47 matches
-
ianuarie și începutul lunii februarie. În mod obișnuit, grosimile stratului de zăpadă sunt relativ reduse; totuși în ultimii ani, condițiile atmosferice au determinat producerea unor ninsori abundente și așternerea unui strat deosebit de gros care a depășit 1,5 metri (1954). Fitogeografic, teritoriul Călărașiului și al împrejurimilor sale este situal la contactul a două subzone de vegetație naturală: stepă și baltă. În această situație, vegetația spontană este variată și bogată în exemplare. Subzona de stepă este reprezentată prin pajiști stepice primare și
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
Estonia are peste 1.400 de lacuri. Majoritatea sunt foarte mici, cel mai mare, lacul Peipsi, având o suprafață de . Cele mai mare râuri ale țării sunt Võhandu (), Pärnu () și Põltsamaa (). Estonia are numeroase zone mlăștinoase. Din punct de vedere fitogeografic, Estonia este împărțită între provinciile Central-Europeană și Est-Europeană ale Regiunii Circumboreale din Regatul Boreal. Conform WWF, teritoriul Estoniei aparține ecoregiunii pădurilor de amestec sarmatice. Republica Estonia este împărțită în regiuni "(Maakonnad)", subdiviziuni administrative ale țării. Prima atestare documentară a subdiviziunilor
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
unesc în râul Gran Valira care curge către Spania. Pe valea acestui râu, la frontiera cu Spania, se află și cel mai jos punct al Andorrei, la o altitudine de ). Suprafața totală a Andorrei este de . Din punct de vedere fitogeografic, Andorra aparține provinciei Atlantice Europene a regiunii Circumboreale din Regatul Boreal. Conform WWF, teritoriul Andorrei aparține ecoregiunii pădurilor de conifere și de amestec ale Pirineilor. Andorra are o climă alpină și continentală. Altitudinea sa ridicată face ca, în medie, iarna
Andorra () [Corola-website/Science/298069_a_299398]
-
cele subtropicală și tropicală umede carstul se dezvoltă intens. Aici litiera prin descompunere generează diferiți acizi care accelerează efectul coroziv. c) Condițiile morfologice facilitează sau diminuează intensitatea carstificarii prin: declivitatea pantelor, densitatea fragmentării, energia reliefului, expoziția versanților. d) Condițiile climatice, fitogeografice și omul constituie alte grupe de factori care influențează carstificarea. Izvoarele carstice sunt alimentate din: precipitații, cursuri autohtone și alohtone, apă acumulată în golurile carstice. După specificul alimentării și funcționarii, se grupează în: efemere, periodice și permanente. a)Izvoarele efemere
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
regiunea care nu suferă de pe urma secetelor, deși intră în zonă cu precipitații în general puține (M. Pantazică, 1974; V. Băcăuanu, 1980) VEGETAȚIA ZONELE DE VEGETAȚIE Pe baza elementelor floristice, bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, se încadrează fitogeografic regiunii euro siberiene. Aici se interferează, prin părțile lor periferice, provincia central-europeană est-carpatică (Al. Borza, 1960) cu provincia balcano-moesică. Pe teritoriul regiunii cercetate se disting două zone de vegetație: zona forestieră și zona de silvostepă. 1.1 Zona forestieră. Dezvoltarea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
favorabile acumulării de ape subterane la diverse adâncimi. Apele de suprafață sunt reprezentate de râurile Bahlui . Râul Bahlui reprezintă artera hidrografică principală a unității aflate în studiu . Pe baza elementelor floristice, Bazinul râului Bahlui în amonte de Cotnari, se încadrează fitogeografic regiunii eurosiberiene. Aici se interferează, prin părțile lor periferice, provincia central-europeană est carpatică cu provincia balcano-moesică. Pe teritoriul regiunii cercetate se disting două zone de vegetație: zona forestieră și zona de silvostepă. Peisajul natural al silvostepei din depresiunea de contact
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
va face cât mai departe de zona industrială a orașului, deoarece noxele dăunează mult vegetației. Accesul vizitatorilor trebuie să fie comod, ușor și posibil prin folosirea mijloacelor de transport în comun. Repartizarea plantelor dintr-o grădină botanică poate fi: sistematică, fitogeografică, industrială, decorativă sau combinații ale acestora. Este foarte important ca atât la intrare, cât și pe traseu să existe planuri de sistematizarea a teritoriului, cu explicații clare care să conducă vizitatorii spre diferitele obiective posibil de vizitat. Elementele ornamentale (pavilioane
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
în albia Berheciului, în zona satului Bărboasa, se întâlnesc nisipuri și pietrișuri de calitate inferioară ce se folosesc la edificarea diferitelor clădiri, la turnarea fundațiilor sau la finisajul pereților în amestec cu var și ciment. FLORA Din punct de vedere fitogeografic, comuna Oncești se află într-o zonă forestieră în partea superioară la est și la vest, iar în partea de sud-est se încadrează în peisajul de silvostepă cu unele elemente de stepă. Vegetația forestieră este reprezentată de pădurea de foioase
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
zone a Carpaților Orientali, prin bogăția floristică și prin importanța economică a vegetației. Privind harta vegetației, deducem, ca și în cazul climei, că nu numai altitudinea, ci și poziția comunei Vama mai spre periferie față de axul muntos, joacă un rol fitogeografic foarte important. Având în vedere poziția geografică, condițiile climaterice, tipurile de soluri etc., putem spune că teritoriul comunei Vama se încadrează în subzona (etajul) de tranziție molid-fag. Pădurile și alte teritorii cu vegetație forestieră ocupă o suprafață de 9.673
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de I. Șandru, V.Băcăuanu și Al.Ungureanu găsim informații și asupra vegetației și faunei din zona Șipote, aici fiind caracteristică vegetația de silvostepă. Regionarea făcută în tratatul de, ,Geografie a României” (vol.I, 1983) plasează zona studiată în regiunea fitogeografică central-europeană, provincia est-carpatică, subprovincia podolico- moldavă și districtul Podișul Moldovei. Cercetările asupra solurilor Asupra solurilor din regiunea Șipote există o lucrare care se referă în mod special la această regiune. Intitulată,,Cercetări preliminare asupra solurilor din regiunea Belceștișipote (Depresiunea Jijia-Bahlui
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
la nivelul soclului cristalin al platformei. Nu ar fi exclus să apară și strate acvifere de apă dulce, cantonată în depozitele calcaroase și grezoase ale Buglovianului și Badenianului (L. Ionesi). II.5 Potențialul vegetal și faunistic Din punct de vedere fitogeografic, teritoriul comunei Șipote se află în zona de silvostepă, către limita mai uscată, cu nuanțe stepice a acesteia. Vegetația lemnoasă a fost îndepărtată în întregime de factorul antropic, resturi ale fostelor păduri fiind reprezentate astăzi prin mărăcinișuri formate din Prunus
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
sărbătoririi Centenarului din 2004; -Medalia "Centenarul geografiei ieșene", conferită de Universitatea "Al.I.Cuza" Iași, 2004; -Medalia "Crucea comemorativă a celui de al Doilea Război Mondial, 1941-1945", conferită prin Decretul nr.110/1995. II. LUCRĂRI ȘTIINȚIFICE BARBU N. (1957), Observații fitogeografice asupra Parângului și Platformei Luncanilor. Probl.de geogr., t.V. BARBU N. (1965), Interpretarea paleogeografică a profilului de la Malul Galben-Mitoc (Valea Prutului), An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza", Iași, s.II, t.XI. BARBU N. (1966), Proiecte privind Harta solurilor lumii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
o suprafață de 14 hectare, grădina este amplasată pe un teren accidentat și variat, care se pretează cu succes la cultivarea unor colecții de plante extrem de diversificate, provenite de pe toate meridianele Terrei. Spațiul este împărțit pe mai multe sectoare, ornamental, fitogeografic, sistematic, economic și medicinal. De o amenajare extrem de interesantă beneficiază Grădina Romană, dominată de statuia zeiței Ceres și de diverse piese arheologice descoperite în municipiul roman Napoca. De asemenea, grădina mai are două sere în care se cultivă plante din
Agenda2004-27-04-tursitic () [Corola-journal/Journalistic/282618_a_283947]
-
extrem de divers: geologic, geomorfologic, hidrologic, floristic, faunistic și speologic. Rezervația Muntele Domogled, de exemplu, este recunoscută în lumea specialiștilor ca o adevărată grădină botanică naturală, în care trăiesc peste o mie de specii, multe constituind adevărate rarități, de o importanță fitogeografică deosebită. Recent, la Băile Herculane a avut loc întâlnirea Consiliului Consultativ de administrare a Parcului Național Domogled-Valea Cernei, cu care prilej a fost desemnat comitetul de conducere al acestui organism, președinte fiind aleasă directoarea Agenției de protecția mediului Gorj, Elisabeta
Agenda2005-09-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283442_a_284771]
-
parte din regiunea eurosiberiană. Până în prezent pe teritoriul județului Iași s au semnalat peste 1000 specii de fanerogame și cel puțin tot atâtea specii de ferigi, mușchi, ciuperci, licheni, alge, deci o floră bogată și variată, consecință a poziției sale fitogeografice. În componența florei sălbatice predomină speciile orientale și nordice față de cele vestice și sudice, dar există și un procent important de plante cosmopolite și adventive. Vegetația are un puternic caracter de silvostepă; datorită reliefului accidentat și diferenței apreciabile de altitudine
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
indica, Camelia sp. Grupul plantelor suculente este bogat reprezentat. fam. Cactaceae, fam. Crasulaceae; plante din regiunile boreale și astrale ale Asiei, Australia și Noua Zeelandă. Secția Flora Globului (16 ha) cuprinde plante grupate după locul de origine, pe continente și ținuturi fitogeografice. Acest sector cuprinde 1000 unități taxonomice cu circa 8000 de exemplare. Secția flora și vegetația României (25 ha) prezintă flora și vegetația pe provincii istorice și pe etaje de vegetație. Aici se găsesc specii de plante spontane importante din punct
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
3. sol (pedologie); 5.4. ape (hidrologie); 5.5. climat local; 5.6. flora și vegetația: ● speciile de plante pentru care se propune înființarea ariei protejate; ● specii rare și periclitate, conform Listei Roșii. Specii/subspecii/varietăți endemice. Specii cu importanță fitogeografică. Specii ocrotite prin convenții internaționale sau prin legislația națională. Specii de interes comunitar; ● asociații vegetale. Ecosisteme/habitate naturale (cu sublinierea celor prioritare sau de interes comunitar). Tipuri de habitate listate în anexele la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192990_a_194319]
-
3. sol (pedologie); 5.4. ape (hidrologie); 5.5. climat local; 5.6. flora și vegetația: ● speciile de plante pentru care se propune înființarea ariei protejate; ● specii rare și periclitate, conform Listei Roșii. Specii/subspecii/varietăți endemice. Specii cu importanță fitogeografică. Specii ocrotite prin convenții internaționale sau prin legislația națională. Specii de interes comunitar; ● asociații vegetale. Ecosisteme/habitate naturale (cu sublinierea celor prioritare sau de interes comunitar). Tipuri de habitate listate în anexele la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192991_a_194320]
-
x R(2) x V(U), (3.2) în care: S - mărimea suprafeței terenului ce se evaluează în vederea cumpărării, exprimată în hectare; R1 - coeficientul de evaluare a șansei de instalare a vegetației forestiere. Valorile coeficienților R1 sunt diferențiate în raport cu zonele fitogeografice și cu starea terenului și sunt prezentate în tabelul nr. 3 din anexa nr. 2 la metodologie; R2 - coeficientul de evaluare a riscului de asigurare a integrității pădurii. Valorile coeficienților R2 sunt diferențiate în funcție de intensitatea presiunii sociale asupra pădurii; acestea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220378_a_221707]
-
acest tip, cu productivitate mijlocie, are o valoare pastorală mijlocie cu 5,0-7,5 t/ha MV și o capacitate de pășunat de 0,5-0,8 UVM/ha. 2.2. Pajiștile de Festuca rubra (păiuș roșu) Răspândire și ecologie. Arealul fitogeografic al pajiștilor de Festuca rubra, corespunde etajului pădurilor de molid (Picea abies), cunoscut și sub denumirea de etajul boreal, care atinge altitudinea de 1.800 m în Carpații Meridionali și Carpații Occidentali și 1.600 m în nordul Carpaților Orientali
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
4. Inventarul floristic al sitului Natura 2000 Fânețele seculare Frumoasa, include 238 specii de cormofite, aparținând unui număr de 178 genuri, încadrate în 47 de familii. Poziția geografică la interferența dintre zona nordică și cea sud-vestică, a generat o diversitate fitogeografică ridicată, fiind prezenți taxoni cu origini foarte diferite: a) circumpolare: rogozul - Carex diandra; ... b) euroasiatice: spălăcioasa - Senecio integrifolius, toporașul - Viola pumila; ... c) europene: poroinicul - Orchis ustulata; ... d) central-europene: laptele câinelui - Euphorbia dulcis; ... e) continentale: stânjenelul de stepă - Iris ruthenica, cinci
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
atât în ceea ce privește asociațiile higrofile, cât și cele xero-mezofile și xerice caracteristice versanților. Ultimul inventar floristic al sitului Natura 2000 Fânețele seculare Ponoare cuprinde 306 specii de cormofite, aparținând unui număr de 224 genuri, încadrate în 64 de familii. În ceea ce privește originea fitogeografică a taxonilor, regăsim mai ales specii continentale: a) specii eurasiatice: piciorul cocoșului - Ranunculus polyanthemos, pleșcăiță - Cucubalus baccifer, steluță - Stellaria graminea, turiță - Agrimonia eupatoria, coada mielului - Filipendula vulgaris, Filipendula ulmaria și cebărea - Sanguisorba officinalis; ... b) specii europene: rutișor - Thalictrum aquilegiifolium, mutătoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]