17,285 matches
-
necesitate, când le are pentru că așa-i la modă și nu pentru că îl caracterizează în vreun fel... Interpretarea negativă a cuvântului “fitos” e dată e forma fără fond, de peliculă de la suprafața care nu sprijină pe un substrat, de gustul fin care nu e plămădit din bunul gust. Fițele unui om cu “clasa” diferă de fițele măruntului personaj pentru care elegantă gusturior înseamnă să ți le împui în funcție de ultimul “trend-setter” promovat în reviste... Fița maximă e să ai fițe autentice. Dar
Meditaţie despre fiţe by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82760_a_84085]
-
deștepți că el de parca el ar avea vreo autoritate să facă judecați de valoare. Totuși cred că Lupsa are dreptate. generația lui Bucurenci e reală și dacă Lupsa s-a gândit la ce mă gândesc eu atunci e o ironie fină și omul e chiar deștept: generația lui Bucurenci e generația nonvalorii, așa-zisa generație “Pro” din anii ’90, care citește cărți furajere precum “românul” RealK al lui Bucurenci.O generație plină de fitze și trenduri dar lipsită de substanță. Tipologic
Esquire by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82798_a_84123]
-
în cale. De curiozitate - de ce facultate te-ai apucat? Cât despre Răzvan, m-am uitat un pic pe blogul lui și scrie foarte bine, pare că are un plan de back-up (a se citi non-school) and he’ll be just fine! Și eu am fost un pic dezamăgită de facultate la sfârșitul primului an, cred că ce m-a salvat a fost Erasmusul din anul 3 - recomand tuturor experiența asta. Nu am fost niciodată strălucită la scoala, însă tot timpul am
Ce-am învăţat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82809_a_84134]
-
fi fost un fel de Mihaela Rădulescu colț cu domnișoara (încă) Raicu, Bucurenci ar fi luat-o de nevastă, i-ar fi dat tot ce are și, într-un final, ar fi suferit. Iată că totul s-a întmplat mai fin, doamna nu a fost chiar atat de răpitoare, suferință și falimentul nu s-a petrecut, toată lumea a fost fericită. Îmi imaginez o lume în care cineva intra într-o bancă, stă la coadă civilizat, ajunge la ghișeu și spune: “Bună ziua
Filantropica sequel by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82925_a_84250]
-
magistral de empaticul Dragoș între epitete apocaliptice.V-ati fi gîndit vreodată că seniori-managerii,brand-managerii,bussines-manii,birocrații aia spilcuiți ai marilor corporații sînt niște martiri? V-ați fi imaginat că și-au turtit visele între șezut și tapițeria din piele fină a jilțului directorial,că și-au deșirat visele agatindu-le în jentile jeep-urilor,numai și numai pt.ca ,,era nevoie ca cineva să muncească”?!! Mie ,personal, îmi pare rau-am fost orb,n-am sesizat că oamenii ăia sînt niște
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
magistral de empaticul Dragoș între epitete apocaliptice.V-ati fi gîndit vreodată că seniori-managerii,brand-managerii,bussines-manii,birocrații aia spilcuiți ai marilor corporații sînt niște martiri? V-ați fi imaginat că și-au turtit visele între șezut și tapițeria din piele fină a jilțului directorial,că și-au deșirat visele agatindu-le în jentile jeep-urilor,numai și numai pt.ca ,,era nevoie ca cineva să muncească”?!! Mie ,personal, îmi pare rau-am fost orb,n-am sesizat că oamenii ăia sînt niște
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
magistral de empaticul Dragoș între epitete apocaliptice.V-ati fi gîndit vreodată că seniori-managerii,brand-managerii,bussines-manii,birocrații aia spilcuiți ai marilor corporații sînt niște martiri? V-ați fi imaginat că și-au turtit visele între șezut și tapițeria din piele fină a jilțului directorial,că și-au deșirat visele agatindu-le în jentile jeep-urilor,numai și numai pt.ca ,,era nevoie ca cineva să muncească”?!! Mie ,personal, îmi pare rau-am fost orb,n-am sesizat că oamenii ăia sînt niște
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
un neterminat, fie un netrebnic, fie...O MAIMUUTAAA ! Cred că necuviincioasa ta barbă a fost cea care l-a determinat pe mai marele rinocer să-ți arunce tocmai invectiva această, din atâtea altele. Bineînțeles el era la adăpostul unui foarte fin after shave, sunt convinsă. Stop cadru: nu se jenează nimeni oare, nu la gestul lui vadim de a-l numi maimuță, ci la reacția publicului de a râde complice că la o glumă bună. Eu personal am ramas înmărmurit la
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
Eminescu, după '89, fără vreo șansă de omologare pentru marele poet) câteva puncte de reper: hotelul Bristol, hotelul Traian, cofetăriile grecilor țucatos și Papacanaris, farmacia lui Ionescu-Berechet, tatăl regizorului Mihai Berechet, arena de box, magazinul de cafea și de băuturi fine "Iuliu Main", bodegi, berării, cafenele, precum și cele patru librării de care am mai vorbit: a lui Löbel, a lui Ciuntu, a lui Pandele Stănescu și, la întretăierea cu bulevardul Cuza, a lui Teodor Manea. Până târziu în noapte, pe Regală
De ce nu și Brăila? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14696_a_16021]
-
un fel de amenomanie a guvernanților, glumesc de parcă toată lumea este a lor, de parcă au rezolvat toate problemele, au scăpat oamenii de toate necazurile și este cazul să ne veselim cu toții. Și nu este vorba de glu-ma de calitate, de ironia fină, plină de conținut și învățăminte, nu!, este vorba (în cele mai multe cazuri) despre gluma de cartier, aceea soioasă și grobiană. Astfel, Doamna Emma Nicholson devine pe rând, pe vremea când făcea observații întemeiate asupra situației proaste în care se află copiii
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
și învățăminte, nu!, este vorba (în cele mai multe cazuri) despre gluma de cartier, aceea soioasă și grobiană. Astfel, Doamna Emma Nicholson devine pe rând, pe vremea când făcea observații întemeiate asupra situației proaste în care se află copiii instituționalizați, baroneasă (ironie "fină"!), o bătrânică ( ce oribil !) care și-a rezolvat toate problemele de la ea de acasă, și acum ne învață pe noi (care creștem copii de peste 2000 de ani) ce și cum să facem cu copiii . Un ministru "glumește" cu ziariștii amintindu
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
mă bucur când văd reacțiile firești ale diplomaților români: căzuți ca din lună, incapabili să articuleze o frază ca lumea, ei trag obloanele ambasadelor, nu care cumva să pătrundă vreo rază de soare inamică și să le strice atât de fina piele. Partea pozitivă e că baricadați în ambasade ca în bunkere, măcar nu ne fac de râs... Chiar și acolo unde lucrurile ar putea merge bine, de pildă în Statele Unite, un ambasador capabil, Sorin Ducaru, e sistematic bruiat de prezența
Diplomația lui Oblomov by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14787_a_16112]
-
dintr-o mișcare șurub în partea opusă și-și înfige picioarele reci în spatele meu. Simt atunci ciudat cum closetul mi se revarsă lent pe spate și mi se prelinge de-a lungul pielii, tocmai săpunită cu smacuri din cele mai fine." Elemente sordide, de la comunistul Brifcor, pînă la closet, sînt exorcizate - e de ajuns o hîrjoneală nevinovată în pat cu colega de cameră. Debutul Ceciliei Ștefănescu a fost foarte bine primit de critică. Este un tînăr intelectual activ (redactor la Editura
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
noștri, de la Tudor Arghezi, Lucian Blaga, G. Bacovia, Ion Barbu, V. Voiculescu, Ion Vinea, Ion Pillat, Al. Philippide, Ion Minulescu la Virgil Gheorghiu, Radu Gyr, Radu Boureanu, Virgil Carianopol, Miron Radu Paraschivescu, confirmă disponibilitatea generoasă a criticului în raport cu poezia, antenele fine de care dispunea spre a o percepe și evalua, depășind etalonul strict cerebral, geometria rațională, într-o sferă a complexității inefabile. "N-are ce să caute aici cel ce nu e decît geometru! Dacă judecata lucrează cu trasee directe, gustul
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
Constantin Țoiu Lângă Beaubourg, centrul Pompidou, cu aspectul lui de hală industrială, care îi șochează pe esteții prea fini, în preajma căruia se află și atelierul lui Brâncuși deschis vizitatorilor, poți vedea clădirea trompel'oeil, unică nu numai în Europa. Notez febril în carnet: rue Andry Le Bouche colț cu rue Quincampoux. Copii care se joacă la ferestre, porumbei agățați
Reflexe pariziene (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14877_a_16202]
-
neagră, de pe Via Giulia." Capitolul II În 1638, Jacob Veet Jacobsz, aurar din orașul Bruges, fu numit judecător electiv pe anul acela. Avea o fiică ciudată și frumoasă. Era blondă, cu pielea foarte albă, ușor adusă de spate. Avea talia fină, mîinile fine, sînii bogați. Era foarte tăcută. Tînărul gravor Meaume o văzu la procesiunea de sărbătoarea aurarilor. Meaume avea douăzeci și unu de ani. Ucenicia și-o terminase la Rhuys Reformatul, la Toulouse. Meaume venise de la Lunéville împreună cu Errard Nepotul care apoi
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
Via Giulia." Capitolul II În 1638, Jacob Veet Jacobsz, aurar din orașul Bruges, fu numit judecător electiv pe anul acela. Avea o fiică ciudată și frumoasă. Era blondă, cu pielea foarte albă, ușor adusă de spate. Avea talia fină, mîinile fine, sînii bogați. Era foarte tăcută. Tînărul gravor Meaume o văzu la procesiunea de sărbătoarea aurarilor. Meaume avea douăzeci și unu de ani. Ucenicia și-o terminase la Rhuys Reformatul, la Toulouse. Meaume venise de la Lunéville împreună cu Errard Nepotul care apoi l-a
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
Acționând asupra tuturor în același fel, societatea degradează pe fiecare în parte, iar povestirile pot fi în final capitolele unui mozaicat, dar unitar roman. La nivelul narativ, Gabriela Adameșteanu dozează progresiv tensiunea, conduce cu ușurință povestirile grație unui simț deosebit de fin al observației și al investigației acestei lumi, dar și capacității de a mânui un registru narativ variat pe care îl orchestrează armonios de fiecare dată. Maestră a monologului (în Neliniștea, de pildă), scriitoarea înregistrează uimitor și transcrie literar vorbirea curentă
Povestiri actuale despre o lume trecută by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14868_a_16193]
-
nici o ornamentație stilistică. De fapt, mă aflu în perimetrul sacrosant al culturii din stânga Senei, inima Parisului pulsând contopită cu a cărturarului de geniu care stă în fața mea picior peste picior cu atenția aceea a lui extrem de prezentă ce pare o fină luare în râs... Nu ai decât să urci dealul străzii Sfintei Genevieva, care a apărat Luteția de barbari, ca să dai sus de cele două străzi, baza Franței, strada Clovis și strada Clotilda, regina lui, de pe la 500, revărsându-se în Piața
Reflexe pariziene (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14927_a_16252]
-
ar fi putut funcționa. Am semnalat atunci diferențe care pot părea infime, nume date în întregime, pasaje literare retrase pentru a lăsa loc faptelor nude, dar și articole compromițătoare redate în toată stupizenia lor și încadrate într-o aură de fină auto-ironie. Acolo era vorba despre un joc complicat, un joc care se derula pe parcursul întregii cărții și în care era antrenat mai ales cititorul avizat, cunoscător al operei lui Radu Cosașu. Și în acest nou volum se continuă jocul, dar
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
curățată cu un praf special și marginile nichelate erau frecate cu șmirghel (Schmirgelpapier), pînă cînd ajungeai să te oglindești în ele. Hîrtia de șmirghel era aspră, cu zgrunțuri mari și cenușii. Mai tîrziu, la școală, am regăsit șmirghelul, mult mai fin, de culoarea nisipul, cînd trebuia să răzuim, la fiecare sfîrșit de an, pupitrele de lemn pe care apăruseră tot felul de desene și inscripții în cerneală, a căror elaborare migăloasă era o distracție în orele plicticoase. Lemnul se albea și
Gesturi pierdute by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14977_a_16302]
-
vine cu toate meritele conținute să statueze profilul ediției critice I. L. Caragiale Opere, în trei volume. Nu orice fel de volume, dacă ne gândim că numără 1835 de pagini, primul, 1270 și 1238 următoarele, pentru care a fost folosită extrem de fina hârtie "biblie" a exemplarelor de lux. Ediția debutează, ca dată de apariție, în anul 2000, cu Proză literară (I) și Teatru. Scrieri despre teatru. Versuri (II), continuă în 2001 cu Publicistica (III) și urmează să-și definitiveze matematica fundamentală a
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
mascat - se zicea că ar fi fost vorba de o explozie petrecută într-un deșert asiatic, de care lumea se ferea să comenteze, de frică, deși cauza era cunoscută. Orașul tot troienit de acest praf asiatic. De acest loes imemorial, fin, pătrunzând oriunde și în orice, și în gura închisă, în gura propriu-zis, mută. Dacă teama ar trebui să aibă o culoare și o densitate a ei, ea nu poate fi decât galben-leșioasă și extrem de bine pisată și de insinuantă, volatilă
18 mai 1963 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14978_a_16303]
-
destinși, în loja Naționalului, președintele Iliescu și altețele regale. O conjunctură favorabilă pentru o zi greu de uitat. Organizatorilor, tuturor, felicitări! M-am simțit, fie și pentru o seară, făcînd parte din altă lume, occidentală și civilizată, mondenă, ipocrită și fină, luptînd împotriva orgoliilor și a vanităților. Un singur lucru învățăm mai greu, fiind tributari, încă, unui alt sistem de a judeca și de a premia: la sfîrșitul serii se concretizează un palmares - subiectiv, eronat, discutabil, contestabil - cu învingători și învinși
Nevoia de celălalt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15303_a_16628]
-
i-o face receptorul, ficțiunea și dicțiunea la Chateaubriand, Poetica lui Aristotel, Estetica lui Hegel, catedrala ideală a lui Viollet-le-Duc, dar și westernul, jazzul, filmul serial, Vermeer, arta modernă. Digresiunile și bifurcațiile sunt numeroase, ironia și autoironia, ca de obicei, fine, subtile. Deschiderea poeticii către estetică începută cu Opera artei este menținută și nuanțată. Despre acest gen mai liber și mai sinuos, aproape voluptuos, pe care îl ilustrează FiguriV (Seuil, 2002), Gérard Genette a avut amabilitatea să ne vorbească, acceptînd să
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]