice. Studiul de față își propune explorarea terminologiei de proveniență anglo-saxonă și reflectarea influentelor modelului politic englez/ american în câteva dintre cele mai percutante discursuri ale secolului al XIX-lea. Prezumția că un al treilea model cultural - modelul cultural
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Wheaton sau în ideile "doctrinarilor" francezi care preluau, la rândul lor, calea "bunului-simț" (common sense devine le juste milleu) provenită din lucrările unor filosofi pragmatici, precum Thomas Reid, Dugald Stewart sau David Hume. Putem observa, de asemenea, ca și din filosofia politică franceză, oratorii români aleg cel mai adesea citate de autoritate din autori recunoscuți pentru admirația lor față de orânduirea din Regatul Unit sau SUA: Montesquieu, Voltaire, Pierre Beaumarchais, Alexis de Tocqueville, François Guizot, Victor de Broglie, Théodore Simon de Jouffroy
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
traducere de Nicolae Bagdasar, Editura Științifică, București, 1972, pp. 176, 183-186, 204, 213-216, 252. 17 Idem, Critică rațiunii pure, p. 510, 527. 18 Vezi Kühn, Kant. O biografie, op. cît., p. 221. 19 Viorel Colțescu, Immanuel Kant. O introducere în filosofia critică, Editura de Vest, Timișoara, 1999, p. 101. 20 Idem, Istoria filosofiei. Vol. ÎI, "Kant și idealismul german", Editura Brumar, Timișoara, 2006, pp. 167-168. 21 I. Kant, Critică facultății de judecată, pp. 60, 88, 91-93, 398-401, 403-404, 406. 22 Idem
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
213-216, 252. 17 Idem, Critică rațiunii pure, p. 510, 527. 18 Vezi Kühn, Kant. O biografie, op. cît., p. 221. 19 Viorel Colțescu, Immanuel Kant. O introducere în filosofia critică, Editura de Vest, Timișoara, 1999, p. 101. 20 Idem, Istoria filosofiei. Vol. ÎI, "Kant și idealismul german", Editura Brumar, Timișoara, 2006, pp. 167-168. 21 I. Kant, Critică facultății de judecată, pp. 60, 88, 91-93, 398-401, 403-404, 406. 22 Idem, Antropologia din perspectiva pragmatică, traducere de Rodica Croitoru, Editura Antaios, Oradea, 2001
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Filozofia naturii", traducere de Constanin Floru, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971, p. 40. 29 Ibidem, p. 49. 30 Idem, Știința Logicii, op. cît., pp. 81-82 31 Idem, Filozofia spiritului, op. cît., pp. 52, 240-241. 32 Viorel Colțescu, Istoria filosofiei, op. cît., pp. 167-168. 33 Jaqueline Russ, Panoramă ideilor filosofice. De la Platon la contemporani, traducere de Margareta Gyurcsik, Editura Amarcord, Timișoara, 2002, p. 190. 34 Hegel, Filozofia naturii, op. cît., p. 18. 35 Ibidem, p. 174; Idem, Logică, op. cît
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cît., p. 87. 65 Terry Pinkard, Hegel. A biography, Cambridge University Press, 2000, pp. 343-351. 66 Idem, Știința Logicii, op. cît, pp. 60-603, 632. 67 Ibidem, pp. 760-761. 68 Ibidem, p. 61. 69 Ibidem, pp. 832-837; 842. 70 Idem, Principiile filosofiei dreptului, op. cît., p. 52. 71 Martin Heidegger, Repere pe drumul gândirii, traducere de Thomas Kleininger și Gabriel Liiceanu, Editura Politică, București, 1988, p. 377. 72 G.W.F. Hegel, Prelegeri de filozofie a istoriei, traducere de Petru Drăghici și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Singer, Hegel, traducere de Cătălin Avramescu, Editura Humanitas, București, 1996, pp. 25-46. 73 Idem, Studii filozofice, op. cît., p. 327. 74 Jaques D'Hondt, Hegel și hegelianismul, traducere de Nicolae Râmbu, Editura Polirom, Iași, 1998, p. 107. 75 Hegel, Principiile filosofiei dreptului, op. cît., pp. 193, 41. 76 Idem, Știința Logicii, op. cît., p. 44. 77 Idem, Principiile filosofiei dreptului, op. cît., p. 55. 78 Vezi Vasile Musca, (ed.), D.D. Roșca și Hegel, Editura Viitorul Românesc, București, 1995, p. 111. 79
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
p. 327. 74 Jaques D'Hondt, Hegel și hegelianismul, traducere de Nicolae Râmbu, Editura Polirom, Iași, 1998, p. 107. 75 Hegel, Principiile filosofiei dreptului, op. cît., pp. 193, 41. 76 Idem, Știința Logicii, op. cît., p. 44. 77 Idem, Principiile filosofiei dreptului, op. cît., p. 55. 78 Vezi Vasile Musca, (ed.), D.D. Roșca și Hegel, Editura Viitorul Românesc, București, 1995, p. 111. 79 Hegel, Filozofia spiritului, op. cît., p. 270. 80 Vezi Musca, D.D. Roșca și Hegel, op. cît, p. 164
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
p. 111. 79 Hegel, Filozofia spiritului, op. cît., p. 270. 80 Vezi Musca, D.D. Roșca și Hegel, op. cît, p. 164. 81 Hegel, Fenomenologia Spiritului, op. cît., pp. 337-338. Subl. în orig. Bibliografie COLȚESCU, Viorel, Immanuel Kant. O introducere în filosofia critică, Editura de Vest, Timișoara, 1999. COLȚESCU, Viorel, Istoria filosofiei. Vol. ÎI, "Kant și idealismul german", Editura Brumar, Timișoara, 2006. D'HONDT, Jaques, Hegel și hegelianismul, traducere de Nicolae Râmbu, Editura Polirom, Iași, 1998. HEGEL, G. W. F., Enciclopedia științelor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
80 Vezi Musca, D.D. Roșca și Hegel, op. cît, p. 164. 81 Hegel, Fenomenologia Spiritului, op. cît., pp. 337-338. Subl. în orig. Bibliografie COLȚESCU, Viorel, Immanuel Kant. O introducere în filosofia critică, Editura de Vest, Timișoara, 1999. COLȚESCU, Viorel, Istoria filosofiei. Vol. ÎI, "Kant și idealismul german", Editura Brumar, Timișoara, 2006. D'HONDT, Jaques, Hegel și hegelianismul, traducere de Nicolae Râmbu, Editura Polirom, Iași, 1998. HEGEL, G. W. F., Enciclopedia științelor filozofice, partea a II-a, "Filozofia naturii", traducere de Constanin
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
între proiecție și realitate, Editura Adenium, Iași, 2015. Utopiile n-au avut niciodata "presă bună" în mediile intelectuale, pentru că au fost contrapuse mereu realismului. Genul literar al utopiei a fost alăturat mai curând dramaturgiei moralizatoare și românului de aventură decât filosofiei politice. Multă lume plasează discursul utopic în aria antropologica a riturilor compensatorii, în același orizont cu ideologiile și religiile ce ne îndeamnă să părăsim lumea crudă a prezentului pentru a ne îndulci imaginar dintr-o lume viitoare mai bună. Paginile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dar are în mod cert o trimitere consistentă la științele politice, în care autoarea lucrează de ceva vreme. Prin natura temei, textul glisează în zona literaturii, așa încât el poate fi citit de un public mult mai larg decât cel arondat filosofiei și teoriei politice. Stilistic, este o carte scrisă cu sensibilitate, rafinament și elegantă. Este o carte în care abundență informației nu descurajează, ci relevă cititorului opțiuni multiple de înțelegere a lumii - fie sub specia realismului critic, fie sub aceea a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
oportunitatea: cartea a apărut într-un an care constituie deja o certitudine în atenția pe care mediul academic românesc o acordă interferentei dintre religie și politica în sens practic, iar din punct de vedere teoretic, dintre teologie (sistematică, fundamentală) și filosofia politică. Această interferență se aplică (dar fără a se limită) la problema comunismului 1. În al doilea rând, prin faptul că textul a inspirat reflecția asupra râului în politică, n-ar fi deloc nepotrivit dacă acesta ar fi pus în legătură cu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
confunde într-un realissimum suprapersonal" (pp. 81-82). Pentru a exemplifică această afirmație, autorul aduce în discuție chestiunea curajului, aplicat la doctrina hegeliana a mersului istoriei: reprezintă curajul o dovadă a existenței personale sau este un fenomen mecanic, așa cum apare în filosofia organicista a lui Hegel? (p. 81) Aici apare remarcă extrem de interesantă potrivit căreia teodiceea (adică rezolvarea pe cale rațională a problemei râului) nu trebuie să se lipsească de sentiment (în care interpretez o altă formă de a pleda pentru personalism ca
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a teodiceei, adică faptul că spiritul lumii nu are alte mijloace la dispoziția să decât sângele și nenorocirea omenirii" (p. 83). Pentru a propune o lectură paralelă, chiar lămuritoare a acestei problematici, merita evocat aici Robert C. Tucker ce califica filosofia statală a lui Hegel drept demonodicee în disertația de doctorat pe care a depus-o la Universitatea Harvard în 1958 (trei ani mai târziu a fost publicată în volum 4). Prin realisssimum, Voegelin înțelege realitatea fundamentală sau prima care este
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
1938, vede lumină tiparului în traducere românească după aproape 80 de ani, într-un moment în care o parte a interesului academic se concentrează pe temele pe care această carte le-a deschis), ci și în caracterul ei provocator pentru filosofia politică. Așa, de pildă, observația potrivit căreia caracteristic lui Thomas Hobbes nu este contractualismul, ci identitatea colectivă a cărei expresie teoretică este Leviathan (p. 59). Nu în ultimul rând, în problematică râului asistăm la o mutare de accent: râul nu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
2008, 286 p. 3 Gregory Vlastos, Credința creștină și democrația (traducere, postfața de Nicolae Drăgușin), Ed. Rațio et Revelațio, Oradea, 2015 (aflat în curs de tipărire) 4 Robert C. Tucker, Philosophy and Myth în Karl Marx, Cambridge University Press, 1961. [Filosofie și mit la Karl Marx, trad. rom. Emanuel-Nicolae Dobrei, Ed. Curtea Veche, București, 2011, 320 p.] 5 René Guenon, Autoritate spirituală și putere temporală (trad. Daniel Hoblea), Ed. Herald, București, 2010, 144 p. Notes of the contributors Angelo CHIELLI is
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cele din comerț. Articolele de pe blogul meu sunt ai mult de business, dar voi scris și despre travel. Felicitări Dragoș. Să știi că te apreciez foarte mult. Răzvan Păscu haha.. eu zic că da. sunt student la los angeles, la filosofie și într-un oraș în care TOATĂ lumea conduce, eu mă încăpățânez să merg cu metroul și cu autobuzul... mai mult, zic că, involuntar, românii călătoresc eco. cam câți iau metroul?
Călătoreşti eco? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82742_a_84067]