955 matches
-
static la care se adaugă garda), protecția canalului se face pe întreg perimetrul (fig. I.15). Figura I.15. Consolidări pe canal a, b - variante de consolidare. 1. Pinten din beton sau piatră; 2. Pereu rostuit din dale din beton; 3. Strat filtrant de nisip (geotextil armat, geogrilă); 4. Pereu rostuit din piatră (bolovani) pe un pat din beton proaspăt turnat ... 5.3.2. Pe tronsoanele de canal unde coronamentul sau berma intermediară de pe taluz au o cotă cu mai puțin de 1,0 m
GHID din 17 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276561]
-
R_y - componenta longitudinală a forței (kN); A_l - suprafața longitudinală a plutitorului aflată sub nivelul apei (mp); A_t - suprafața transversală a plutitorului aflată sub nivelul apei (mp); v_l și v_t - componentele vitezei curentului pe cele două direcții (m/s). ... ... 6.3.5. Dimensionarea stratului filtrant este necesară pentru împiedicarea sufoziei și a antrenării particulelor de pământ printre elementele protecției sau consolidării de către apa subterană, când nivelul acesteia este situat mai sus decât cel al curentului de apă. Principiul de alcătuire al stratului filtrant constă
GHID din 17 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276561]
-
stratului filtrant este necesară pentru împiedicarea sufoziei și a antrenării particulelor de pământ printre elementele protecției sau consolidării de către apa subterană, când nivelul acesteia este situat mai sus decât cel al curentului de apă. Principiul de alcătuire al stratului filtrant constă în păstrarea unei anumite proporții între granulometriile straturilor componente, succesive, precum și prin asigurarea unei anumite granulometrii pentru fiecare strat [10]. Grosimea straturilor componente ale filtrului se calculează cu relația: t_i = 3,84 d_i * ln Psi_i / 4,5 (19) unde: Psi_i
GHID din 17 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276561]
-
60%, respectiv 10% din greutatea tuturor particulelor materialului din protecție. Cu cât exigența asupra funcționării filtrului crește, cu atât valorile lui Psi_i și U tind către 15 respectiv 8. ... 6.3.5.3. Pe baza experienței s-au definit trei tipuri de straturi filtrante, în funcție de alcătuirea litologică a terenului din taluz precum și în funcție de grosimea îmbrăcăminții de protecție a acestuia. În tabelul nr. 8 sunt prezentate grosimile și alcătuirile straturilor filtrante [17]. Tabelul nr. 8 Grosimile filtrului de protecție în
GHID din 17 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276561]
-
baza experienței s-au definit trei tipuri de straturi filtrante, în funcție de alcătuirea litologică a terenului din taluz precum și în funcție de grosimea îmbrăcăminții de protecție a acestuia. În tabelul nr. 8 sunt prezentate grosimile și alcătuirile straturilor filtrante [17]. Tabelul nr. 8 Grosimile filtrului de protecție în funcție de grosimea îmbrăcăminții de protecție g [cm] Tip 1 Tip 2 Tip 3 d_1 [cm] d [cm] d_1 [cm] d_2 [cm] d [cm] d_1 [cm] d_3 [cm] d [cm] 10
GHID din 17 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276561]
-
protejat, astfel încât, prin colmatare, în timp, să ajungă spre a fi de minim 10 ori mai mare. Filtrele din geotextile groase sunt mai avantajoase deoarece gradul lor de colmatare este mai redus. ... 6.3.5.5. În cazul folosirii geotextilelor ca strat filtrant trebuie îndeplinită condiția: D_95/d_50 ≤ 18/U (21) unde: D_95 - dimensiunea porilor geotextilului ce rețin 95% din particulele de pământ; d_50 - diametrul ochiurilor sitei prin care trec 50% din greutatea tuturor particulelor materialului protejat, din curba granulometrică a pământului protejat; U = d_60
GHID din 17 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276561]
-
în așa fel încât să nu se ajungă la deranjarea stratului inferior sau la amestecul/interferența între straturi. ... 5.8. La așternerea materialului, se va avea în vederea ca grosimea prevăzută în proiect să rezulte după compactarea stratului respectiv. ... 5.9. Realizarea straturilor filtrante va începe cu fundul canalului sau terasa de la piciorul digului și va urca pe taluz, spre coronament. ... 5.10. Dacă straturile drenante sunt alcătuite din mai multe substraturi, execuția începe tot de la baza taluzului, pe porțiuni de cca. 1,5-2,0
GHID din 17 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276561]
-
curs de apă, malului unui lac sau țărmului mării, cu scopul protejării împotriva inundațiilor a unor localități, obiective social-economice sau terenuri. Dren: – conductă îngropată sau amenajată la suprafața terenului, din tuburi de beton, ceramică etc. sau umplută cu un material filtrant, destinată să colecteze și să evacueze apa de infiltrație sau să coboare nivelul pânzei de apă subterană; ... – strat de piatră spartă sau de pietriș care căptușește spatele unui zid de sprijin și destinat să colecteze apa de infiltrație. ... Emersiune: Prin
GHID din 17 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276561]
-
cârmei; (CB) 3.1.3 examinarea elicei şi a etanşărilor arborelui portelice, pe cât este practic posibil; (CB) 3.1.4 notarea jocurilor măsurate la arborii portelice, pe cât este practic posibil; (CB) 3.1.5 examinarea prizelor de apă de mare şi a filtrelor (sitelor filtrante); și (CB) 3.1.6 inspecţia elementelor conexe inspectate în acelaşi timp (a se vedea secțiunea 5.1 din partea ,,Generalități”). * Se face referire la Interpretări uniforme ale Codului IGF (MSC.1/Circ.1591). (CB) 3.2 Pentru inspecţia exteriorului fundului navelor de marfă, finalizarea inspecţiei ar
REZOLUŢIE A.1.156(32) din 15 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/273911]
-
pasageri, inspecţia de reînnoire ar trebui să constea din: (PR) 5.2.2.1 examinarea exteriorului fundului navei, inclusiv al învelișului fundului şi al bordajului metalic prova, a chilei, a chilelor de ruliu, etravei, etamboului, cârmei, prizelor de apă şi a filtrelor (sitelor filtrante), cu menţionarea jocurilor măsurate la presetupele axului cârmei, examinarea etanşărilor elicei şi a arborilor, pe cât este practic posibil, cu menţionarea jocurilor măsurate la arborii portelice (reg. I/7(b)(ii) din SOLAS 74/88); (PR) 5.2.2.2 examinarea amenajărilor pentru compartimentare, inclusiv
REZOLUŢIE A.1.156(32) din 15 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/273911]
-
ambalaje de sticlă Întreaga unitate 0,5 - În locuri special amenajate 17 15 01 10* Ambalaje care conțin reziduuri sau sunt contaminate cu substanțe periculoase Laborator analize chimice, secții producție 0,5 - În locuri special amenajate 18 15 02 02* Absorbanți, materiale filtrante, inclusiv filtre de ulei fără altă specificație, materiale de lustruire, îmbrăcăminte de protecție contaminată cu substanțe periculoase Întreaga unitate 1 Saci plastic În spații special amenajate 19 15 02 03 Absorbanți materiale filtrante, materiale de lustruire și îmbrăcăminte de protecție
ANEXĂ din 7 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272155]
-
amenajate 18 15 02 02* Absorbanți, materiale filtrante, inclusiv filtre de ulei fără altă specificație, materiale de lustruire, îmbrăcăminte de protecție contaminată cu substanțe periculoase Întreaga unitate 1 Saci plastic În spații special amenajate 19 15 02 03 Absorbanți materiale filtrante, materiale de lustruire și îmbrăcăminte de protecție altele decât cele specificate la 15.02.02 Filtre de plastic utilizate în instalația de ventilație 1 Container plastic În spații special amenajate 20 16 01 14* Fluide antigel cu conținut de substanțe periculoase Echipament
ANEXĂ din 7 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272155]
-
cu procedurile în vigoare. Acestea se depozitează temporar pe Platforma de Depozitare Temporară Deșeuri Solide Radioactive, PDT, în butoaie metalice. Nr. crt. Cod deșeu Denumire deșeu conform Deciziei nr. 955/2014 Instalație/secție/activitate Cantitate estimată t/an 1 15 02 02* Absorbanți, materiale filtrante (inclusiv filtre de ulei fără alta specificație), materiale de lustruire, îmbrăcăminte de protecție contaminată cu substanțe periculoase Secția Asamblare (Zona depunere beriliu) 1 2 17 04 09* Deșeuri metalice contaminate cu substanțe periculoase Secția Asamblare (Zona depunere beriliu) 0,5 Notă
ANEXĂ din 7 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272155]
-
amenajate 16 15 01 07 Deșeuri ambalaje sticlă 0,5 - În locuri special amenajate 17 15 01 10* Ambalaje care conțin reziduuri sau sunt contaminate cu substante periculoase* 0,5 Container plastic În spații special amenajate 18 15 02 02* Absorbanți materiale filtrante, materiale de lustruire și îmbrăcăminte de protecție alete decât cele specificate la 15.02.02. 1 Butoi metalic În spații special amenajate 19 15 02 03 Absorbanți, materiale filtrante, materiale de lustruire și îmbrăcăminte de protecție altele decât cele specificate la 15
ANEXĂ din 7 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272155]
-
0,5 Container plastic În spații special amenajate 18 15 02 02* Absorbanți materiale filtrante, materiale de lustruire și îmbrăcăminte de protecție alete decât cele specificate la 15.02.02. 1 Butoi metalic În spații special amenajate 19 15 02 03 Absorbanți, materiale filtrante, materiale de lustruire și îmbrăcăminte de protecție altele decât cele specificate la 15 02 02, filtre de plastic utilizate în instalația de ventilație, echipamaent de protecție, textile 1 Container plastic În spații special amenajate 20 16 01 14* Fluide antigel
ANEXĂ din 7 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272155]
-
fluorescente și alte deșeuri cu conținut de mercur* 0,1 Cutii carton În spații special amenajate Deșeuri contaminate cu Beriliu (material cu dublă utilizare), nonradioactive Nr. crt Cod deșeu *1) Denumire deșeu Instalație/secție Cantitate t/an 1 15 02 02* Absorbanți, materiale filtrante, inclusiv filtre de ulei fără altă specificație, materiale de lustruire, îmbrăcăminte de protecție contaminată cu substanțe periculoase Secția Asamblare, Zona depunere beriliu 0,2 2 17 04 09* Deșeuri metalice contaminate cu substanțe periculoase Secția Asamblare, Zona depunere beriliu 0,1 *1
ANEXĂ din 7 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272155]
-
potabilă furnizată de o uzină proprie care funcționa din 1913 și alimentarea cu apă se făcea prin intermediul a 46 de Km de conducte . Apă provenea din Dunăre, iar uzina era prevăzută cu un sorb la marginea fluviului și un puț filtrant, de unde apa se trimitea la uzina propriu nzisă care era compusă din trei decantoare de mare capacitate fiecare cu câte 3 filtre (fiecare cu o suprafață de 308 m2)cu o capacitate de 4000m(3) în 24 de ore. NOTE
(PRIMA JUMĂTATE A SEC XX) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371895_a_373224]
-
respiratorii la nivel tisular 185 FIZIOLOGIA EXCRETIEI W. Bild 21. Excreția 188 21.1. Funcțiile rinichiului 188 22. Rinichii 189 23. Vascularizația renală 190 23.1. Microvascularizația 190 24. Microanatomia nefronului 191 24.1. Corpusculul renal 192 24.2. Membrana filtrantă 192 24.3. Celulele și matricea mezangială 194 24.4.Aparatul juxtaglomerular 194 24.5. Tubul urinifer 195 24.5.1. Tubul contort proximal 195 24.5.2. Ansa Henle 195 24.5.3. Tubul contort distal 196 24.5
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
aspect sinusoid. Capilarele se pot clasifica pe baza discontinuităților endoteliale și acoperirii cu membrană bazală și structuri perivasculare (tab. 8). O varietate de substanțe intervin în dinamica porilor transcapilari: calciul, bradikinina, histamina, etc. Permeabilitatea peretelui capilar, privit ca o membrană filtrantă, poate fi cuantificată ca și conductanță hidraulică, prezentând variații considerabile de la un țesut la altul (tab. 9). Transcitoza prin peretele capilarelor Microscopia electronică evidențiază o abundență de vezicule de 50-80 nm la nivelul endoteliului, multe fiind atașate de invaginații membranare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
interstițiu este în mod normal nulă sau ușor negativă. Astfel, când sfincterul capilar este închis hemodinamica este influențată de presiunea venoasă și predomină fenomenul de absorbție (), iar când sfincterul precapilar este deschis predomină fenomenul de filtrare (fig. 57). Acestei tendințe filtrante i se opune factorul coloidosmotic. Astfel, concentrația proteică mare a plasmei în comparație cu interstițiul are un efect de retenție a apei în lumenul capilar. Presiunea coloid-osmotică a plasmei este de 28 mmHg; 19 mm Hg datorită proteinelor (60-80 g/l) și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
proteine plasmatice ce trece în interstițiu. Coeficientul de filtrare capilară este factorul de proporționalitate k din formula debitului de filtrare . Grosimea peretelui capilar și vâscozitatea filtratului fiind relativ constante pot fi incluse în constanta de filtrare a membranei. Aria membranei filtrante fiind necunoscută, se exprimă rata de filtrare raportată la masa tisulară. Indiferent de țesut, coeficientul de filtrare nu este influențat de modificări fiziologice ale presiunii arteriolare sau venoase, ori de variații de pH sau de presiune parțială a oxigenului sau
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
extern al capsulei este alcătuit dintr-un epiteliu pavimentos simplu, ce se continuă cu epiteliul tubular cilindric caracteristic, iar peretele dinspre glomerul este alcătuit din celule înalt specializate, numite podocite, care alcătuiesc un strat al membranei glomerulare. 24.2. Membrana filtrantă Glomerulul este alcătuit din numeroase capilare, derivate din arteriola aferentă. Capilare sunt alcătuite din celule endoteliale cu perforații, numite fenestrații, care rețin celulele sanguine dar permit filtrarea plasmei. Fiecare celulă endotelială are aspectul unui disc turtit, cu foarte multe perforații
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
histologice colorate cu hematoxilin-eozină membrana bazală nu este aparentă, dar se poate colora cu PAS sau colorație argentică. Cea mai bună modalitate de vizualizare este microscopia electronică. Podocitele ("celule cu piciorușe") sunt celule epiteliale care alcătuiesc componenta capsulară a membranei filtrante. Fiecare podocit este alcătuit dintr-un corp celular și o multitudine de prelungiri ramificate, numite pedicele, ce se sprijină pe membrana bazală (fig. 96). Pedicelele creează un strat foarte compact, ce prezintă o serie de fisuri longitudinale, numite „fante de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
extern al capsulei Bowman. Fantele de filtrare permit trecerea unor molecule cu greutate moleculară < 40 kDa - mai redusă decât cele mai mici proteine plasmatice - albuminele și a substanțelor neutre cu diametre moleculare de până la 4 nm. Aria totală a membranei filtrante glomerulare umane este de aproximativ 0,8 m2. 24.3. Celulele și matricea mezangială Intre capilarele glomerulare există spații, care sunt pline cu un țesut de sprijin și nutriție, numit generic mezangiu (mezo - între, angio - vase) alcătuit din celule stelate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
între, angio - vase) alcătuit din celule stelate, ce se concentrează către polul vascular al glomerulului. Sunt similare cu celulele numite pericite, care se găsesc în pereții capilarelor din întregul corp. Aceste celule produc matricea mezangială și contribuie la întreținerea membranei filtrante. Celulele mezangiale sunt contractile și joacă un rol în reglarea filtrării glomerulare și de asemeni secretă o serie de substanțe (prostaglandine mai ales), fagocitează complexele imune și sunt o țintă frecventă a proceselor patologice la nivel glomerular. Mezangiul se extinde
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]