54 matches
-
viței de vie, iar puțin mai înainte mana cartofului. Datorită pierderilor colosale din cauza acestor boli, a început să se resimtă impactul economic al bolilor plantelor. În această perioadă s-au remarcat savanții germani "Anton de Bary" și "Iulius Kuhn", fondatorii fitopatologiei moderne. "Anton de Bary" a dovedit caracterul infecțios al tăciunilor și ruginilor cerealelor, a studiat biologia ciupercilor "Phytophthora"infestans, Sclerotinia sclerotiorum, Pythium de""Baryanum".""'I. Kuhn" în publicat tratatul clasic de fitopatologie, în care acordă o mare atenție măsurilor de
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
germani "Anton de Bary" și "Iulius Kuhn", fondatorii fitopatologiei moderne. "Anton de Bary" a dovedit caracterul infecțios al tăciunilor și ruginilor cerealelor, a studiat biologia ciupercilor "Phytophthora"infestans, Sclerotinia sclerotiorum, Pythium de""Baryanum".""'I. Kuhn" în publicat tratatul clasic de fitopatologie, în care acordă o mare atenție măsurilor de combatere a bolilor, inclusiv prin metoda chimică. În Anglia, "Berkeley" a publicat o serie de lucrări fundamentale în domeniul patologiei vegetale, fiind considerat drept fondatorul fitopatologiei engleze. În Rusia, "Mihail Voronin" a
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
Kuhn" în publicat tratatul clasic de fitopatologie, în care acordă o mare atenție măsurilor de combatere a bolilor, inclusiv prin metoda chimică. În Anglia, "Berkeley" a publicat o serie de lucrări fundamentale în domeniul patologiei vegetale, fiind considerat drept fondatorul fitopatologiei engleze. În Rusia, "Mihail Voronin" a studiat ciclurile biologice ale ciupercilor "Plasmodiophora brassicae" și ", a menționat pentru prima dată că bacteriile pot provoca boli" la plante. Către sfârșitul secolului XIX mana, făinarea și filoxera viței de vie au pus în
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
care l-a numit „"contagium vivum fluidum"”. A apărut o nouă direcție în patologia vegetală - "fitovirusologia". Dezvoltarea de mai departe a acestei direcții se datorește lucrărilor unor așa savanți ca "Holmes, Gibbs, Smith, Bawden, Suhov, Rîjkov, Verderevscaia". În era contemporană fitopatologia a devenit știință de sine stătătoare. În această perioadă au fost redescoperite legile lui "Gh. Mendel". A fost dovedit experimental că rezistența plantelor la boli este un caracter care se supune legilor mendeliene și se transmite prin ereditate urmașilor. În
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
selecției soiurilor și hibrizilor rezistenți la boli. În 1926 "Gauman "publică cea dintâi lucrare de “"Morfologie comparată" "a" "ciupercilor"”. Se publică lucrări fundamentale: "S. Rostovțev" „"Патология растений"” (1923), "A. Iacevski" „"Основы микологии"” (1933) și “"Бактериозы растений" “ (1935), valoroase tratate de fitopatologie ca acelea ale lui "Naumov" (U.R.S.S.), "Prillieux" și "Delacroix" (Franța), "Ferraris" și "Ciferri" (Italia), "Eriksson" (Suedia) ș.a. În 1935 "Stanley" obține pentru prima dată VMT (virusul mozaicului tutunului) în stare pură și descoperă structura nucleoproteică a particulelor de virus
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
patologia vegetală a apărut și s-a dezvoltat datorită necesității de a reduce pierderile cauzate de boli. Unele mențiuni scrise despre bolile plantelor datează din secolul XIX. În primele decenii ale secolului XX au fost publicate lucrări de micologie și fitopatologie ("I. Constantineanu" - "Les Uredinees de ", în care descrie 273 specii parazite pe 592 specii de plante; "C. Petrescu" - "Flora micologică a Moldovei"; "Gh. Ionescu" - "Ciuperci parazite pe arbori"; "I. Gințescu" - "Specii de Orobanche parazite pe tutun"). Bazele patologiei vegetale au
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
care timp de 4 decenii a creat școala fitopatologică românească" "și a publicat lucrări monumentale, cum ar fi: „"Monografia Uredinalellor"”, 2 volume, 1953, și „"Ustilaginalele din R. P. R".”, 2 volume, 1957. În Moldova din stânga Prutului, școala științifică de fitopatologie a fost întemeiată și condusă timp de 3 decenii (1944-1974) de prof. "D. Verderevschi", șef al Catedrei de din Chișinău. S-a remarcat prin cercetări fundamentale și experimentale în domeniile fitoimunologiei, selecției soiurilor rezistente la boli și dăunători, protecției plantelor
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
parazite. În raport cu agenții patogeni care le provoacă, bolile infecțioase pot fi: Protecția plantelor este știința care se ocupa cu studiul bolilor și al dăunătorilor plantelor de cultură, precum și cu măsurile de prevenire și combatere a acestora. Ea cuprinde două discipline: fitopatologia și entomologia. Cea mai veche reprezentare a unei plante care a fost găsită datează de acum 7000 de ani de pe o medalie descoperită într-un mormânt din Altai. Pe această medalie este reprezentat un trandafir .
Plantă () [Corola-website/Science/300741_a_302070]
-
trebuie cultivați în funcție de rezistența lor. La fiecare agent patogen la care au fost introduse produsele omologate după 1 ianuarie 2004, acestea au fost subliniate pentru a se remarca faptul că ele reprezintă ultimele recomandări. Autoarea 1.1.Obiectul și legăturile Fitopatologiei cu alte științe Patologia vegetală sau Fitopatologia (phyton = plantă; pathos = boală; logos = știință, discurs, vorbire) este știința care se ocupă cu studiul bolilor plantelor, al agenților care le produc și cu elaborarea metodelor de prevenire și combatere a acestora. Ea
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
agent patogen la care au fost introduse produsele omologate după 1 ianuarie 2004, acestea au fost subliniate pentru a se remarca faptul că ele reprezintă ultimele recomandări. Autoarea 1.1.Obiectul și legăturile Fitopatologiei cu alte științe Patologia vegetală sau Fitopatologia (phyton = plantă; pathos = boală; logos = știință, discurs, vorbire) este știința care se ocupă cu studiul bolilor plantelor, al agenților care le produc și cu elaborarea metodelor de prevenire și combatere a acestora. Ea constituie una dintre disciplinele cele mai interesante
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
știința care se ocupă cu studiul bolilor plantelor, al agenților care le produc și cu elaborarea metodelor de prevenire și combatere a acestora. Ea constituie una dintre disciplinele cele mai interesante și mai utile care stau la baza producției vegetale. Fitopatologia prezinta mai multe obiective și anume: etiologia care studiază cauzele bolilor la plante; patogenia ce se ocupă cu stabilirea modului de acțiune al agenților patogeni și evoluția bolilor; patografia sau simptomatologia care descrie simptomele patologice prin care se manifestă bolile
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
bolilor; terapia are ca obiect elaborarea și aplicarea măsurilor de combatere. Îmbinarea tuturor cunoștințelor de prevenire și combaterea agenților patogeni se face prin conceptul de luptă integrată adaptat atât pe plan mondial cât și în țara noastră. 1. 2. Dezvoltarea fitopatologiei în România În țara noastră dezvoltarea fitopatologiei a cunoscut mai multe etape distincte ca: Perioada empirică se referă la o epocă mai îndelungată în care țăranul prin experiența moștenită de la strămoși a cunoscut unele boli ale culturilor agricole cărora lea
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
aplicarea măsurilor de combatere. Îmbinarea tuturor cunoștințelor de prevenire și combaterea agenților patogeni se face prin conceptul de luptă integrată adaptat atât pe plan mondial cât și în țara noastră. 1. 2. Dezvoltarea fitopatologiei în România În țara noastră dezvoltarea fitopatologiei a cunoscut mai multe etape distincte ca: Perioada empirică se referă la o epocă mai îndelungată în care țăranul prin experiența moștenită de la strămoși a cunoscut unele boli ale culturilor agricole cărora lea dat denumiri adecvate ca mălura, tăciunele, făinarea
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
continuat să susțină cu material micologic exicata “Herbarium Mycologicum Romanicum” și s-au înființat noi herbare la Iași, Cluj, Craiova, București, Timișoara, pe lângă instituțiile de învățământ. De asemeni, în rețeaua națională a institutelor de cercetări s-au desfășurat în domeniul fitopatologiei aplicate numeroase studii asupra agenților patogeni ai plantelor cultivate. 1.3. Importanța economică a Fitopatologiei Secolul XX este caracterizat prin realizări deosebite ale științelor agricole și biologice care contribuie în mare măsură la rezolvarea sarcinei deosebite de a asigura hrana
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
herbare la Iași, Cluj, Craiova, București, Timișoara, pe lângă instituțiile de învățământ. De asemeni, în rețeaua națională a institutelor de cercetări s-au desfășurat în domeniul fitopatologiei aplicate numeroase studii asupra agenților patogeni ai plantelor cultivate. 1.3. Importanța economică a Fitopatologiei Secolul XX este caracterizat prin realizări deosebite ale științelor agricole și biologice care contribuie în mare măsură la rezolvarea sarcinei deosebite de a asigura hrana populației. Totuși, aceste realizări nu s-au introdus în practică decât pe o parte a
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Fraun iar Appel (1902) și Hall (1902) izolează bacteriile pe care le denumesc Bacillus phytophtorus și B. atrosepticus. În starea fitosanitară a României pe anul 1930 este semnalat agentul patogen al acestei boli sub denumirea de Bacillus solaniperda. Bacteriologii și fitopatologii care au evaluat pagubele produse de această boală, au stabilit că în câmp acestea variază între 1-5 % și 10-15 % în depozite, iar uneori în depozitele prost aerisite pagubele pot ajunge la 70 %. Simptome. În timpul perioadei de vegetație plantele atacate rămân
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
titlului de doctor în agronomie. Astfel, sau completat cercetările cu domenii noi cum au fost: Agrochimia, Îmbunătățirile Funciare (irigații, desecări, combaterea eroziunii soluluiă, Mecanizare, Entomologie. Acestea pe lângă cele existente: Ameliorare cereale, cartof, porumb, plante furajere, fitotehnie erbicide, îngrășăminte, lucrările solului, fitopatologie, înscriindu-se astfel ca stațiune de cercetare complexă, la care producerea de sămânță din verigi superioare reprezenta o activitate la fel de importantă ca și cercetarea, fiind de fapt o continuare firească a acesteia. Pentru a putea organiza o astfel de activitate
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
bal ăștia de la "Metalul-Crișul", Apahida, d-apoi, cum să tac eu la laborator! cauți microbii din plantă, din tomată, de exemplu filodeda nevorum, fac parte din aceeași familie, filodontide, domnișoară, cercetări? p..., asemănată cu ce? cum ne zice profesoara de fitopatologie, tu n-ai ce freca! cum, doamnă, domnișoara profesoară, eu nu permit așa! scleroți, nouă am luat, am zis, doamnă, eu cam nu știu nimic! ea mi-a zis, cam știi! cam de cît, așa? cam de nouă, așa! Cluj
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pasiunea sa pentru femei, și-a neglijat mult familia. Soția sa a fost o distinsă profesoară de biologie. Domnul asistent Adrian Volcinschi era o adevărată bijuterie de om. Se purta cu noi extrem de delicat și de manierat. Lucrările practice de „Fitopatologie” se terminau cu adevărate opere de artă plastică pe tablă și pe caietele noastre. Nu am mai întâlnit un cadru didactic atât de talentat și de iscusit în schematizarea și ilustrarea lecțiilor la tablă. În excursiile efectuate în natură se
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
audiențe. Un institut mare de cercetare, iar nu ceea ce Înțelegem noi printr-un minister. Ministerul e Împărțit În direcții sau departamente. Primul peste care dau este departamentul solului, apoi cel al culturii plantelor, urmat de servicii și birouri ale chimiei, fitopatologiei și așa mai departe. Departamentul economiei agrare este condus de Mr.Black. Are În subordine mulți specialiști care strâng tot materialul economic necesar Îndrumării și apărării agriculturi. Ministerul Își rezervă problemele mari, hotărâtoare, acolo unde inițiativa locală nu mai dă
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pasiunea sa pentru femei, și-a neglijat mult familia. Soția sa a fost o distinsă profesoară de biologie. Domnul asistent Adrian Volcinschi era o adevărată bijuterie de om. Se purta cu noi extrem de delicat și de manierat. Lucrările practice de „Fitopatologie” se terminau cu adevărate opere de artă plastică pe tablă și pe caietele noastre. Nu am mai întâlnit un cadru didactic atât de talentat și de iscusit în schematizarea și ilustrarea lecțiilor la tablă. În excursiile efectuate în natură se
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Statele Unite ale Americii, la Universitatea Columbia, susținându-și examenul de doctorat. Acest lucru se va întâmpla în anul 1934. Revenită în România, după 3 ani de studii în S.U.A., Alice Săvulescu va activa în cadrul Institutului de Cercetări Agronomice, la secția Fitopatologie. După anul 1949, când Traian Săvulescu se va retrage din această funcție, Alice va deveni șefa sectiei de Fitopatologie. Înaintarea în funcție se va produce în anul 1957, când va ajunge director adjunct în cadrul Centrului de cercetări Biologice. Acest Institut
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
Revenită în România, după 3 ani de studii în S.U.A., Alice Săvulescu va activa în cadrul Institutului de Cercetări Agronomice, la secția Fitopatologie. După anul 1949, când Traian Săvulescu se va retrage din această funcție, Alice va deveni șefa sectiei de Fitopatologie. Înaintarea în funcție se va produce în anul 1957, când va ajunge director adjunct în cadrul Centrului de cercetări Biologice. Acest Institut de cercetare se va numi din 1960 ”Traian Săvulescu”, în semn de omagiu adus marelui savant. A făcut experimente
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
Voicești - Vâlcea, Odobești, apoi ca inspector pentru învățământul agronomic de toate gradele, a depus o muncă fără preget pentru formarea cadrelor necesare agriculturii. Activitatea în învățământul superior a început la 15 august 1951 când devine cadru didactic la disciplina de Fitopatologie în cadrul Facultății de Agronomie Craiova. La 1 septembrie 1955 este transferat la Institutul Agronomic din Iași pentru ca, după doi ani, să fie numit, prin cumul, primul director al Stațiunii de Cercetări Hortiviticole Copou, Iași. Aici, conf. Vasile Juncu a contribuit
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
aduc acum dovezi pentru că ar trebui sute de pagini să vedem cum decurgeau ședințele și care era atmosfera acolo. D. T.: Pentru că tot am ajuns la Agronomie, țin să precizez faptul că am lucrat foarte bine acolo cu profesul de fitopatologie Alexandru Lazăr, un rector foarte bun, cult, inteligent, cu stagiu de specializare la Seattle (USA), un om apropiat de studenți. Este cel care a inaugurat ferma de la Rediu. De asemenea, am colaborat bine cu profesorul de pedologie Costache Teșu, un
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]