410 matches
-
film al lui Francis Ford Coppola, a fost cel care l-a impus pe tînărul actor. 88 de minute amintește numaidecît de Insomnia (2002), remake-ul lui Christopher Nolan, care l-a adus alături de Robin Williams într-o atmosferă ireală de fiord, un thriller psihologic memorabil. Același personaj, cu un trecut nebulos, excepțional profesionist, intră în cursa cu obstacole pe care i-o întinde un criminal. Mult mai comercial, dar nu lipsit de interes este rolul din Recrutul (The Recruit, 2003) al
88 de minute trecute fix... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9843_a_11168]
-
ceva vreme mătușa nu mai purta pantofi cu toc pentru că picioarele ei nu mai atingeau pământul. Eu o plimbam cu căruciorul de colo colo ceasuri întregi, iar când pereții ne îngustau calea ieșeam sub cerul liber. Și erau munți și fiorduri și câmpii, iar noi treceam peste, foarte mult peste. Norii miroseau a lapte proaspăt, iar mătușa îi lua în poală și le dădea tot felul de forme, apoi mă lua de mână și mă învăța și pe mine să zbor
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
sfâșietor de vreo două ori... Acum intrase în casă și se cuibărise lângă foc, scuturându-se din când în când, cu blana udă, mirosind a frig și ceață și alge ca orice câine care-și făcea veacul mai mult prin fiord decât pe lângă casă. Ea se așezase la fereastră, cu lumina stinsă, încercând să zărească ceva în noapte. Își strânse mai bine șalul în jurul umerilor. Întunericul era de nepătruns. Și, deodată, ca o părere, auzi ceva : o bătaie în ușă ? Câinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
comanda zilnic dejunul la telefon, după ce pusese să-i fie citită lista de mâncăruri. M-a inițiat în bucătăria suedeză din care mi-au plăcut unele invenții. ș...ț După masă, ne întorceam pe jos la cancelarie, de-a lungul fiordului, pe bulevardul numit Strandwägen, măturat, la căderea nopții, de vârtejurile de zăpadă și de vântul înghețat"2. Grigore Cugler intrase în diplomație în anul 1926, cariera sa derulându-se în capitalele Mitteleuropei: Bratislava, Berna, Stockholm, Berlin, Copenhaga, Oslo. îl destina
De ce „Apunake“? by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/6995_a_8320]
-
era ca în paradis, în aceste zile nesfârșite de vară. Ne construiserăm casa împreună, Pila și cu mine. Era o baracă mică și drăguță din nuiele și tencuială, pe o bucățică frumușică de câmpie unde pământul era străpuns de un fiord albastru. În serile de vară, tânăra mea soție și cum mine stăteam afară, amețiți cu vin de cartofi, și priveam cum soarele își țese fusta portocalie de-a lungul orizontului. În astfel de momente, ai sentimentul clar că zeii au
Să distrugi și să arzi tot by Wells Tower () [Corola-journal/Journalistic/5802_a_7127]
-
tăiat și la folosit ca pe o bâtă, o faptă atât de îngrozitoare, încât acei țărani blânzi s-au dat înapoi și s-au ținut departe de el până a ajuns la barcă. Djarf era din Hedeby-Slesvig, mai sus de fiordul Sli, o localitate stâncoasă și murdară ai cărei locuitori găsesc o plăcere îngrijorătoare în aspectele crude ale vieții. Acolo, au obiceiul ca, dacă nu le place cum arată un copil atunci când iese din pântecele mamei, să-l arunce în adâncuri
Să distrugi și să arzi tot by Wells Tower () [Corola-journal/Journalistic/5802_a_7127]
-
și se retrase înăuntru. Gnut veni agale pe movila de pământ și se opri la perechea de bușteni în formă de scaune pe care eu și Pila le puseserăm pe deal, acolo unde priveliștea era atât de frumoasă. De acolo fiordul strălucea ca argintul viu, iar câteodată puteai să vezi o focă scoțându-și capul prin valuri. Haina de lână a lui Gnut era țeapănă din cauza mizeriei, iar părul său lung era, atât de greu și de murdar, încât chiar și
Să distrugi și să arzi tot by Wells Tower () [Corola-journal/Journalistic/5802_a_7127]
-
așa cumva ai vrut să scrii și tu, adică, mai exact, așa ai fi vrut dacă nu ți-ar fi intrat în cap, de unde, nu mai știu, că poezia ar însemna ceva cum ar fi „Mă cheamă Norvegia, mă cheamă fiordul” și alte prostii dintr-astea pline de paloare și de sentiment. Ea, mie (mie!): „- Cât ești de modest, atâta de fudul! -Eu, fudul!? Poate de ureche”, zic. Pe neașteptate, mă găsesc în situația, deloc premeditată, de a putea publica o
insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3145_a_4470]
-
avea să fie Catherine. Povestea lui Tristan și a Isoldei, pe care am spus-o eu, avea să fie transferată la curtea din Kyoto, pe vremea samurailor, iar cea a Cidului și a Jimenei se desfășura într-o cetate dintre fiordurile norvegiene, atacată de mongoli. Șeherezada avea să fie sora reginei Guinever, urmând să i-l fure pe regele Arthur, firește, momindu-l cu povești cavalerești, și să-l exileze pe Lancelot care, însă, în solitudinea să avea să descopere Graalul
Casa cu papusi by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/14776_a_16101]
-
Piața (Roșie? Portocalie? Galbenă?) devenise o imensă Carte în formă de Cruce, cu brațele în chip de bulevarde pavate cu volume: spre Est, spre Beijing și Pădurea Împietrită spre Vest, spre Lisabona și mănăstirea Jeronimos spre Nord, spre Oslo și Fiordul Vechi spre Sud, spre Ierusalim (Doamne, ce lecturi pe lista lui Vladimir Putin, în țintirim!) Mă trezi din reverie muzica de geampara nocturnă de pe strada istorică Alexandru Lăpușneanu (strigătul urmașilor urmașilor otomanului Ilderim)
SIMFONIA A 14-A SAU LISTA LUI VLADIMIR PUTIN by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/2406_a_3731]
-
imensitatea de aur deveni un cețos, mîzgălit mozaic./ aglomerarea de lumi, infinitul de stele/ se organizau în structuri, desene, modele:/ un miros, o fîșie verzui de mătase/ fantome de străzi și contururi de case/ pînă în ceața sidefie și în fiord/ am recunoscut coloanele gării de nord/ repetate aidoma într-o lume gigantă.// taxiuri curgeau. un individ îmbrățișa o amantă/ cu ochii la valiza din piele de șarpe, iar ceasul/ arăta aceeași oră cu strasul./ fulguia./ știam că într-un fulg
Altceva by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3054_a_4379]
-
scrisori, două-trei prafuri, un evangheliar, anuarul de Gotha și picătura de supraviețuire la urmă, îți lasă noeza și pleacă spre miazănoapte. ea sau despre restituirea frumuseții intru în jurnalul suedez deschid ferestrele spre galeria de artă din orașul vechi, spre fiorduri știu arta vindecării de la Hildegaard von Bingen, cartea cu vise și câteva constelații ale sângelui peste zăpada din aripa de nord a palatului de iarnă din Hagaparken în vreme ce ea gravează în sepie melancolia și se hrănește cu depărtare și aparență
Nazaria Buga by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/10533_a_11858]
-
pasul, Care străbate roua din otavă, Când trece peste cvintă și octavă, Cu forță neclintită, contrabasul. Și ne transmite tot mereu putere, Mai multă armonie și acorduri, Dar tot ne-ncearcă răul din părere, Că ne-am pierdut busola în fiorduri Și rătăcim, când viața noastră piere, Prin suduri reci și-ntunecate norduri. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: CONTRABAS / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1986, Anul VI, 08 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Leonte
CONTRABAS de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385290_a_386619]
-
și frumoasă, cu parter și două nivele de locuit, cu o curticică și mai ales, complet mobilată cu tot ce-i trebuia unei familii. Era situată la poalele unui munte care se ridica la doi metri de temelia casei, iar fiordul își legăna valurile mai jos, la doar o sută de metri de casă. Până să vină acasă să-și ia familia în Norvegia, actele au fost perfectate cu banca, societatea unde lucra l-a girat la bancă, transferul de proprietate
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384593_a_385922]
-
unul pleca iar ceilalți rămâneau, plângeau în sufletul lor, fără a avea curajul exteriorizării. Acum vor fi tot timpul împreună și la bine și la greu. Revelionul lui 2011 i-a prins ca noi locuitori ai nordului Norvegiei, pe malul Fiordului de Vest, într-un orășel cochet și liniștit, ascuns între apa fiordului și munții Lødingen, într-o vilă mare, cu parter și două nivele, greu de încălzit, sursa de încălzire fiind numai cea electrică, așa cum am mai spus, dar cel
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384593_a_385922]
-
curajul exteriorizării. Acum vor fi tot timpul împreună și la bine și la greu. Revelionul lui 2011 i-a prins ca noi locuitori ai nordului Norvegiei, pe malul Fiordului de Vest, într-un orășel cochet și liniștit, ascuns între apa fiordului și munții Lødingen, într-o vilă mare, cu parter și două nivele, greu de încălzit, sursa de încălzire fiind numai cea electrică, așa cum am mai spus, dar cel mai important lucru era că erau cu toții împreună, chiar dacă sufletul lor era
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384593_a_385922]
-
și găsirea porților de îmbarcare, iată că am sosit în sfârșit și pe aeroportul din Molde, unul nu așa de mare și nici prea departe de Oceanul Atlantic, doar la vreo 70 de km, dar cu legături directe cu acesta prin fiordurile sale. Am ajuns în sfârșit la prima destinație - orașul Kristiansund, aflat în N-E județului Nordmøre, unde locuia fiul prietenei mele din acea vreme cu o parte din familia sa. În aeroport ne aștepta nora amicei, cu un alt român
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384593_a_385922]
-
mai mare decât Kristiansund, aflat la vreo 200 km depărtare de acesta. Distanța de la Molde până la destinația noastră temporară era de vreo 70 km, așa că, ne-am îmbarcat în Audi 4 de culoare neagră și am luat-o pe lângă malul fiordului, pe șoseaua ce ne ducea spre apartamentul închiriat de viitoarele noastre gazde. Pe partea dreaptă a șoselei era fiordul și pe cealaltă se derulau satele norvegiene cu o arhitectură deosebită, case din lemn sau din bolțari din beton, frumos colorate
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384593_a_385922]
-
era de vreo 70 km, așa că, ne-am îmbarcat în Audi 4 de culoare neagră și am luat-o pe lângă malul fiordului, pe șoseaua ce ne ducea spre apartamentul închiriat de viitoarele noastre gazde. Pe partea dreaptă a șoselei era fiordul și pe cealaltă se derulau satele norvegiene cu o arhitectură deosebită, case din lemn sau din bolțari din beton, frumos colorate, cu unul sau două etaje, din care ultimul era în general mansardat. La un moment dat înainte de a intra
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384593_a_385922]
-
două etaje, din care ultimul era în general mansardat. La un moment dat înainte de a intra în orașul de destinație al primei etape al călătoriei noastre, ne-a întâmpinat un tunel lung de 5,5 kilometri, construit pe sub un alt fiord aflat de acum în stânga noastră pe direcția de mers, iar la ieșirea din tunel ne-am oprit la stația de taxare, ca la autostrăzile românești, numai că aici nu era vorba de echivalentul a 10-11 lei, ci a 150 lei
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384593_a_385922]
-
aprilie, iar munții erau în general complet acoperiți cu zăpadă. Deși zona muntoasă încă mai purta pe vârfuri căciuli și mai jos dulmana din omăt, clima nu era aspră ca la noi în Dobrogea în asemenea cazuri, în ciuda temperaturilor scăzute. Fiordurile îmi făceau cu ochiul și parcă îmi spuneau amabile un: “Bine ai venit pe malurile mele pescarule român de la Marea Neagră”. Nu știam că tocmai de la ele îmi va sosi dezamăgirea cea mai mare în debutul călătoriei. Locuința gazdelor era primitoare
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384593_a_385922]
-
români tot din cauza nevoilor traiului și al lipsurilor din țară, considerând acest pământ scandinav nordic, aflat la circa cinci mii de kilometri de casă, un nou El Dorado mai modern, să mergem a doua zi la primul meu pescuit în fiordurile ce înconjurau peste tot orașul. După împărțirea darurilor aduse gazdelor, am deschis sticla cu afinată să ne cinstim de „bun venit”. A urmat servirea cinei, după care prea mult nu am putut sta de vorbă din cauza oboselii drumului, așa că am
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384593_a_385922]
-
treceam triumfători Gibraltarul, înfruntam furtunile din golful Biscaia, treceam prin Marea Mânecii, conturând arhipelagul britanic și...ce să vă mai spun? După ce ne-am bălăcit prin Marea Baltică, conturându-i golfurile și țărmurile riverane, după ce am urcat amețiți prin puzderia de fiorduri norvegiene, am înfruntat furtuni de zăpadă și gerul arctic, am coborât pe sub poalele munților Urali și din nou ne-am îmbarcat pe un vapor, plutind pe Volga, prin Caucaz, iar în final am conturat și țărmurile Mării Negre, când am revenit
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
o dună un beduin ajuns la Polul Nord o caravană c-urși polari în turmă banchize în derivă în aval sănii cu reni alunecând în urmă și coborând spre sud să ies la mal- acasă să ajung și depărtări să leg fiorduri de blesteme să dezleg... Referință Bibliografică: Ipostaze și itinerarii imposibile / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 241, Anul I, 29 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
IPOSTAZE ŞI ITINERARII IMPOSIBILE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361529_a_362858]
-
la Adjud, unde venise să reprezinte la un eveniment, pe soprana care a despământenit cântecul și l-a imaculat, Angela Gheorghiu. Minunate sunt amândouă aceste stele ale cerului muzicii! Angela Gheorghiu și Mioara Manea Arvunescu sunt două voci care topesc fiorduri de argint în feeria spectacolului muzical, două voci trecute din locul scenei, în spațialitatea pură a visului, din clipa finitului, dincolo de limitele temporale, în eternitatea spirituală. Asupra plăcerii clipelor convorbirii cu primadona Mioara Manea Arvunescu, atunci, la Adjud, începea să
MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363782_a_365111]