640 matches
-
o ființă omenească nu poate să trăiască în condițiile astea și să se mai cheme om. Mă pregătesc să-mi închei vizita. Bătrânul, trezit brusc, așa cum și adormise, pare că s-a remontat oarecum, zâmbește (un zâmbet complicat, cu multe firide, pe care nu stau să-l interpretez!) și, în loc de la revedere, rostește cu o voce ceva mai întremată, astfel încât, de data asta, disting clar toate cuvintele: — Totuși, mă bucur că ai venit, în fine, la mine. Apoi, regăsindu-și absolut
Punct și de la capăt by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/2732_a_4057]
-
cine te întoarce, toarce, arce, picuri ce demult se vor sparge așa cum de la mult, totdeauna în vânt sau cum am răspuns la întrebarea unde sunt într-un refren ce locuiește-n gând. Ca un iepure ascult unde mă lovește frica, firida, lacătul și vina. Da frica! Citește mai mult În preajma sa era gol:păsările fugeau în zbor, oamenii cântau,un gol rotund se întindea de la minepână dincolo de orice știre, și...ca un solfegiu în gama misau în gamaglobulinăsângele fierbea la luminăîn
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
preludiul pur,și cine te întoarce, toarce, arce,picuri ce demult se vor spargeașa cum de la mult, totdeauna în vântsau cum am răspuns la întrebarea unde suntîntr-un refren ce locuiește-n gând.Ca un iepure ascult unde mă lovește frica,firida, lacătul și vina.Da frica!... XXIX. CÂT TE IUBESC, de Petru Jipa, publicat în Ediția nr. 2194 din 02 ianuarie 2017. Să cumpănesc cât te iubesc? Cuvânt atât de adânc, de înalt de nu știu cât... secunda a trecut cu un sărut
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
lacrimi de seriozitatea plină de importanță cu care Romelia își apostrofase fratele. Fără să știe, cu această replică, fetița câștigase inimile tuturor. Timpul trecea și Romelia mergea zi de zi la școală. Seara stătea la lumina unui opaiț, așezat în firida de după sobă, la o măsuță mică de lemn, improvizată de tatăl său, până își termina temele. Nicolae Ionescu o privea cu mândrie și nu odată lăsă gândul, liber, să-i scape: “Fata mea nu se va pierde-n Breasta, fata
EPISODUL 2 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384198_a_385527]
-
extazului artistic. Așa am simțit atunci. M-a încântat brâul torsadă din trei lanțuri de piatră răsucite, cu îndoituri la distanțe egale , aplicat pe o bandă de marmură cenușie, pe care sunt incizate alte ornamente cu vagi urme de aur. Firidele de deasupra brâului torsadă, încadrate în colonete subțiate la mijloc, au sculptat „arborele vieții”, cu frunze și flori frumos stilizate. În urmă cu doi ani văzusem la Muzeul de Artă al României, vechi odoare bisericești, învelitori mortuare și costume de
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
sărute malul Când vorba mea duioasă glasu-și va ridica. Și de ți-aș povesti, de-o inima ce bate Când numără nisipul ce curge din clepsidră Că până sus la ceruri ecoul ei răzbate Cu toate că-i ascunsă-n a pieptului firidă Și de ți-aș spune toate ascunsele mistere, Ce viselor dau viața și le ridică-n zbor Purtându-le ofrandă, doar cerului Venere Căci inimii nebune din lacrimi bat zăvor. Și de ți-aș spune focul ce s-a aprins
ȘI DE ȚI-AŞ POVESTI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383797_a_385126]
-
1937) Gând și cântec (poezii, 1939) Îndemn la simplitate. Mărturisiri pentru un Om Nou (1939) Moldovă tristă (poeme în proză, 1939-1940) Pași în singurătate (poeme în proză, 1940) Timpul la țăranul român (1941) Colina lacrămilor (1943) Maramureșul - țară românească (1944) Firide literare (1944) Despre Rânduiala și mișcarea legionară Revenit în țară, alături de Traian Herseni, la Institutul Social Român condus de Dimitrie Gusti, Ernest Bernea a avut o contribuție valoroasă la cercetările monografice întreprinse în diferitele zone ale României, publicând importante studii
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
cu sufletul pe o tarabă, se roagă-n sufletu-i curat la timpul care-a dezertat din sfera umbrei ce respiră pe tâmpla zilei ca o liră. Te recunosc, clepsidră cu nisip un șir de ani am risipit, firicele mici firide... splendori și clipe! Referință Bibliografică: Splendori și clipe / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1959, Anul VI, 12 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
SPLENDORI ȘI CLIPE de PETRU JIPA în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382182_a_383511]
-
au deșteptat pe zid în salt și pândă: eu cel nevolnic, cu săgeată blândă, sunt primul vânător al ginții mele! Fără de mine n-ar pieri mistreții, bizonii s-ar propti în steaua vieții și urșii ne-ar goni de prin firide. N-au teamă ceilalți, întreaga teamă de fiare-a tuturor îmi cade-n seamă: ei știu că mâna mea pe zid ucide. Despre "Neguțătorul de săbii", scris în 1967, criticii n-au fost avari în comentarii subtile... Este cel mai
Neconsimțitoarea nimfă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8216_a_9541]
-
Sora mea de dincolo (1980) banala umanitate a tragediei. Nimic, în scrisul Ilenei Mălăncioiu, nu e lăsat la voia întâmplării. Cu atât mai puțin antepenultimul vers de aici: "M-așteptasem să fii numai tu,/ erau câte trei morți într-o firidă,/ prin umezeala rece moartea se târa/ ca o strălucitoare omidă.// Alături plângea un tânăr bărbat/ cu mult mai abitir/ decât putea el să plângă/ și te săruta în delir.// Cu greu te lăsai plânsă și sărutată/ și ne-a cuprins
Urcarea în ring by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8488_a_9813]
-
Rodica Zafiu Termenul nișă apare în dicționarele românești curente cu un sens comun, legat în primul rînd de construcții, arhitectură - ca sinonim pentru mai vechile firidă, intrînd, adîncitură etc. - , dar și cu alte sensuri de specialitate, mai puțin cunoscute, în primul rînd din geologie și din medicină. Semnificația relativ nouă, din marketing, de "piață specializată", "public țintă bine delimitat", "destinatar restrîns, cu interese clare" etc. nu
"De nișă"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8404_a_9729]
-
au deșteptat pe zid în salt și pîndă: eu, cel nevolnic, cu săgeata blîndă, sunt primul vînător al ginții mele. Fără de mine n-ar pieri mistreții, bizonii s-ar propti în steaua vieții și urșii n-ar goni de prin firide. N-au teamă ceilalți, întreaga teamă de fiare-a tuturor îmi cade-n seamă: eu știu că mîna mea pe zid ucide. (Ilie Constantin, Homo magicus) în practicile vînătorești ale africanilor, consemnate între alții de Mihai Tican-Rumano, magiei îi revine
Epistolă către Odobescu (X) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7791_a_9116]
-
între Coposu și Brătianu (bulevardele...), scrie, deasupra unei intrări înguste, Anticariatul nostru. O plăcere de familie, a unor colecționari, tată și fiu. La poartă, tablouri și pânze, odihnind ochiul pe tonurile pale ale florilor de câmp. În spate, adăpostite de firide și abia ghicite perdele, stive de cărți, printre alămuri și argintării. Plec, destul de în grabă, cu o plachetă pe hîrtie subțire, transparentă ca vinele mîinilor îngrijite, din care viața se scurge, lăsînd în locul ei patina. Cântări pentru pasărea albastră, de
Floare rară by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6896_a_8221]
-
Am deschis poarta mare, de fier și am intrat. Totul era stins. Lea a murit într-un sezon de grădină japoneză, cu pești roșii în geana de lac artificial, orhidee galbene și mov căscându-și gurile lipsite de parfum în firida de lângă scară și o cascadă miniaturală țârâind în fundul curții, dintre pietre cenușii, teșite. Când ne-am dus noi acolo, se veștejiseră toate. Se trecuseră brusc. Parcă nici n-ar fi fost. Casa de la numărul 14 dormita într-o curte obișnuită
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
de scara răsucită ca o bulboană, în sfârșit, de aerul de palat în paragină, pe care Dumnezeu știe cum o fi reușit Lea, de una singură, să-l țină numai pentru ea și pentru noi în vremurile alea. Nu. Erau firidele și ușile care duceau în cămăruțe strâmte, unele de care nici nu știam și pe care le descopeream cu uimire și spaimă, de parcă atunci le-ar fi născut casa, complice în jocurile noastre. Era, apoi, ușa interzisă a podului. Șemineul
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Vitruviu ne mai informează că în partea opusă prosceniumului, în jurul orchestrei, se ridica amfiteatrul, unde stătea publicul. Locurile de lângă orchestră erau rezervate notabilităților cetății, preoților etc. Partea cea mai înaltă a amfiteatrului era închisă printr un zid în care existau firide conținând vase de bronz, cu rolul unor megafoane ce amplificau sunetele. bă Mașinăriile Spuneam că spectacolul era mai vivace grație picturilor scenice, dar și unei serii de mașinării cu ajutorul cărora se produc efecte speciale. Așa este de pildă „mechané”. Pe
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
de sora Clotildei, care-și exersa partitura. Se ridică, coborî treptele. Nici el nu mai știa cât timp trecuse. De pe culoar ajunse din nou în sala de baie, de marmoră neagră. Acum observă că pe unul din pereți, într-o firidă, era o sculptură, o siluetă de femeie din marmură neagră. Aici a trăit Clotilde! Acum își explică atâtea lucruri. De ce totul era de o frumusețe stranie, sobră, rece. Nimic personal în toată această locuință, doar câteva CD-uri, câteva discuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Clotilde! Ea a fost cea care a creat totul! Această frumusețe stranie, această singurătate și tristețe pe care am simțit-o încă de la intrare. Totul era atât de simplu, de elegant și misterios. Se apropie de silueta de femeie din firidă. Când se întoarse, dădu cu ochii de o oglindă mare. Își văzu fața și se sperie de felul cum arăta. Răvășit total! Aproape nu se recunoscu. De câte ori s-o fi privit ea în această oglindă! Mângâie oglinda și deodată sări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
era la ea acasă. Dar ce straniu, când căutase comutatorul în noaptea aceea în care, somnoros fiind, dăduse de ușa ce ducea la etaj... Ce curios, când se întorsese și se uitase în oglinda cea mare, din întâmplare dădu peste firida ascunsă, neștiută de nimeni, acolo unde găsise jurnalul... În casa asta, gândi, s-a mers peste tot pe simboluri, pe metafore. Semnificația acelui ametist enorm, cu Maica Domnului, era Credința, unicul sprijin mai presus de noi. Iar ametistul din "camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
viața lui Mihai și a lui Beatrice. Ei nu știu nimic din secretele de aici. Dacă ar fi știut, nu m-ar fi lăsat să locuiesc aici, m-ar fi protejat. Nu, categoric, Mihai și Beatrice nu știu nimic de firidă, de Jurnal, de scrisori... Ei, probabil, știu doar de atelier. Nu era nimic ciudat în a avea un atelier de bijuterii în mijlocul Parisului. Din contră, era ceva de admirat, deoarece, la expoziția de la Bayreuth, ea se prezentase cu piese de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Pasărea măiastră, Cocoșul... Erau foarte reușite și ideea i se păruse atunci originală și interesantă. Gândind la Clody și Brâncuși, la atelierul și locuința ei, își mai aminti de ce spusese cândva maestrul: "Arhitectura este sculptura locuită" și Clody, cu nișele, firidele, scările și culoarele ei își sculptase nu numai locuința, ci și viața. Alături de Brâncuși găsi locul de odihnă al lui Cioran, declarat chiar de francezi "cel mai mare filozof francez al secolului XX"! Așa o fi, îl citise, îl prețuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
care defazajul e postulat) are trăsăturile unei proze fără început cronologic și fără final determinabil. Luați repede, n-am putea rezuma intențiile argumentative ale atât de elaboratelor studii, necum eventuale traiecte. Dificil în grad maxim, limbajul vrea să acopere fiecare firidă care ar permite limpezirea trivială - în accepție etimologică - a subiectului tratat. Iar, din perspectiva unei asemenea gândiri nu doar psihanalitice, dar structurale, arhetipale și anistorice, înseși operațiile logice au un parfum de cotă joasă. Totuși, să încercăm, în linia sănătoasă
Ce rămâne din iubirile noastre by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8747_a_10072]
-
de proscriere căreia trebuie să-i facă față. Și nu e vorba doar de voci singulare contestîndu-i valoarea, ci de un întreg curent de opinie care îi este potrivnic. E ca și cum un cîmp al psihologiei colective îl alungă mereu în firida autorilor nefrecventabili. Și cum trăim într-o lume în care ideile lui Nae au aerul respingător al delictelor de opinie, gîndurile îi sunt atît de inadecvate sub unghi ideologic, încît impresia prăfuită a unui gînditor depășit ți se strecoară temeinic
Contravenientul ideologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7701_a_9026]
-
un moment dat, văd o femeie trecută de prima tinerețe, slăbuță, Îmbrăcată În negru de sus până jos, cu broboadă pe cap, așa cum cer bunele reguli ale bisericii. S-a Îndreptat către cele două icoane aflate fiecare În câte o firidă din perete, la dreapta era reprezentat Isus Cristos, iar la stânga se afla Sfânta Fecioară Maria cu pruncul În brațe. Cei care intrau În biserică pupau cu patos și nesaț aceste două icoane făcătoare de minuni, și mai apoi se consternau
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
toate confecționate din carton, polystiren sau placaj, vopsite în așa fel încât să imite fie lemnul, fie piatra, fie cărămida, etc. Elementele de decor erau însă rezemate de așa natură că, pătrunzând printre ele cu mare atenție, ajungeai la o firidă, adică la o fostă ușă, acum un simplu spațiu confecționat din placaj și prins, la repezeală, în piroane. Valy dă la o parte placajul-firidă și mă cheamă în încăperea cu aer mai mult decât stătut, cu plafonul afumat și așa
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]