6,294 matches
-
Russ, Panoramă ideilor filosofice. De la Platon la contemporani, traducere de Margareta Gyurcsik, Editura Amarcord, Timișoara, 2002, p. 190. 34 Hegel, Filozofia naturii, op. cît., p. 18. 35 Ibidem, p. 174; Idem, Logică, op. cît., pp. 42-43, 247. 36 Idem, Studii filozofice, traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967, p. 135. 37 Ludwig Wittgenstein, Însemnări postume, 1914-1951, traducere de Mircea Flonta și Adrian-Paul Iliescu, Editura Humanitas, București, 1995, pp. 26-27. 38 Hegel, Știința Logicii, op. cît., pp. 521
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
128. 41 Idem, Logică, op. cît., p. 80. 42 Idem, Știința Logicii, op. cît., pp. 425-426. Vezi și Herbert Marcuse, Reason and Revolution. Hegel and the Rise of Social Theory, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1955, p. 124. 43 Idem, Studii filozofice, op. cît., p. 149. 44 Ibidem, pp. 137-138. 45 Idem, Principiile filozofiei dreptului sau elemente de drept natural și de știință a statului, traducere de Virgil Bogdan și Constantin Floru, Editura IRI, București, 1996, p. 32. 46 Idem, Știința Logicii
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
56 Ibidem, p. 275. 57 Idem, Filozofia spiritului, op. cît., p. 10. 58 Idem, Principiile filozofiei dreptului, op. cît., p. 74. 59 Idem, Știința Logicii, op. cît., p. 573. 60 Ibidem, p. 593. 61 Ibidem, p. 583. 62 Idem, Studii filozofice, op. cît., p. 145. 63 Idem, Știința Logicii, op. cît., pp. 746-747. 64 Idem, Logică, op. cît., p. 87. 65 Terry Pinkard, Hegel. A biography, Cambridge University Press, 2000, pp. 343-351. 66 Idem, Știința Logicii, op. cît, pp. 60-603, 632
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
W.F. Hegel, Prelegeri de filozofie a istoriei, traducere de Petru Drăghici și Radu Stoichiță, Editura Paralelă 45, Pitești, 2006, p. 32. Vezi și Peter Singer, Hegel, traducere de Cătălin Avramescu, Editura Humanitas, București, 1996, pp. 25-46. 73 Idem, Studii filozofice, op. cît., p. 327. 74 Jaques D'Hondt, Hegel și hegelianismul, traducere de Nicolae Râmbu, Editura Polirom, Iași, 1998, p. 107. 75 Hegel, Principiile filosofiei dreptului, op. cît., pp. 193, 41. 76 Idem, Știința Logicii, op. cît., p. 44. 77
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
critică, Editura de Vest, Timișoara, 1999. COLȚESCU, Viorel, Istoria filosofiei. Vol. ÎI, "Kant și idealismul german", Editura Brumar, Timișoara, 2006. D'HONDT, Jaques, Hegel și hegelianismul, traducere de Nicolae Râmbu, Editura Polirom, Iași, 1998. HEGEL, G. W. F., Enciclopedia științelor filozofice, partea a II-a, "Filozofia naturii", traducere de Constanin Floru, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971. HEGEL, G. W. F., Enciclopedia științelor filozofice, partea I, "Logică", traducere de D.D. Roșca, Virgil Bogdan, Constantin Floru și Radu Stoichiță, Editura Humanitas
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și hegelianismul, traducere de Nicolae Râmbu, Editura Polirom, Iași, 1998. HEGEL, G. W. F., Enciclopedia științelor filozofice, partea a II-a, "Filozofia naturii", traducere de Constanin Floru, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971. HEGEL, G. W. F., Enciclopedia științelor filozofice, partea I, "Logică", traducere de D.D. Roșca, Virgil Bogdan, Constantin Floru și Radu Stoichiță, Editura Humanitas, București, 1995. HEGEL, G. W. F., Fenomenologia Spiritului, traducere de Virgil Bogdan, Editura IRI, București, 2000. HEGEL, G. W. F., Prelegeri de filozofie a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Roșca, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1964. HEGEL, G. W. F., Principiile filozofiei dreptului sau elemente de drept natural și de știință a statului, traducere de Virgil Bogdan și Constantin Floru, Editura IRI, București, 1996. HEGEL, G. W. F., Studii filozofice, traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967. HEGEL, G. W. F., Știința Logicii, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1966; HEGEL, G.W.F., Enciclopedia științelor filozofice, partea a III-a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
G. W. F., Studii filozofice, traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967. HEGEL, G. W. F., Știința Logicii, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1966; HEGEL, G.W.F., Enciclopedia științelor filozofice, partea a III-a, "Filozofia spiritului", traducere de Constantin Floru, Editura Humanitas, București, 1996. HEIDEGGER, Martin, Repere pe drumul gândirii, traducere de Thomas Kleininger și Gabriel Liiceanu, Editura Politică, București, 1988. KANT, Immanuel, Antropologia din perspectiva pragmatică, traducere de Rodica
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
corporații că la sfârșit să o dați pe “brandul” personal?? Nu vi se pare ca “brenduirea” asta care a prins așa de bine în România este moartea prin degenerare a individualismului?? Cum e posibil ca o persoană cu o cultură filozofica și literară să vorbească de “branduri”? Sunt de acord că activismul dumneavoastră “a l’americaine” poate fi interesant și folositor în România (nu mai e demult interesant și folositor în America). Dar hai, lasati-o cu “brendul” dacă sunteți om
Bunul gust al normalitatii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82980_a_84305]
-
al vîntului./ De la soare învață să se urce pe munte în zori/ și cînd sînt osteniți să se-ascundă în mare", să se invoce concepte ca acela de sensus comunis aristotelian și Sein-zum-Tode heideggerian ? Incursiunile în diverse ontologii și argumentările filozofice, sociologice, psihanalitice devin în asemenea situații inadecvate, iar erudiția exhibată cu ostentație, riscă să alunece în paradă de erudiție, pentru care textul poetic rămîne un simplu pretext. Nu puține sînt însă cazurile în care comentatorul găsește formula justă, cuvîntul adecvat
O inițiativă binevenită by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14712_a_16037]
-
se pot învăța citind cărțile hulite. Ele nu sunt niciodată eronate în mod absolut. Fiindcă, dacă ar fi așa, nu am avea decât să inversăm tezele și am obține adevărul pur, sau ceva foarte apropiat. De pildă lucrarea Mic dicționar filozofic apărută în Editura de stat pentru literatură politică în 1954, sub redacția lui M. Rozental P. Iudin. Se atrage atenția după pagina de titlu că... "reflectă hotărârile Congresului al XIX-lea al PCUS" (?!). În plus s-a ținut seama "și
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
Nu asta e calea pe care trebuie mers. Cultivându-i-se mentalitatea de asistat (ca să nu spun de handicapat), copilul va aștepta mereu să vină cineva să-i dea pâine, să-i acorde facilități peste facilități, în timp ce el va ronțăi filozofic din cornul abundenței statului-placentă. Să fie clar: nu e grav că, în anul 2002, un guvern al unei țări în curs de integrare în N.A.T.O. și în Uniunea Europeană reușește să dea unui milion sau două de elevi simbolicele alimente
Ugerul lui Pilat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14864_a_16189]
-
al lui Ekelöf: acel meninglöshet, lipsa sensului, structura unui fileu fotonic ajungând în toate dimensiunile modurilor de a fi. Cuvintele poetului mă pun pe picioare în fiecare dimineață, e de ajuns o structură din poemul Euforie ca să știu despre starea filozofică a zilei și să nu aștept altă aventură decât cea care conține în ea plecare și sosire în același timp, ca și cum ne-am găsi mereu la trezire pe marginea celor două zone unde totul e sudat în tot. Ca și cum ar
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
îndoială că frazeologia lui Cațavencu este ridiculă. Din punct de vedere al instrucției, el nu știe lucruri elementare și chestiunea cu faliții care ne lipsesc e lamentabilă. Dar ce delir de "idei"! Pentru întîia dată un român întrevede politica țării filozofic și științific. Că expoziția ideilor este extravagantă nu importă, fundamental este că eroul trăiește mari senzații ideologice. El a intuit sensul cîtorva noțiuni (progres, rațiune, economie, cultură, cugetare liberă), rămînînd deocamdată în faza lirică. Beția lui nu-i de cuvinte
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
în chip tradițional, mai adecvată condiției lirice. Desigur e la mijloc și o sfidare a convenției, în numele libertății imprescriptibile a discursului "modern". Rostirea "înaltă", sec neologistică ("Proiectul are o dimensiune artistică, dar se vrea și o investigație/ sociologică, antropologică și filozofică a singurătății, a înstrăinării/ și a părăsirii ca fenomene specifice lumii moderne" - ibidem), se învecinează cu cea familiară, populară ("Am ars niște zahăr, am turnat răchia peste,/ așteptînd să dea în clocot./ Dar vai! vai! vai! tocmai cînd era s-
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
întrebat pe Teppe: - Cum pot să-l găsesc pe tată? - Iacătă-l. Stă pe gazon, sub fereastră. Am coborât. - Alo, - zic, - sunteți Kuzin? - Da, Kuzin, sunt Kuzin și ce mare scofală? Se pare că tovarășul Kuzin era într-o dispoziție filozofică. - Dați-mi voie, - zic, - să vă felicit. Copilul dumneavoastră este cel de-al 400.000-lea cetățean al orașului. Eu sunt de la redacție. Vreau să scriu despre familia dumneavoastră. - Ce să scrii? - Ei, despre viața voastră... Ar trebui să mergem
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
de autentic și de uman, de simpatic... nu mă tem cîtuși de puțin că a doua oară nu va fi la fel de bine. R.B.: S-a întîmplat însă ca realitatea să ia aspecte mai hilare, mai amuzante, contrastînd poate cu gravitatea filozofică a scrierilor lui Cioran... F.T.: Vă referiți desigur la nasul spart al statuii lui Cioran, din fața casei în care el s-a născut. Numai că această latură comică a realității face parte din viață. Or tocmai această întîmplare m-a
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
fruntea topului întocmit de "Der Spiegel". Recomandate călduros de către cronicarii literari sînt și alte scrieri ( aparținînd beletristicii ori eseisticii) care rămîn tangente la actualitatea politică. Între acestea, frumosul eseu al lui Rudiger Safranski, în care autorul, obișnuit să opereze cu categorii filozofice și morale, se întreabă de cîtă globalizare avem nevoie sau... putem suporta. Paginile cărții transgresează însă tema, oferind un excurs în istoria eticii, ce amintește prin tonalitatea și cursivitatea demonstrațiilor de eseurile lui Michel de Montaigne. Un alt mare eseist
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
ale sufletului uman". A vrut să lanseze în primul rînd, tuturor, un "semnal sinistru de alarmă" asupra urii față de străini, care poate duce "la capătul lanțului logic" la existența Lagărului. Jorge Semprun s-a confruntat cu aceeași problemă, mai degrabă filozofică la el: imposibilitatea de a povesti "moartea", din imposibilitatea de a o putea "trăi" și, în consecință, de a o "retrăi" prin scris: "Moartea nu poate fi trăită" (Wittgenstein). Cum să te eliberezi, deci, de această experiență trăită de Semprun
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
poate oferi piste noi de discuție. De maxim interes este studiul asupra atracției hipnotice pe care a exercitat-o Nae Ionescu asupra unor tineri excepționali din epoca sa, în pofida inconsecvenței sale politice și a lipsei de originalitate a ideilor sale filozofice. Autorul reconstituie climatul social, politic și intelectual al României anilor '30, iar demonstrația sa este cît se poate de convingătoare. Istoria culturii nu este făcută numai din dezertări morale. Au existat în cele două epoci controversate ale secolului XX și
Scriitorul în secolul totalitarismelor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14220_a_15545]
-
specialiști, dar prezintă și unele trăsături totalitare. Marile scandaluri, scrie Matthias Horx, pot fi considerate de aceea ca o variantă democratică a unor procese de demascare. Se cuvine reflectat asupra acestei opinii. Nu întîmplător, una din temele emisiunii televizate Cvartetul Filozofic, difuzată pe programul doi ZDF, realizată de Rüdiger Safranski și Peter Sloterdejik a fost "scandalul". Revenind la cazul Walser și la scandalul politic Mollemann, ultimele dintr-o serie mai recentă, se ridică și întrebarea: cu ce se soldează ele? Cu
Furtună într-un pahar cu apă tulbure by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15007_a_16332]
-
Rodica Bin Rüdiger Safranski este, începînd cu 1 ianuarie 2002, împreună cu Peter Sloterdeijk, realizatorul emisiunii televizate "Cvartetul filozofic", chemată la viață și pentru a suplini turbulentul "Cvartet literar" difuzat de canalul 2 al TV-publice germane. Rüdiger Safranski nu este doar un filozof, în sensul tradițional, restrictiv, al termenului, ci și un om de litere. Autor al mai multor
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
am aflat ceva, că știm ceva, deoarece am consultat mass-media este mult prea puternică. Avem nevoie azi de o "încetinire interioară" (eine innere Verlangsamung). În al doilea rînd, o altă chestiune mi se pare foarte importantă din punct de vedere filozofic: încă de la origini, spațiul de acțiune (Handlungsraum) și spațiul de cunoaștere (Kenntnisraum) al omului erau foarte exact determinate. Omul afla doar atît cît putea rezolva și prin activitatea sa. Astăzi trăim deja într-o lume virtuală și avem o nouă
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
food" și tocmai de aceea avem și restaurante minunate. Avem cotidianul în toată trivialitatea sa în programele canalelor de televiziune dar, pe de altă parte, constat o afluență a cititorilor pe piața de carte și interesul lor deosebit pentru teme filozofice... ...în Franța au renăscut cafenelele filozofice, pe lîngă cele "Internet". Există un astfel de fenomen și în Germania? Da există, și dacă nu greșesc el a apărut chiar înaintea celui din Franța. Au existat acele "Philosophische Praxen", un fel de
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
și restaurante minunate. Avem cotidianul în toată trivialitatea sa în programele canalelor de televiziune dar, pe de altă parte, constat o afluență a cititorilor pe piața de carte și interesul lor deosebit pentru teme filozofice... ...în Franța au renăscut cafenelele filozofice, pe lîngă cele "Internet". Există un astfel de fenomen și în Germania? Da există, și dacă nu greșesc el a apărut chiar înaintea celui din Franța. Au existat acele "Philosophische Praxen", un fel de alternativă la psihoterapie. Primele s-au
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]