55 matches
-
Statele Unite ale Americii, la Universitatea Columbia, susținându-și examenul de doctorat. Acest lucru se va întâmpla în anul 1934. Revenită în România, după 3 ani de studii în S.U.A., Alice Săvulescu va activa în cadrul Institutului de Cercetări Agronomice, la secția Fitopatologie. După anul 1949, când Traian Săvulescu se va retrage din această funcție, Alice va deveni șefa sectiei de Fitopatologie. Înaintarea în funcție se va produce în anul 1957, când va ajunge director adjunct în cadrul Centrului de cercetări Biologice. Acest Institut
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
Revenită în România, după 3 ani de studii în S.U.A., Alice Săvulescu va activa în cadrul Institutului de Cercetări Agronomice, la secția Fitopatologie. După anul 1949, când Traian Săvulescu se va retrage din această funcție, Alice va deveni șefa sectiei de Fitopatologie. Înaintarea în funcție se va produce în anul 1957, când va ajunge director adjunct în cadrul Centrului de cercetări Biologice. Acest Institut de cercetare se va numi din 1960 ”Traian Săvulescu”, în semn de omagiu adus marelui savant. A făcut experimente
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
Voicești - Vâlcea, Odobești, apoi ca inspector pentru învățământul agronomic de toate gradele, a depus o muncă fără preget pentru formarea cadrelor necesare agriculturii. Activitatea în învățământul superior a început la 15 august 1951 când devine cadru didactic la disciplina de Fitopatologie în cadrul Facultății de Agronomie Craiova. La 1 septembrie 1955 este transferat la Institutul Agronomic din Iași pentru ca, după doi ani, să fie numit, prin cumul, primul director al Stațiunii de Cercetări Hortiviticole Copou, Iași. Aici, conf. Vasile Juncu a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
audiențe. Un institut mare de cercetare, iar nu ceea ce Înțelegem noi printr-un minister. Ministerul e Împărțit În direcții sau departamente. Primul peste care dau este departamentul solului, apoi cel al culturii plantelor, urmat de servicii și birouri ale chimiei, fitopatologiei și așa mai departe. Departamentul economiei agrare este condus de Mr.Black. Are În subordine mulți specialiști care strâng tot materialul economic necesar Îndrumării și apărării agriculturi. Ministerul Își rezervă problemele mari, hotărâtoare, acolo unde inițiativa locală nu mai dă
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Voicești - Vâlcea, Odobești, apoi ca inspector pentru învățământul agronomic de toate gradele, a depus o muncă fără preget pentru formarea cadrelor necesare agriculturii. Activitatea în învățământul superior a început la 15 august 1951 când devine cadru didactic la disciplina de Fitopatologie în cadrul Facultății de Agronomie Craiova. La 1 septembrie 1955 este transferat la Institutul Agronomic din Iași pentru ca, după doi ani, să fie numit, prin cumul, primul director al Stațiunii de Cercetări Hortiviticole Copou, Iași. Aici, conf. Vasile Juncu a contribuit
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
pasiunea sa pentru femei, și-a neglijat mult familia. Soția sa a fost o distinsă profesoară de biologie. Domnul asistent Adrian Volcinschi era o adevărată bijuterie de om. Se purta cu noi extrem de delicat și de manierat. Lucrările practice de „Fitopatologie” se terminau cu adevărate opere de artă plastică pe tablă și pe caietele noastre. Nu am mai întâlnit un cadru didactic atât de talentat și de iscusit în schematizarea și ilustrarea lecțiilor la tablă. În excursiile efectuate în natură se
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
domenii conexe medicinei; științe sociale Facultatea de Medicină Dentară Cercetare fundamentală/experimentală (inclusiv farmacie) Chirurgie și domenii conexe (ATI) 12. Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca Facultatea de Agricultură Ameliorarea plantelor Biodiversitate Botanică Cultura pajiștilor Ecopratologie Entomologie Fitopatologie Herbologie Microbiologie Plante medicinale Protecția mediului Protecția plantelor Resurse de apă Resursele solului Facultatea de Horticultură Aplicații matematice și informatice în științele agricole Biofizică Biotehnologii vegetale Cadastru și geodezie Economie și dezvoltare rurală Floricultură, arboricultură și arhitectura peisajului Genetica și
ORDIN nr. 1.127 din 27 iulie 2016 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu" în anul universitar 2016-2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274564_a_275893]
-
domenii conexe medicinei; științe sociale Facultatea de Medicină Dentară Cercetare fundamentală/experimentală (inclusiv farmacie) Chirurgie și domenii conexe (ATI) 12. Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca Facultatea de Agricultură Ameliorarea plantelor Biodiversitate Botanică Cultura pajiștilor Ecopratologie Entomologie Fitopatologie Herbologie Microbiologie Plante medicinale Protecția mediului Protecția plantelor Resurse de apă Resursele solului Facultatea de Horticultură Aplicații matematice și informatice în științele agricole Biofizică Biotehnologii vegetale Cadastru și geodezie Economie și dezvoltare rurală Floricultură, arboricultură și arhitectura peisajului Genetica și
ORDIN nr. 4.743 din 10 august 2016 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu" în anul universitar 2016-2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274567_a_275896]
-
parazite. În raport cu agenții patogeni care le provoacă, bolile infecțioase pot fi: Protecția plantelor este știința care se ocupa cu studiul bolilor și al dăunătorilor plantelor de cultură, precum și cu măsurile de prevenire și combatere a acestora. Ea cuprinde două discipline: fitopatologia și entomologia. Cea mai veche reprezentare a unei plante care a fost găsită datează de acum 7000 de ani de pe o medalie descoperită într-un mormânt din Altai. Pe această medalie este reprezentat un trandafir .
Plantă () [Corola-website/Science/300741_a_302070]
-
de Agricultură Stuttgart - Hohenheim (Germania) în 1904-1907. S-a specializat în domeniul protecției plantelor în Italia la Napoli-Scatati și la Institutul de biologie din Berlin-Dahlem (1912-1914). Din 1937 Doctor în științe. A fost subinspector la Stațiunea pentru Cultura Tutunului, Secția fitopatologie în 1916-1918. În 1918-1920 - profesor de fitopatologie și entomologie la Școala de Viticultură din Chișinău și șef al Stațiunii de Bioentomologie din Chișinău. Din 1921 a fost entomolog la Ministerul Agriculturii din București. Din 1924 - șef al Secției de entomologie
Wilhelm Karl W. Knechtel () [Corola-website/Science/307116_a_308445]
-
S-a specializat în domeniul protecției plantelor în Italia la Napoli-Scatati și la Institutul de biologie din Berlin-Dahlem (1912-1914). Din 1937 Doctor în științe. A fost subinspector la Stațiunea pentru Cultura Tutunului, Secția fitopatologie în 1916-1918. În 1918-1920 - profesor de fitopatologie și entomologie la Școala de Viticultură din Chișinău și șef al Stațiunii de Bioentomologie din Chișinău. Din 1921 a fost entomolog la Ministerul Agriculturii din București. Din 1924 - șef al Secției de entomologie agricolă la "Laboratorul de zoologie descriptivă al
Wilhelm Karl W. Knechtel () [Corola-website/Science/307116_a_308445]
-
Fitopatologia, sau patologia vegetală, este o ramură a biologiei care studiază factorii primari, atât biotici cât și abiotici, care produc boli la plante, bolile propriu-zise ale plantelor și al metodele de prevenire și combatere a acestora. Fitopatologia se subîmparte în câteva capitole importante, și anume: Fitopatologia se împarte în două părți: 1. Fitopatologia generală. 2. Fitopatologia specială. "Fitopatologia generală" cuprinde cunoștințele referitoare la etiologia, patogeneza, epidemiologia și ecologia bolilor, caracterele biologice, sistematica, specializarea și variabilitatea agenților patogeni
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
o ramură a biologiei care studiază factorii primari, atât biotici cât și abiotici, care produc boli la plante, bolile propriu-zise ale plantelor și al metodele de prevenire și combatere a acestora. Fitopatologia se subîmparte în câteva capitole importante, și anume: Fitopatologia se împarte în două părți: 1. Fitopatologia generală. 2. Fitopatologia specială. "Fitopatologia generală" cuprinde cunoștințele referitoare la etiologia, patogeneza, epidemiologia și ecologia bolilor, caracterele biologice, sistematica, specializarea și variabilitatea agenților patogeni, elaborarea tehnologiilor de prevenire și combatere integrată a bolilor
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
primari, atât biotici cât și abiotici, care produc boli la plante, bolile propriu-zise ale plantelor și al metodele de prevenire și combatere a acestora. Fitopatologia se subîmparte în câteva capitole importante, și anume: Fitopatologia se împarte în două părți: 1. Fitopatologia generală. 2. Fitopatologia specială. "Fitopatologia generală" cuprinde cunoștințele referitoare la etiologia, patogeneza, epidemiologia și ecologia bolilor, caracterele biologice, sistematica, specializarea și variabilitatea agenților patogeni, elaborarea tehnologiilor de prevenire și combatere integrată a bolilor plantelor. "Fitopatologia specială" are ca preocupare studiul
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
cât și abiotici, care produc boli la plante, bolile propriu-zise ale plantelor și al metodele de prevenire și combatere a acestora. Fitopatologia se subîmparte în câteva capitole importante, și anume: Fitopatologia se împarte în două părți: 1. Fitopatologia generală. 2. Fitopatologia specială. "Fitopatologia generală" cuprinde cunoștințele referitoare la etiologia, patogeneza, epidemiologia și ecologia bolilor, caracterele biologice, sistematica, specializarea și variabilitatea agenților patogeni, elaborarea tehnologiilor de prevenire și combatere integrată a bolilor plantelor. "Fitopatologia specială" are ca preocupare studiul bolilor culturilor agricole
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
abiotici, care produc boli la plante, bolile propriu-zise ale plantelor și al metodele de prevenire și combatere a acestora. Fitopatologia se subîmparte în câteva capitole importante, și anume: Fitopatologia se împarte în două părți: 1. Fitopatologia generală. 2. Fitopatologia specială. "Fitopatologia generală" cuprinde cunoștințele referitoare la etiologia, patogeneza, epidemiologia și ecologia bolilor, caracterele biologice, sistematica, specializarea și variabilitatea agenților patogeni, elaborarea tehnologiilor de prevenire și combatere integrată a bolilor plantelor. "Fitopatologia specială" are ca preocupare studiul bolilor culturilor agricole, plantelor lemnoase
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
împarte în două părți: 1. Fitopatologia generală. 2. Fitopatologia specială. "Fitopatologia generală" cuprinde cunoștințele referitoare la etiologia, patogeneza, epidemiologia și ecologia bolilor, caracterele biologice, sistematica, specializarea și variabilitatea agenților patogeni, elaborarea tehnologiilor de prevenire și combatere integrată a bolilor plantelor. "Fitopatologia specială" are ca preocupare studiul bolilor culturilor agricole, plantelor lemnoase din culturile forestiere, plantelor decorative, medicinale etc. Apariția și dezvoltarea patologiei vegetale ca știință se datorește, în primul rând, cauzelor de ordin economic. Impactul bolilor se evaluează prin pierderile de
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
se datorește, în primul rând, cauzelor de ordin economic. Impactul bolilor se evaluează prin pierderile de recoltă pe care acestea le provoacă. Factorul economic, adică efectul păgubitor al bolilor plantelor, a fost acela care a trezit interesul pentru probleme de fitopatologie. Bolile la plante se caracterizează prin dereglarea echilibrului funcțional, care determină o scădere mai mare sau mai mică a cantității de substanțe organice sintetizate și acumulate de plantă. În cazul plantelor de cultură aceasta duce la scăderea productivității. Agenții patogeni
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
viței de vie, iar puțin mai înainte mana cartofului. Datorită pierderilor colosale din cauza acestor boli, a început să se resimtă impactul economic al bolilor plantelor. În această perioadă s-au remarcat savanții germani "Anton de Bary" și "Iulius Kuhn", fondatorii fitopatologiei moderne. "Anton de Bary" a dovedit caracterul infecțios al tăciunilor și ruginilor cerealelor, a studiat biologia ciupercilor "Phytophthora"infestans, Sclerotinia sclerotiorum, Pythium de""Baryanum".""'I. Kuhn" în publicat tratatul clasic de fitopatologie, în care acordă o mare atenție măsurilor de
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
germani "Anton de Bary" și "Iulius Kuhn", fondatorii fitopatologiei moderne. "Anton de Bary" a dovedit caracterul infecțios al tăciunilor și ruginilor cerealelor, a studiat biologia ciupercilor "Phytophthora"infestans, Sclerotinia sclerotiorum, Pythium de""Baryanum".""'I. Kuhn" în publicat tratatul clasic de fitopatologie, în care acordă o mare atenție măsurilor de combatere a bolilor, inclusiv prin metoda chimică. În Anglia, "Berkeley" a publicat o serie de lucrări fundamentale în domeniul patologiei vegetale, fiind considerat drept fondatorul fitopatologiei engleze. În Rusia, "Mihail Voronin" a
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
Kuhn" în publicat tratatul clasic de fitopatologie, în care acordă o mare atenție măsurilor de combatere a bolilor, inclusiv prin metoda chimică. În Anglia, "Berkeley" a publicat o serie de lucrări fundamentale în domeniul patologiei vegetale, fiind considerat drept fondatorul fitopatologiei engleze. În Rusia, "Mihail Voronin" a studiat ciclurile biologice ale ciupercilor "Plasmodiophora brassicae" și ", a menționat pentru prima dată că bacteriile pot provoca boli" la plante. Către sfârșitul secolului XIX mana, făinarea și filoxera viței de vie au pus în
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
care l-a numit „"contagium vivum fluidum"”. A apărut o nouă direcție în patologia vegetală - "fitovirusologia". Dezvoltarea de mai departe a acestei direcții se datorește lucrărilor unor așa savanți ca "Holmes, Gibbs, Smith, Bawden, Suhov, Rîjkov, Verderevscaia". În era contemporană fitopatologia a devenit știință de sine stătătoare. În această perioadă au fost redescoperite legile lui "Gh. Mendel". A fost dovedit experimental că rezistența plantelor la boli este un caracter care se supune legilor mendeliene și se transmite prin ereditate urmașilor. În
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
selecției soiurilor și hibrizilor rezistenți la boli. În 1926 "Gauman "publică cea dintâi lucrare de “"Morfologie comparată" "a" "ciupercilor"”. Se publică lucrări fundamentale: "S. Rostovțev" „"Патология растений"” (1923), "A. Iacevski" „"Основы микологии"” (1933) și “"Бактериозы растений" “ (1935), valoroase tratate de fitopatologie ca acelea ale lui "Naumov" (U.R.S.S.), "Prillieux" și "Delacroix" (Franța), "Ferraris" și "Ciferri" (Italia), "Eriksson" (Suedia) ș.a. În 1935 "Stanley" obține pentru prima dată VMT (virusul mozaicului tutunului) în stare pură și descoperă structura nucleoproteică a particulelor de virus
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
patologia vegetală a apărut și s-a dezvoltat datorită necesității de a reduce pierderile cauzate de boli. Unele mențiuni scrise despre bolile plantelor datează din secolul XIX. În primele decenii ale secolului XX au fost publicate lucrări de micologie și fitopatologie ("I. Constantineanu" - "Les Uredinees de ", în care descrie 273 specii parazite pe 592 specii de plante; "C. Petrescu" - "Flora micologică a Moldovei"; "Gh. Ionescu" - "Ciuperci parazite pe arbori"; "I. Gințescu" - "Specii de Orobanche parazite pe tutun"). Bazele patologiei vegetale au
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
care timp de 4 decenii a creat școala fitopatologică românească" "și a publicat lucrări monumentale, cum ar fi: „"Monografia Uredinalellor"”, 2 volume, 1953, și „"Ustilaginalele din R. P. R".”, 2 volume, 1957. În Moldova din stânga Prutului, școala științifică de fitopatologie a fost întemeiată și condusă timp de 3 decenii (1944-1974) de prof. "D. Verderevschi", șef al Catedrei de din Chișinău. S-a remarcat prin cercetări fundamentale și experimentale în domeniile fitoimunologiei, selecției soiurilor rezistente la boli și dăunători, protecției plantelor
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]