15,045 matches
-
dorință de viață evidentă. Operația a decurs bine, singurele manevre îngăduite - spălături din abundență cu litri întregi de ser fiziologic, pentru a curăța infecția din interiorul abdomenului și a ajuta intestinul să își repare mucoasa și să își reia funcțiile firești, au fost efectuate cu multă atenție de către medicul chirurg, un om blând și bun despre care îmi amintesc cu drag cum știa să arate compasiune față de cei nevoiași: Dom` doctor, îl operați pe cutare fără bani? E vai de mama
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/Cerasela_Nicoleta_Sl%C4%83vulete.html [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
pe care le vrem materializate, pentru a ni le transmite în forma lor pură și fundamentul sărac al cuvintelor exprimate. Mereu simt că trimit către tine prea puțin din prea plinul a ceea ce vreau să ajungă în inima ființei tale firesc. Atunci am scris... (...) Totul a revenit către mine, ca un dar imens de la tine, prin câteva cuvinte. Înghețasem o clipă în fața porții de urcare pe vapor. M-ai învelit în bucurie profundă. O trăiesc cu foamea ființei care a regăsit
FRAGMENT DIN ”CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE” de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1459791409.html [Corola-blog/BlogPost/381951_a_383280]
-
manipulare, țiganii din România au fost aduși în situația de a-și spune neapărat „rrom”, căci „țigan” ar fi, vezi Doamne, de rușine. A-și spune „rrom”, prin mass-media. Fiindcă în tramvaie sau pe stradă, țiganii - la modul cel mai firesc -, continuă să-și spună între ei țigani, aici și aiurea. Ei își spun Zigeuner în Germania, tsiganes în Franța etc. În străinătate, respectiv în Austria, Germania, Franța, etc., după decembrie 1989 a fost de asemenea prezentă diversiunea prin care se
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
Humanitas, București, 2015, p. 25) Nădejdea creștină este permanent vie. Ea nu moare niciodată. Ne învață să credem continuu și să sperăm că prin voia Bunului Dumnezeu, unitatea neamului românesc se va reface într-o zi binecuvântată în hotarele lui firești, cum întrezărea cărturarul-mitropolit basarabean Antonie Plămădeală: „Basarabia, Bucovina și Ținutul Herței nu s-au rupt niciodată din propria lor voință de trupul Țării. Întotdeauna rupturile au fost silnice. Și, oricât m-aș strădui, mintea mea nu poate înțelege cum de
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
pun la cale tot felul de lovituri în coastele țărilor cu un nivel de trai ridicat. Lovituri, pe care le numim, generic, „acte teroriste”. Teroriștii, mulți proveniți chiar din sânul țărilor civilizate (sic!), profită de incultura indivizilor rămași în afara evoluției firești, incitând la violență și răzbunare. Autorii acestor atacuri fac din aceste carnagii, un titlu de glorie. Faptul că ucid în numele lui Alah arată cât de involuați sunt. Cel puțin, noi, europenii, am renunțat de secole la acest motiv ridicol, contrar
TABLETA DE WEEKEND (147): DEBALANSAREA TERREI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1459107739.html [Corola-blog/BlogPost/384655_a_385984]
-
de judecată sunt în măsură să stabilească dacă cineva este hoț, infractor, corupt etc. Așadar, în această situație stimabilii mințeau și ne mințeau ... Această campanie a depășit orice limită sub aspect moral. Ca cetățean, ascultându-i, te întrebai, în mod firesc, cine altul ar fi mai în măsură să-i cunoască pe acei domni din fruntea țării decât ei înșiși. Ani de zile ne-a roșit obrazul, aflând de atâtea hoții făcute de românii mărunți peste hotare, de atâtea infracțiuni. Parcă
ROMÂNIA TURMENTATĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_romani_alexandru_stanciulescu_barda_1344163154.html [Corola-blog/BlogPost/354962_a_356291]
-
tai toate rădăcinile cu pământul strămoșesc...Rămân (emigranții, n. n.)...cu sufletul tras când într-o parte, când într-alta, etnicitatea e un resort ce nu poate fi dezamorsat”. Un al doilea vector ideatic, așa-zicând teza, vizează necesitatea racordării organice, firești, la ritmurile și nivelul superior ale civilizației materiale, pe care țările nordice (Finlanda, Suedia, Danemarca), pe care Vestul continentului, în genere, le ilustrează. În drumul lor spre Mariestad, Tiberiu și Minodora vizitează anume români și anume comunități românești, la Helsinki
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413867387.html [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
Fusese zămislit la Linz, pe drumul de întoarcere acasă. El și Elsa par a fi reprezentanții unei umanități aurorale. “- Minodoră, ce nație zici că e fata asta acum, se interesă Tibi, rupând tăcerea aceea ce aducea cu ecoul unor reverberări firești. - Nația globalizării, internaționalizată, hibridată, cu alte structuri culturale, fără prea multe inhibiții și totuși umanistă. - Să sperăm că, atâta timp cât nu este și atee, nu este o lume convențională, conchise Tibi și demară piezându-se în traficul aglomerat, printre tramvaie, bikeri și
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413867387.html [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
Drd. Stelian Gombos copleșește cititorul prin literature relativ commune unor scrieri de bază teologice: Sfântă Treime - Structură supremă a supremei iubiri; Dumnezeu Tatăl - temei al unității, Unitatea intertreimică - unitate în iubire; etc. În fond și în fapt, toate titlurile, deși firești că și formulare, prin modul în care sunt explicate, poate mai corect este a spune “explicitate” ideile conținute în titluri, ne oferă cu adevărat posibilitatea de a înțelege pe deplin și la dimensiunea reală, teme majore ale Ortodoxiei, cum ar
DRD. STELIAN GOMBOŞ; PROF. CRISTIAN ŞERBAN, OMUL: SUBIECT ACTUAL AL DRAGOSTEI LUI DUMNEZEU: PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903-1993) OMAGIAT PRIN ŞASE STUDII TEOLOGICE... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397212583.html [Corola-blog/BlogPost/347786_a_349115]
-
urmă lumea creată/din nimicuri/nu te mai doare tată deloc/nici o-ntrebare/durerea lumii noastre de-acum nu te/mai doare” (Am înflorit statuie p. 67). Amintirea „palmei” tatălui are parcă darul sa reașeze lumea dezechilibrată în rosturile ei firești, ca în poezia Rătăcind prin roua străină (p. 8): „îmi amintesc de palma grea a tatei/cum despica cerul copilăriei/mele în două/ca un trosnet de muguri/copți/ca o vecernie într-o limbă/uitată”. Șarpe sărutând, o piesă
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Silvia_jinga_mastile_poetului.html [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
beneficiază de - și onorează - cetățenia germană și romană, la St. Gallen, unde locuiește împreună cu familia. Pe Radu Eugen Golban, doctorul în economie și master în studii europene avansate, autor de cărți, studii și articole de presă, romanii l-au redescoperit, firesc și senzațional, când, în 2010, a făcut dezvăluirea spectaculoasă dar riguros exactă și documentata, că Germania are o datorie istorică față de România, de peste 18 miliarde de euro. Observator atent al scenei europene, se disociază lucid de euforiile și deziluziile, mistificările
N-A VĂZUT BRUXELLESUL CE POATE ROMÂNIA! de RADU GOLBAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Radu_golban_n_a_vazut_bruxe_radu_golban_1391190832.html [Corola-blog/BlogPost/354735_a_356064]
-
sunat? - Sincer? Nu am știut prea multe, doamna Romașcanu. Este prima zi de serviciu, după câteva zile de concediu. Urma să mă interesez săptămâna viitoare... - Bine-bine, dar, în perioada de timp în care ați lipsit dumneavoastră, nu era normal și firesc ca acest caz să fie preluat de o colegă? ... Este un caz special, totuși. Este un copil încredințat celei ce, la o lună de la naștere, a abandonat acest copil pe un calorifer, într-un spital! Dacă ați cunoscut faptul că
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XX) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1437666601.html [Corola-blog/BlogPost/373086_a_374415]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > DRAGĂ CITITORULE 2001 Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 228 din 16 august 2011 Toate Articolele Autorului DRAGĂ CITITORULE, Parcurgând în clipele de răgaz ceea ce am scris, îți vei pune întrebarea firească, cine o mai fi și ăsta? Sigur nu am pretenția de a fi cineva. Am fost și am rămas un om simplu, plecat nu de la opincă, ci de la copilul desculț, care de la Sfântul Gheorghe și până la Ziua Crucii umblam desculț
DRAGĂ CITITORULE 2001 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Drag_cititorule_2001.html [Corola-blog/BlogPost/360885_a_362214]
-
anul 1726. -Asta e o operă parabolică, explica el când a apărut cartea, cu acțiune situată în ținuturi fantastice, dar vizând realitățile de la noi. Această povestire impune o viziune relativizantă asupra universului, prin asocierea motivului lumii răsturnată, prin distrugerea proporțiilor firești dintre lucruri, am amestecat regnurilor, am caracterizat existența umană redusă la absurd. Am construit o lume utopică negativă, realizată cu mijloace satirice, ale grotescului, umorului negru și sarcasmul violent. C-am asta am dorit să spun. Între timp ceața se
REVERBERAŢII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Reverberatii_povestire_de_al_al_florin_tene_1379659296.html [Corola-blog/BlogPost/365077_a_366406]
-
Statutul pe baza căruia funcționează această Alianță. E timpul regăsirii în colaborarea armonizată și indisolubilă a românilor monarhiști. Este timpul unirii românilor pe alte baze și animați de speranțe noi. Este timpul răsturnării actualei scale de valori absurde, în poziție firească a scoaterii formulelor glorificatoare socialismului de tip moscovito-comunisto-securist. Este timpul înlăturării eminențelorlor cenușii din rândurile elitelor românești. Toate aceste speranțe se configurează cu fața la tinerimea română, garda de mâine a societății care poate aduce biruința, și o poate apăra spre consolidare
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. REAŞEZAREA ÎN COEXISTENŢĂ A CONŞTIINŢELOR INDIVIDUALE ŞI NAŢIONALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Alteta_sa_regala_principele_aurel_v_zgheran_1388830322.html [Corola-blog/BlogPost/363840_a_365169]
-
și din violetul mugurilor ce își pleznesc timid înfloririle! Mai apoi... peisajul din fața privirii capătă ușor tenta roșiatică a sângerării apusului care așterne poteci de frunze îngălbenite de vreme; asta fiindcă în drumul aflat înainte, anotimpurile si-au oprit cursul firesc, ele succedandu-se după o anume lege pe care încă nu o pot desluși! Din timp în timp își deschide hăul întunecimii câte un tunel săpat în stânci colțuroase al cărui întuneric mă sperie crunt ! Atunci; închid ochii să nu
POPASUL MACILOR de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/bianca_aura_buta_1427623299.html [Corola-blog/BlogPost/343340_a_344669]
-
de libertate de a stabili destine, de a împodobi într-o aură benefică viața celor ce se iubesc. Și Dalia simțea că dragostea sa pentru Ștefan, în ciuda tuturor diferențelor dintre ei, mai ales a vârstei ce-i desparte, este una firească, una profundă, una de substanță, reconfortantă și armonioasă, chiar dacă era învăluită în mister, prin apariția-i neprevăzută odată cu salvarea ei din tenebroasele gheare ale morții, în râpa de la Timișul de Sus. Dacă nu se întâmpla tragicul eveniment, poate că cei
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496995669.html [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
recente cărți ale doamnei Buică: Liliacul înflorit la umbra înserării și Universul vacanțelor (amândouă apărute la Ed. Anamarol, 2014). Cunoscând și vârsta la care se găsește Domnia Sa, și faptul că sănătatea o mai șicanează uneori, m-am întrebat, în chip firesc, ce o motivează să scrie cu atâta perseverență, încât să-i apară două volume, nu unul, într-un singur an? Răspunsul l-am descoperit în rândurile Elenei Buică: „Preocuparea mea de acum, cea a scrierilor, de multe ori îmi împinge
SCRIERILE ELENEI BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1411559659.html [Corola-blog/BlogPost/376393_a_377722]
-
premiile literare nu se mai acordă numai literaților, demnitarii publici nu mai sunt obligatoriu și politicieni de profesie, războaiele nu se mai văd cu ochiul liber etc.). Cu toate acestea, unele lucruri însă nu se schimbă niciodată, ca de exemplu fireasca dorință și urare de a fi fericiți, cu care ne trezim cu toții la început de an, indiferent de coloratura noastră politică sau de gusturile muzicale. Efectul răsturnărilor din anul care a trecut se va vedea în viitor; cauzele, în schimb
VÂN(Z)ARE DE FERICIRE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1483880134.html [Corola-blog/BlogPost/375301_a_376630]
-
trupuri mistuiră. Merg în alai, se-opresc pe la răscruci, Imploră-n cânt - rod bun fertilității, E vremea când în amuțit de cuci Mirese cer cununi divinității. Transfigurat, pământu-n loc tresare, Îngeri la braț cu cerul prin poiene Par două lumi - firească împreunare Și taina lor din nopți de sânzâiene. Citește mai mult Se prind în joc fecioare despletiteIar ceru-ntreg se scaldă în lumină,Pe fruntea lunii saltă-nlănțuiteUmbre de foc - pământului se-nchină.Poartă cununi din flori de sânzâieneși-n dans străvechi
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
arsuri ce trupuri mistuiră.Merg în alai, se-opresc pe la răscruci,Imploră-n cânt - rod bun fertilității,E vremea când în amuțit de cuciMirese cer cununi divinității.Transfigurat, pământu-n loc tresare,Îngeri la braț cu cerul prin poienePar două lumi - firească împreunareși taina lor din nopți de sânzâiene.... XI. PRIMENIT PRIN RUGĂCIUNE, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1918 din 01 aprilie 2016. Când ai sufletu-n genunchi Și nu mai găsești ieșire Strânge grijile-n mănunchi Și citește din
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
turbate să atace Copacul falnic, neînfrânt prin vremuri, Se cațără sălbatic și buimace De stai înmărmurit și te cutremuri. Acest copac este credința noastră Și veac de veac ne-a stat și stă de pază, E calea spre Lumina cea firească, În drumul mântuirii - aspră strajă. Versate, încrezute și limbute, Se tăvălesc și își arogă drepturi, În cor afon se vor recunoscute, Prin fel de fel intrigi și de certuri. Te uiți la ele, mare li-e prostia De cred că
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
mult Au început turbate să ataceCopacul falnic, neînfrânt prin vremuri,Se cațără sălbatic și buimaceDe stai înmărmurit și te cutremuri.Acest copac este credința noastrăși veac de veac ne-a stat și stă de pază,E calea spre Lumina cea firească,În drumul mântuirii - aspră strajă.Versate, încrezute și limbute, Se tăvălesc și își arogă drepturi,În cor afon se vor recunoscute,Prin fel de fel intrigi și de certuri.Te uiți la ele, mare li-e prostiaDe cred că pot
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
exclamat, acum vreo douăzeci de ani: Ce păcat Florica Bud că nu ai un nume consacrat, căci în lipsa lui pur și simplu proza ta va irita! Și uite așa, ea irită până în ziua de azi! Dar atitudinea mi se pare firească. Fiindcă dincolo de faptul că scriu bine, fără să cer voie nimănui nici măcar noului sobor de critici literari, mai sunt și nevastă de...! Deși trecută de cincizeci de ani, mă mai țin dreaptă, urmându-mi spiritul jucăuș. Spuse toate acestea cu
PAUL CERNAT ŞI OCHELARII DE FUM de FLORICA BUD în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Paul_cernat_si_ochelarii_de_fum.html [Corola-blog/BlogPost/341656_a_342985]
-
personalități din diferite domenii etc.) și aproximativ 1800 de poezii. În aceste materiale publicate nu am dorit să devin original, fiindcă acesta împinsă la extrem,cum au făcut optzeciști, nu este originalitate. Adevărata originalitate nu se dorește, este o rezultantă firească a inspirației libere. Din conținutul nou rezultă în mod normal forma cea nouă. MDP: Hegel avea dreptate susținînd că modul de a cugeta al unei epoci îl înțelegem pe deplin abia atunci cînd sîntem în stare să-l negăm. Umorul
DIALOGURI PRIVILEGIATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dialoguri_privilegiate_al_florin_tene_1327906821.html [Corola-blog/BlogPost/360563_a_361892]