162 matches
-
atât pe piața internă cât și în străinătate. Convoaie de care și căruțe - notează N.Iorga - făceau săptămâni și luni întregi de drum ca să poată transporta vinul din țările române spre Viena, Budapesta, Polonia, Pocuția, Odessa, Harkov și Crimeea. Apariția filoxerei (Filoxera vastatrix) în Europa, care a afectat toate podgoriile continentului, s-a făcut resimțită în perioada anilor 1884-1910 și pe teritoriul țării noastre. Lupta împotriva filoxerei a însemnat în final lupta pentru apariția viticulturii moderne în România, întrucât locul butășirii
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
pe piața internă cât și în străinătate. Convoaie de care și căruțe - notează N.Iorga - făceau săptămâni și luni întregi de drum ca să poată transporta vinul din țările române spre Viena, Budapesta, Polonia, Pocuția, Odessa, Harkov și Crimeea. Apariția filoxerei (Filoxera vastatrix) în Europa, care a afectat toate podgoriile continentului, s-a făcut resimțită în perioada anilor 1884-1910 și pe teritoriul țării noastre. Lupta împotriva filoxerei a însemnat în final lupta pentru apariția viticulturii moderne în România, întrucât locul butășirii ca
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
vinul din țările române spre Viena, Budapesta, Polonia, Pocuția, Odessa, Harkov și Crimeea. Apariția filoxerei (Filoxera vastatrix) în Europa, care a afectat toate podgoriile continentului, s-a făcut resimțită în perioada anilor 1884-1910 și pe teritoriul țării noastre. Lupta împotriva filoxerei a însemnat în final lupta pentru apariția viticulturii moderne în România, întrucât locul butășirii ca metodă simplă și ieftină îl ia altoirea, iar pepinierele de viță și industrializarea producerii materialului săditor devine o necesitate în practica viticolă. În ultimii 25-30
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
așezările de obârșie, respectiv satele umbrăreștene. Pentru contemporanii noștri mai puțin informați în problema soiurilor și calității strugurilor și vinurilor ce se produceau aici, trebuie făcută precizarea că, până la sfârșitul secolului al XIX-lea, când are loc în zonă invazia filoxerei (insecta parazită, ce atacă și distruge rădăcina viței de vie zisă nobilă), la noi se cultivau cu foarte bune resultate diverse soiuri de viță pe care înaintașii mai îndepărtați și chiar părinții noștri le numeau soiuri de vie indigenă, dar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vie. Încă din anii 1772-1773, este menționată la recensămintele din Oncești și Bărboasa, prezența viilor. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, s-a cultivat vița indigenă, care producea vinuri de foarte bună calitate. Această viță a dispărut datorită atacului de filoxeră din anii 1895- 1900, fapt ce a dus la aclimatizarea unor soiuri de vie aduse din apusul și nordul Europei, ca Delavar, Nohan alb, Nohan negru, Seiber, Agereanhă, Tirează, Coarnă, Roză, Chiciorul racului, Țâța caprei, Bătută, Busuioacă, Conderă, Două mii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
liniște, în vreun bar din apropierea gării. În tot acest interval de timp, își va cerne și își va limpezi ideile înghesuite de-a valma sub scoarța-i cerebrală, va expulza din sufletul său gândurile negre și elementele nocive contaminate de filoxeră pentru-ca în ziua următoare să ajungă în sânul familiei limpede și transparent ca un cristal de Boemia. Cu golul din piept și imaginea rămasă pe retină a fetei de care abia s-a despărțit, cu gândul la numeroasele acte pe
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
săditor, în sec. XIX (1840), în Franța a apărut făinarea la vița de vie. Astfel, producția de vin a scăzut de 4 ori și și-a revenit destul de greu, prin introducerea tratamentelor cu sulf. În 1865, s-a produs invazia filoxerei (Phylloxera vastatrix), o insectă de câțiva mm, ce provine din America de Nord și care atacă rădăcinile viței de vie, provoacând în termen de 2-3 ani distrugerea acestora. Pe rădăcinile atacate se formează nodozități și tuberozități, rădăcinile uscându-se în totalitate. Până în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ce provine din America de Nord și care atacă rădăcinile viței de vie, provoacând în termen de 2-3 ani distrugerea acestora. Pe rădăcinile atacate se formează nodozități și tuberozități, rădăcinile uscându-se în totalitate. Până în 1890, viticultura franceză tradițională a fost distrusă. Filoxera s-a răspândit în Portugalia și Turcia, în 1881, Austria, Ungaria 1872, Spania 1875, Italia 1879, Germania 1881, Transilvania 1882. Pe teritoriul României, apare pentru prima data în zona Aradului, anii 1880, iar in vechiul regat, în mod oficial la
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Germania 1881, Transilvania 1882. Pe teritoriul României, apare pentru prima data în zona Aradului, anii 1880, iar in vechiul regat, în mod oficial la 13 iunie 1884, în comuna Chițorani (Bucov, Valea Călugărească), din podgoria Dealu Mare. Se presupune că, filoxera a fost introdusă în România, de către profesorul Ananescu, între anii 1877-1878, care a adus din Franța, butași de vițe americane, pe care i-a plantat în via sa din comuna Chițorani-Prahova. În perioada 1884-1897, filoxera a distrus 49.793 ha
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Dealu Mare. Se presupune că, filoxera a fost introdusă în România, de către profesorul Ananescu, între anii 1877-1878, care a adus din Franța, butași de vițe americane, pe care i-a plantat în via sa din comuna Chițorani-Prahova. În perioada 1884-1897, filoxera a distrus 49.793 ha (1/3 din suprafața viticolă a țării). Atacul filoxerei și apariția aproape simultană a făinării (Uncinula necator) și a manei viței de vie (Plasmopara viticola), au găsit țara nepregătită în fața unui asemenea dezastru. S-au
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
între anii 1877-1878, care a adus din Franța, butași de vițe americane, pe care i-a plantat în via sa din comuna Chițorani-Prahova. În perioada 1884-1897, filoxera a distrus 49.793 ha (1/3 din suprafața viticolă a țării). Atacul filoxerei și apariția aproape simultană a făinării (Uncinula necator) și a manei viței de vie (Plasmopara viticola), au găsit țara nepregătită în fața unui asemenea dezastru. S-au propus trei căi de remediere: 1. Distrugerea insectei cu diferite substanțe (injecții cu sulfură
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
diferite substanțe (injecții cu sulfură de carbon, naftalină), inundații, șanturi despărțitoare între viile afectate și cele neafectate umplute cu produse petroliere), însă fără eficiență. 2. Obținerea de hibrizi între soiurile nobile europene și vițele sălbatice americane care erau rezistente la filoxeră (Isabelle, Noah, Othello). Avantaje: hibrizii se înmulțeau ușor prin butași, erau rezistenți la toate bolile și puteau fi plantați oriunde, inclusiv la șes. Dezavantaje: vinurile aveau o tărie alcoolică foarte slabă; nu se puteau păstra decât în primul an; în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
rezultat din încrucișarea speciilor de vițe americane (Vitis riparia, Vitis labrusca, Vitis aestivalis, Vitis lincecumi etc.) cu soiurile de viță europeană (Vitis vinifera) și pot fi cultivați direct pe rădăcini proprii, fără altoire, deoarece rădăcinile lor sunt rezistente la atacul filoxerei. Din punct de vedere tehnologic, valoarea hibrizilor direct producători este mai scăzută decât a vițelor nobile europene: producțiile de struguri sunt mai mici, acumulează mai puțin zahăr, au gust neplăcut (foxat), iar vinurile rezultate sunt inferioare calitativ. În Europa, primii
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
acumulează mai puțin zahăr, au gust neplăcut (foxat), iar vinurile rezultate sunt inferioare calitativ. În Europa, primii hibrizi direct producători au fost aduși de pe continentul american, la sfârșitul secolului XIX, ca măsură imediată de refacere a viilor europene distruse de filoxeră. În România, hibrizii direct producători au pătruns odată cu importul de vițe portaltoi, din Franța, în perioada anilor 1888-1890. În 1930, România avea 51% vii cultivate cu hibrizi. Datorită unor legi severe, pe baza unor despăgubiri de stat, proporția de vii
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Criteriul de clasificare al hibrizilor producători direcți îl constituie originea genetică: a. hibrizii direct producători americani: Isabelle (Căpșunică), Noah (Fragă albă), Othello (Fragă neagră), Delaware (Delavară), Jacquez, Clinton etc. Principalele caracteristici ale acestor hibrizi producători direcți sunt: rezistența bună la filoxeră, la boli și la ger, maturarea timpurie a strugurilor, fapt pentru care se cultivă cu preponderență în zona submontană. Producțiile de struguri obținute sunt mici, strugurii având gust foxat, iar vinurile obținute sunt slabe calitativ. b. hibrizii direct producători europeni
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sulfat de cupru cu var (piatra vânătă). Portaltoii nu aveau condiții bune pe terenurile tradiționale calcaroase, pietroase. Problema secundară: s-au importat sute de soiuri într-un mozaic neproductiv, o singură podgorie din România păstrându-și sortimentul de bază: Cotnari. Filoxera STRUGURII CA MATERIE PRIMĂ ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ Podgoriille României În ultimele decenii, se pune accent, tot mai mult, asupra importanței provenienței ca soi, adesea în detrimentul provenienței dintr-o anumită podgorie, chiar vestită. Explicația: tot mai mulți producători realizează vinuri în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Este cultivată în podgoriile Cotnari, Pietroasele, dar se cultivă cu succes și în podgoriile Dealu Mare și în Oltenia. Se obțin vinuri cu grad alcoolic ridicat, echilibrate, extractive, caracterizate printr-un buchet de o mare finețe, corpolență și onctuozitate. Înaintea filoxerei, Grasa de Cotnari forma baza viilor din podgoria Cotnari, unde se găsea în amestec cu soiul Fetească. Este singura varietate românească care dă vinuri de calitate, de desert. Din acest punct de vedere ea a făcut reputația podgoriei Cotnarilor, în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
bârzoi prindea a răcni, mare spaimă cutremura pe cei greșiți. Dar toți îl iubeau, că era om bun. Și fiind el de feleșagul său lumeț și vesel la inima lui, de vinul acătării nu îi era silă. Scârbavnica molimă a filoxerei nu trecuse oceanul și cramele Moldovei gemeau de vinuri alese. Acuma, judecă și domnia ta, cetitorule, cam ce soi de vinuri sălășluiau în adâncile hrube ale Mitropoliei, când știut este că avea sfântul lăcaș vie întemeiată la Cotnar și sfinți monahi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
în Franța acelor secole se beau vinuri seci, acestea potrivindu-se unor mâncăruri acrișoare. Aceeași stare de lucruri se regăsea, probabil, și în țările române. Nu avem cum ști cu exactitate ce fel de vinuri se făceau la noi înainte de filoxeră, dar avem suficiente motive să credem că ele erau predominant seci: foarte multe dintre soiurile prefiloxerice de struguri care au supraviețuit au această caracteristică, anume de a da vinuri seci (Zghihara, Frâncușa ori Crâmpoșia sunt câteva exemple în acest sens
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mari cu care se confruntau. Dintre aceste cauze putem aminti: progresul rapid al căilor de comunicație (feroviare și maritime) care au facilitat schimbul de mărfuri la mari distanțe și apariția concurenței, crizele apărute în sectorul vinului ca urmare a atacului filoxerei și în cel al grâului. Ca urmare a acestei conjuncturi economice, agricultorii francezi mici și mijlocii s-au convins că singura cale de supraviețuire este asocierea în vederea reducerii costurilor de producție și îmbunătățirii condițiilor de vânzare. Astfel, în perioada 1880
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
din Rusia de sud. Invazii de armate străine și invazii de paraziți străini sunt nenorociri pe cari o țară nu le merită, dar trebuie să le suporte dacă e mică. Nu se poate zice despre viile de Cotnar că merită filoxera. Noi nu urâm pe evrei, dar nici de vină nu suntem că au fost persecutați în alte țări, că au contractat deprinderile de speculă și de parazitism pe cari le au acum, și nici putem iubi acest rău elementar ce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
asemenea, atacul unor patogeni, care degradează producția obținută. 3.3. Legislația în protecția plantelor și carantina și fitosanitară 3.3.1. Reglementări internaționale Prima Convenție internațională privind protecția plantelor a fost semnată în 1851 și avea în vedere lupta împotriva filoxerei. În 1929 a fost adoptată la Roma o Convenție internațională, care nu a avut succesul scontat. În prezent, este în vigoare Convenția Internațională pentru protecția vegetalelor, încheiată la Roma la 1 mai 1952 (depozitar F.A.O.), la care au aderat
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
Schweinitz. Datorită schimburilor comerciale, mana a fost introdusă în Europa, mai întâi în Franța, unde primele infecții au fost constatate de către J. Planchon în anul 1878 și din această țară s-a răspândit peste tot cu mare rapiditate, determinând împreună cu filoxera pagube considerabile plantațiilor viticole. La noi în țară, mana a fost observată în anul 1887 în podgoriile Buzăului dar, după P.Viala, este aproape imposibil ca ea să fi apărut așa de târziu, ținând seama că boala era semnalată în
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
asemenea, atacul unor patogeni, care degradează producția obținută. 3.3. Legislația în protecția plantelor și carantina și fitosanitară 3.3.1. Reglementări internaționale Prima Convenție internațională privind protecția plantelor a fost semnată în 1851 și avea în vedere lupta împotriva filoxerei. În 1929 a fost adoptată la Roma o Convenție internațională, care nu a avut succesul scontat. În prezent, este în vigoare Convenția Internațională pentru protecția vegetalelor, încheiată la Roma la 1 mai 1952 (depozitar F.A.O.), la care au aderat
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
de boli tropicale a căror asanare a concentrat mari resurse materiale și umane ale organismelor specializate ale O.N.U. (O.M.S., F.A.O., U.N.E.S.C.O.)16. Nu trebuie uitate nici distrugerea viței de vie europene prin invazia de filoxeră la sfârșitului secolului al XIX-lea, proliferarea și adaptarea gândacului de Colorado, la o bază nutritivă excepțional de largă cuprinzând culturi și floră spontană din condiții climatice foarte diferite, răspândirea encefalopatiei spongiforme bovine, a febrei aftoase și a altor epizootii
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]