338 matches
-
au dzis să mă asedzu și va scrie la împăratul să-mi dea jalovanie și sate. Dar tot n-am primit, că este norod prea cumplit... Doi ani trec stăpâniți de obsesia întoarcerii, de speranța revenirii în locul natal. Nădejdea domnului - filozofează Neculce estimp - este ca săninul cerului și ca încetul mării: acmu este senin și se face nuor, acmu este mare lină și se face furtuna. Dacă experiența exilului i-a folosit la ceva, naratorului ea îl face să scrie această
La Moscova în exil by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8787_a_10112]
-
găsit încă rezolvarea. Și pe cît de mult se ferește să nu cadă în patima speculațiilor gratuite, pe atît impresia pe care o lasă e cea a unui gînditor care face filozofie fără să aibă conștiința a ceea ce face. Feynman filozofează fără să-și propună acest lucru. Tot ce dorește profesorul american este să explice fizica de-a lungul unor lecții destinate studenților începători, numai că modul în care o face frizează mereu meditația speculativă. Se pare că în toate cazurile
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
luat revanșa prin politic. Și ideile pașoptiste vin mai întâi din Moldova. Muntenii, începând cu 1848, au căutat să monopolizeze puterea și au izbutit. Apoi, liberalii, covârșitor, munteni, au fost mai mult la putere și n-au avut timp să filozofeze. - Firi pragmatice, de altminteri, necesare evoluției României moderne. - Așa este. Liberalii au dominat scena politică, cu excepția domniei lui Cuza. în poziția de outsider, moldovenii și-au ascuțit spiritul critic. Oricum, sunt lucruri greu de explicat. - Ce poate estompa spiritul critic
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
Filozoful, la fel ca anatomopatologul sau ca preotul, este dezarmat în fața morții, iar sub acest unghi al neputinței biologice, el nu se deosebește cu nimic de cel mai de rînd muritor de pe acest pămînt. Dacă așa stau lucrurile, atunci a filozofa pe seama morții înseamnă a vorbi despre un lucru asupra căruia nu ai nici o putere. Toată filozofia clădită în jurul ei nu te ajută cu nimic în clipa ieșirii de pe scenă. De aceea, deși viața ar trebui să fie o pregătire pentru
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]
-
speciei gânditoare ar trimite înapoi în inexistență toată marea de filozofii din care încercăm să alcătuim o memorie a trecerii noastre pe aici. Adevărurile noastre nu se impun în fața naturii, ne confirmă transpirațiile spirituale și atât. Cât mai avem de filozofat ca specie, o vom face pentru ca lehamitea să nu își arate îndreptățirea. Vom crea principii și concepte pentru orice neghiobie, capriciu sau viciu, vom merge până la capăt în a ne confirma pe noi înșine. Ne vom investi astfel gândirea în
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
celălalt chip: fie nu mai există, pentru gândurile care ne-ar fi plimbat împreună, fie gândurile mele, căutând o cărare, se încolonează prin hățișul greșelilor lui de om, deschizând drumul unor idei care aveau nevoie de fântâna greșelii. Ajungi să filozofezi astfel luând în inima ta greșeala prietenului sau trezindu-ți patima pentru o eroare abstractă, care construiește anapoda o grădină a propozițiilor visându-se logice. Gândindu-te la tine însuți, apoi, puținele greșeli cărora le accepți temeinicia te arată ca
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
-o gîndurilor lor. Universul acesta e atît de compact încît fiecare termen, prins cum este într-un sistem de trimiteri încrucișate, reprezintă un nod sau un ochi în țesătura deasă și concentrată a celei dintîi limbi în care oamenii au filozofat: greaca veche. Pentru un pasionat de filozofie, lucrarea aceasta nu se consultă, ci se citește. O citești ca pe o istorie a metamorfozelor prin care un cuvînt, ca să ajungă la noi în forma pe care o știm, a trebuit să
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
agonie, cosmos, oniric, matematică, poezie ș.a.m.d sunt toate creații grecești zămislite de niște minți care, împotriva oricărui bun simț și în ciuda oricărui calcul pragmatic, s-au apucat să facă ceea ce nici un om normal nu ar fi făcut: să filozofeze. Ca să înțelegi scandalul sublim pe care această îndeletnicire inutilă l-a iscat în mintea oamenilor și ca să intuiești necuviința cu care grecii, sfidînd precauțiile vitale ale speciei umane, au nesocotit rigorile unei vieți puse în slujba bunăstării, trebuie să urmărești
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
limbă, abstractizîndu-se, își pierde putința de mlădiere a sensurilor concrete. Și astfel, desprinderea de realitate a cuvintelor uzuale, chiar dacă oferă avantajul unei lărgiri a înțelesului, reprezintă o sterilizare a bogăției inițiale a înțelesurilor spontane. Grecii, atunci cînd au început să filozofeze, aveau o limbă de o prospețime polivalentă și sălbatică, a cărei luxurianță lexicală avea să fie defrișată treptat pe măsură ce limba își sporea încărcătura abstractă. Cu alte cuvinte, cultivarea unei limbi este însoțită fatalmente de secătuirea fondului ei vital. Mai devreme
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
monstruozității. Distrugerea se face cu artă, poveștile pornografice sunt însoțite de partitura pianului, povestitoarele ușor fanate apelează și la coregrafie, iar cenaclul scatologic este punctat de intervențiile și comentariile celor patru dezaxați care se reunesc și în particular pentru a filozofa pe marginea operei lor. Principiul de funcționare al confreriei este simplu, enunțat în paradox: ŤSingura anarhie adevărată este aceea a puterii.ť Cei patru se decid să subordoneze juisanța unui gest unic, să inventeze ceva mai puternic decît sodomia, actul
Pasolini și Sodoma modernă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9639_a_10964]
-
Asta înseamnă că pe la o marți încolo putem pleca - a judecat situația moș Dumitru. Voi nu știți vorba ceea că nu aduce anul ce aduce ceasul? In loc să se potolească, vifornița ar putea să se întețească mai rău - a filozofat Pâcu... Moș Dumitru era meteorologul, grație cocoșului lui năzdrăvan, iar Mitruță Ogaș curierul. El alerga zilnic pe la toți cu veștile proaspete: „Nu plecăm nici mâine, că vifornița nu are de gând să se înmoaie deloc.” „De unde știi tu asta, măi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
oameni buni, bucurați-vă, așa cum mă bucur și eu, că mai putem sta la povești încă o seară la Crâșma din drum...Ce-i în mână nu-i minciună. Ce a fost a trecut. Ce va fi vom vedea... a filozofat Pâcu. Tare mă tem că pui ceva la cale, Pâcule - a băgat de seamă moș Dumitru. Oricând îs în stare să pun ceva la cale. Uite acum de-o pildă. Tocmai mi-am adus aminte de o întâmplare a unui
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Chiar și chipul lui Costăchel purta acum o lumină limpede... Dragii mei, nu vreau să vă plictisesc... Povestea voastră e ca o carte și cugetul meu nu mă va ierta dacă n-o voi citi din scoarță-n scoarță - a filozofat inginerul Cicoare. Și unde propuneți să o răsfoim, domnule inginer? - a întrebat Petrache. Locul cel mai potrivit ar fi aici, la mine. Ce spuneți? Nu vă cere prea mult bătrânul vostru prieten? Costăchel și Petrache s-au privit reciproc și
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
asemenea moment. Apoi, dacă așa stau lucrurile, s-o punem de-o cislă, Petrache. Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Avem timp la îndemână berechet. Ce să facem altceva pe un omăt și un ger ca aiestea? - a filozofat Petrache. Am să-i trimit vorbă că îl așteptăm mâine seară la noi. Ba la noi! Ce, la noi nu-i casă de gospodari? - a sărit Petrache. Dacă-i așa, apoi coboară mătăluță șuncile și cârnații de la afumat... pregătește acolo
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
când la unul, când la altul. Părea că vrea să zică: „Vă spuneam eu că aiștia-s de-o baie. Nu-i scoți dintr-ale lor... Cu chiaburii iștia nu ieși la capăt cât îi veacul”... Dregându și glasul, Tașmău a filozofat: Dacă voi - care sunteți fruntașii satului - spuneți nu, ce exemplu să ia de la voi ceilalți? Mai gândiți-vă! Când să mai trecem?... Mai treceți! - a răspuns Costăchel, simțind că i se urcă sângele la cap... Întreaga delegație a făcut stânga
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
te-ai prins?" "A! Lu' ăla? Și? Care-i treaba? Că, uite, și mie mi-a murit soacră-mea, deși credeam că o să mă bage ea pă mine în pământ, jigodia dreacului! Abea i-a făcut dă șase săptămâni..." Continuă filozofând: În fond, ce mare șmecherie-i și asta? Dacă nu mai ai sănătate-n corp, mori. Poți să fii tu cel mai mecicar baștan dă pă fața pământului, dacă s-a termenat ața dupe mosor, te-ai dus. Ce mă-nteresează
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
mai lua, În acest caz, Nobelul aferent? Cum ar mai arăta ecranizările după romane celebre? Nu ar exista, probabil, nici o diferență Între film și afișul lipit În fața cinematografului. Până atunci, să precizăm că toată această perioadă În care noi am filozofat pe marginea subiectului nu a fost Însumată la așteptarea personajelor. E doar o buclă În narațiune, o pauză care n-a fost resimțită de către eroii noștri . La fel, dacă autorul acestor rânduri, mânat de o neașteptată necesitate fiziologică, s-ar
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
sub presiune care stă să dea în clocot, se gîndește Gulie, un divertisment continuu, pe care nu vrei să-l ratezi. Asta înseamnă că ori ești frînt de oboseală, ori începi să îmbătrînești, zice Dendé, altfel n-ai începe să filozofezi. — Dante a fost primul care și-a dat seama că Iadul e pe pămînt, e de acord Roja, lăsați-l să continue chiar dacă nu prea mai avem timp, zice, chiorîndu-și ochii la flăcările care cuprind ultimele rămășițe ale cortului, colțul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
mă confunzi, se indignează, eu am altceva mai bun de făcut, nu-mi risc pîinea și cariera pentru o ambiție nebunească. — Asta vreau să te fac să înțelegi, se însuflețește Regizorașul, citind parcă dintr-un scenariu siropos, viața e scurtă, filozofează, să știi că pasivitatea asta e mult mai riscantă decît acțiunea în sine pe care ți-o propun. Contemplarea nu-mi miroase a bine. Dacă-mi ascunzi ceva spune-mi-o pe șleau, îi răspunde Comandantul, schimbîndu-și brusc tonul, devenind
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
că încă mai există prieteni adevărați care să le poarte de grijă, adaugă. — De fiecare dată cînd vrea să facă omul cuiva un bine, iese tocmai pe dos, zice taximetristul, un gînd bun nu face nici cît o ceapă degerată, filozofează, cel mai bine e să nu te încurci cu nimeni, să iei clientul din punctul a, să-l basculezi în punctul b, să iei bănuții, să-i pui la teșcherea, nimic mai mult. Bătrînul n-a avut niciodată spirit pragmatic
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
în aceeași direcție, abia acum înțeleg cît de tare a dus dorul vechii Barăci, n-a rezistat, l-au mîncat palmele, trebuia să și construiască alta nouă, de dragul vremurilor trecute, eu îl înțeleg. — în tot răul e și un bine, filozofează Tîrnăcop, am început cu molozul Curistule, tot locul ăsta era un morman imens de moloz, zice Gulie, minerii lăsaseră totul ca după război, bombardament, Dendé, bucăți de tencuială, cărămizi sparte, cabluri, fire, țevi, conducte, scurmaseră totul animalele alea dezlănțuite, doar-doar
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
da înapoi, se gîndește, dîndu-și seama că deja e în întîrziere. Ce să-i faci, dom’ Președinte, se ridică Sena în sfîrșit de la locul său, astea sînt lucruri pe care nimeni nu le poate face de capul lui, începe să filozofeze. Dar cînd e vorba de cei apropiați, vă dau dreptate sută la sută, și eu aș face la fel dacă aș fi în locul dumneavoastră. Zece, douăzeci de minute în plus sau în minus nu sînt un capăt de țară, îl
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
hainele strălucind de murdărie, În care au dormit. Par două personaje din ,,Azilul de noapte,, al lui Gorki. Dacă i-ar vedea Comunitatea Europeană, s-ar holba la ei cu ochii cât cepele. -Problema, nu este cea a sărăciei lucii, filozofează Antoniu, cu ochii cârpiți de somn, problema este că societatea și-a luat mânuța ei grăsună de pe noi, și ne-a lăsat de izbeliște sub cerul liber, ciuguliți de păsări sălbatice și ocărâți de oameni fără inimă. -Pentru că suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
afară pentru câteva clipe și ridică ochii spre cer, lăsându-se mângâiat de căldura blândă, după care intră Înapoi În magherniță. Viața de vagabond i l-a dat ca tovarăș pe bătrânul Kawabata...alături de el speră, visează, râde, se Întristează, filozofează, cârtește, fabulează, Înflorește, de cinci ani de zile... Noaptea s-a lăsat pe nesimțite și Antoniu ar vrea să-și continue cu voce tare istorisirea, dar Kawabata a adormit din nou, cu trupul acoperit de câteva straturi de zdrențe. I
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Mereu se ține, simt, Ca un cățel de țâță acest gând De mine prin lugubrul labirint; Ori ca o algă pe-a ei stâncă stând; Ori ca sărutul cel dintâi, cu-alint Pe gura sărutată adăstând. Dar nu vreau să filozofez - am zis! Să scriu vreau - și voi să citiți ce-am scris. Byron, Don Juan 1 PRELUDIUL Atunci când era cu Dan, Carol se simțea mereu cumva mai puțin femeie. Nu că ar fi definit vreodată ceea ce simțea în acești termeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]