77,049 matches
-
acasă vreun volum... măcar cu Împrumut. „Omul propune, Dumnezeu dispune!” - Câte ore scrii, zilnic? - De câte ori se leagă un răspuns la o Întrebare sau când am eu o Întrebare de pus semenilor mei. Deși mulți dintre colegii mei spun: „Am program fix, de la 7 dimineața până la ora 14 scriu”..., mă Îndoiesc că ar fi așa. Nu poți scrie la comandă! Dacă ai ideea unui roman, a unei piese de teatru... scrii, rescrii și iar scrii..., dar pentru varianta finală tot Muza trebuie
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
Rodica Zafiu Între unele sinonime, alegerea e de multe ori greu de justificat și de explicat. Mai ales în cazul unor pronume, adverbe, conjuncții cu valori identice, regulile de uz așteaptă încă să fie formulate. Chiar în afara îmbinărilor fixe, a structurilor speciale, rămîne impresia că, de exemplu, adverbele mereu și totdeauna nu sînt perfect sinonime. O sursă a diferențelor poate fi nivelul conotativ, stilistic, în care intră în grade minimale distincții de tipul colocvial/cult, arhaizant/modern. Nu e
Adesea, adeseori, deseori... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14523_a_15848]
-
și Secretul lui Logica porecla unui copil mort pe care scriitorul vrea să-l facă să mai existe. "Tatăl lui Logica era un bărbat sănătos care reușea să bea în fiecare zi atâtea ore câte muncea și care avea ideea fixă că băiatul său e tâmpit. De câte ori se întâmpla ca Logica să fie nevoit să-l scoată pe tatăl său de la Cireșica, acesta își însoțea cunoscutul său discurs despre tâmpitul familiei cu câțiva pumni, deosebit de paterni, altfel, în capul băiatului: Bă
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
căci nu ne spune: probabil s-ar cădea să știm), și nu găsește mai nimic în ele, cu excepția unor colaborări externe pe ici, pe colo, inclusiv (cum altfel?) în Convorbiri literare unde îi apare textul. Toate, dezorganizate, improvizate, fără rubrici fixe de cronici specializate. Cît privește cultura generală a recenzenților, dl B. e și mai net: "e rușinos că același student să fi citit Jurnalul mediocru, destul de jalnic al lui Sebastian [...], dar să nu aibă habar de Pelerinul rus, de Plinius
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
ierarhia prin impunerea elementului subordonat în poziție hegemonică. Într-un context postmodern, ceea ce-i «leagă» pe cei doi termeni nu este nici opoziția, nici atracția dintre ei, ci simpla lor diferență (s.a.) - o relație rizomică, deschisă, care nu stabilește puncte fixe, reguli sau obligații ierarhice prestabilite" (p. 82). Este limpede de aici că poietica postmodernă presupune, la nivelul artei, o abolire a planului vertical (cu tot ce presupune el: tradiții, valori, ierarhii de tot felul) și încadrarea fenomenului artistic într-un
Pledoarie pentru irealizat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14194_a_15519]
-
pentru culegerea de poeme haiku intitulată Călătorind prin ziuă către noapte, apărută în Colecția revistei "Provincia Corvina", în Seria "Șapte plus unu", alunec cu mai mult interes spre cele 12 frumoase sonete, frumoase chiar dacă aerul lor specific impus de forma fixă, de rigoarea ritmului care împinge/ menține cadența în monotonie, cere la început un mic efort de adaptare. Transcriu aici Noapte de Sânziene: "La balul verii, gazdă e vișinul bătrân,/ Cu plecăciuni de ramuri primește invitații,/ Pe vișine - lumina de pe un
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14184_a_15509]
-
nu s-ar citi cu limpezime în ea mentalitatea represivă, scrâșnetul încărcat de ură și disprețul resentimentar al unei pături bolnave de putere. De-a dreptul înspăimântătoare erau, însă, personajele aduse la televiziuni ca să "lămurească" poporul. Aceiași indivizi cu priviri fixe, cu voci gâjâite, de lupi hămesiți, gata să te sfâșie pentru simplul fapt că exiști, aceleași doamne cu ten ciupit și cu părul degradat vopsit în galben-cânepiul ce depozitează frustrările de-o viață ale unei feminități castrate înainte de îmbobocire. Ca
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
Barbu Cioculescu Rămas fidel sonetului, rondelului, acele forme fixe ale liricii tradiționale în care, timp de secole, s-au exersat poeții, pe când proza se năștea, iar dramaturgia se supunea, de asemenea, unor tipare prestabilite, Dinu Ianculescu oferă exemplul mai rar al declamatorului și autorului de poezie totodată, în dubla
Pe urmele lui Charles d'Orléans by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14246_a_15571]
-
ordine în mine" (psalmul lui șam). Ori: "ai grijă cum te porți benedict/ fii că oul cleios/ nici prea tare nici prea moale/ fii că pepenele/ nici copt nici răscopt/ în societate fii cucul din ceas/ cîntă numai la ore fixe/ nu lătra nu musca/ pe cei mici învelește-i/ celor mari zîmbește-le cu măsura/ folosește-te de legi/ ele sînt necesare că mîna stăpînului/ pentru cîine că vivandierele/ pentru soldat/ cînd ești îndrăgostit/ da bani cerșetorilor" (învățăturile lui șam către
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
motivele, simbolurile, retorica dar, mai ales, locurile comune de limbaj - cât ar fi ele de inevitabile și, într-o anumită măsură, scuzabile - este astăzi condamnată al necitire. Desigur, pot exista numeroși nostalgici după poezia de dragoste clasică, melodică, în formă fixă, scrisă simplu, cu oarecare grație și chiar cu umor, așa cum scrie George Țărnea, dar "înverșunarea"în păstrarea idealului iubirii în poezie, de care vorbește E. Negrici, nu mai are forța să convingă pe nimeni. Citind aceste " poeme antologice", ai nostalgia
Tot poezia de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15063_a_16388]
-
Edward Kienholz...Locul de detenție în mărime naturală cu doi indivizi culcați în două paturi de fier suprapuse și cu căpățânile lor în care se află un lichid în care înoată câte un pește singuratec, încremenit ca o obsesie: Ideea fixă. Idem, Laponia: locurile de sacrificiu alese cu grijă în natură unde vegetația sau pietrele par a alcătui forme speciale... numai bune pentru a locui în ele duhul protector... La laponi, zeii trăiesc în natură sub chipul unor lespezi, de multe
Fel de fel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15070_a_16395]
-
și se întinse gol vreme de cincisprezece minute în penumbra trandafirului, făcînd un mare efort să-și abată gîndurile ca să nu se lase copleșit de obsesia morții în vreme ce dormita. În afară de medici, nimeni nu știa că era condamnat la un termen fix, căci se hotărîse să-și îndure secretul de unul singur, fără nici o schimbare de viață, și aceasta nu din mîndrie, ci din pudoare. Se simțea stăpîn cu desăvîrșire pe voința sa cînd își făcu iar apariția în public, la trei
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
spirit proteic. Și mai energică moralmente. Din nefericire, nu știm ce s-ar fi întîmplat în anii ce vin. În plină putere, Doinaș scria la optzeci de ani mai mult decît oricînd înainte. Unele semne de reclasicizare nu lipsesc. Speciile fixe îl atrăgeau din ce în ce mai vizibil. Nimeni nu știe dacă și cînd s-ar fi închis bucla. Doinaș a luat cu sine în mormînt acest secret. Dumnezeu să-l aibă în paza lui pe Poet!
A murit Poetul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15144_a_16469]
-
ai muri măcar tu/ sătul sub televizor etc." Miza unui astfel de discurs este, evident un efect de fragmentare și de golire de sens a lumii. Incoerența voită a textului creează, atunci cînd nu eșuează lamentabil în listă de expresii fixe sau aluzii obscene, impresia unei lumi fără comunicare, un Babel al replicilor de toate felurile. Interjecțiile, fragmentele de conversație, repetările, forțează implicaturile și adunarea cioburilor într-o scenă cît mai unitară. Unele poeme par monologuri dramatice descompletate, altele aduc a
O carte care se vrea șocantă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15166_a_16491]
-
faimoase ale celor buni, până la băieții răi, bodyguarzii trebuincioși planului general al Creației... Cititorul ortodox, oarecum șocat, constată că, printre îngerii oficianți de pe lângă Cel de Sus, se învârt destule persoane negative purtând, ca toți mesagerii cerești, de altfel, patru fețe fixe (spre a nu-și suci gâtul), îndreptate concomitent spre cele patru puncte cardinale, să nu le scape nimic. Avem de a face, de exemplu cu Samael, șeful tuturor Satanilor de toate categoriile... Răutatea o personifică unul din Satani, în mod
Situația îngerilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13456_a_14781]
-
celelalte: Iureș, Krapp, Beckett. Intrat parcă la apă, împuținat la trup, cu obrajii supți de băutură și de mestecarea singurătății între aceleași fălci osoase, aproape inert și inexpresiv, Krapp face cam aceleași lucruri, aceleași gesturi, aceiași pași. Are aceleași trasee, fixe, într-o încăpere uscată ca și el. Mănîncă ticăit două banane, mereu două, trage cîte-o dușcă, sau două, după o perdea, mereu după perdea, lumea lui este amorțită și întoarsă către trecut, definitiv. Parcurge un ritual ca un prolog, ca
Krapp versus Krapp by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13441_a_14766]
-
că bilanțurile și clasamentele, ca și premiile literare, îl cam nedreptățesc. L-aș defini ca pe un trubadur al vremurilor noastre, cu vădita plăcere a rafinamentului stilistic într-o lume a deraierilor (de altfel strălucește în limitele autoimpuse ale formelor fixe), cu plăcerea rimei și a ritmului armonioase, într-o lume dizarmonică, a pasiunilor ușor desuete și a vocabularului bine temperat într-o literatură tot mai atrasă de durități lexicale gratuite. Toate acestea vin pe linia ludicilor noștri Dimov-Brumaru-Foarță. Dar acest
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
noi precizări utile, distingând între acesta și rasism, pe care-l combate: "Așadar, deosebirea rasială și națională și specificitatea sunt concepte ce nu trebuiesc confundate cu rasismul. Alte elemente sunt periculoase și pseudoștiințifice în legătură cu rasismul: ideea că există rase pure, fixe, și rase superioare, pe de o parte, și inferioare, pe de alta" ( Rasă, rasism și literatură, 8 dec. 1944). O bună caracterizare face C. Schifirneț profilului psihologic al românului, conturat de G. Călinescu, evidențiind substratul celtic, comun cu al Europei
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
narativității într-un discurs de tip non-verbal, pentru a urmări legătura dintre cuvînt și imagine, literatură și pictură. Studiul e serios, documentat, reușind să sistematizeze cu eleganță teorii diverse și complexe, organizîndu-le în jurul ideii de manifestare a narativului în imaginea fixă. E o performanță mai ales reunirea unor direcții de abordare diferite, care comunică de obicei prea puțin între ele: estetica și istoria artei, psihologia formei, iconografia (Panofsky, Gombrich, Arnheim, Pierre Francastel, Louis Marin, V.I. Stoichiță), semiotica vizuală (Eco), retorica (Grupul
Limbajul imaginilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13641_a_14966]
-
Geo Vasile Au trecut deja 12 ani de la stingerea poetului "Stelelor fixe", printre primii chemați la Tatăl ceresc, din generația lui. Abia depășise pragul celor 50 de ani. În ciuda vremurilor ce-au urmat, gestionate de ghilotina uitării, Gheorge Pituț a avut o postumitate demnă de poezia sa, grație strădaniei iubitei și tovarășei
Sonetele lui Gheorghe Pituț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13766_a_15091]
-
strădaniei iubitei și tovarășei de viață, Valentina Pituț, literat și editor stimabil, dovadă și această carte de sonete Când îngerii adorm pe crengi ( Ed. Decebal, 2003, 152 p.). Este vorba de o culegere de sonete desprinse din volumele antume Stele fixe ( 1977) și Noaptea luminată ( 1982), dar și din scrieri postume cuprinse în Sonete ( 1995), Celălalt soare ( 1998). O carte de sonete care, singură, ar putea legitima pe deplin un poet în istoria literară a ultimilor 30 de ani. Fapt e
Sonetele lui Gheorghe Pituț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13766_a_15091]
-
să-și ocupe locul meritat. Cele mai multe teatre din România ar putea să devină spații deschise pentru oricare tip de manifestare artistică, în care orice proiect artistic valoros să poată beneficia de sprijin. Trăim însă o altă dictatură: aceea a repertoriului fix, dictatura teatralului, a Marii Culturi, a galelor, a artiștilor care gîdilă plăcut simțurile publicului, a festivismului și a ipocriziei. Există încă un tip de colhoz artistic foarte gustat la noi. Îmi înțeleg prietenii care îmi spun că se simt jigniți
Mihai Mihalcea - Prietenul meu elefantul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13935_a_15260]
-
Național al Dansului de la Paris, în co-producție cu Hebbel Theatre din Berlin. Mă bucur să pot participa pentru a doua oară la Internationales TanzFest Berlin, de data asta chiar cu premiera noului spectacol (dar și ca interpret în creația Punct fix, a lui Manuel Pelmuș), în luna august a acestui an. Sînt încă în faza de constituire a echipei de lucru și de pregătire a unei noi rezidențe de lucru la Paris. Între timp am alte cîteva reprezentații cu lucrări mai
Mihai Mihalcea - Prietenul meu elefantul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13935_a_15260]
-
Balcanice, care va avea loc la București, în luna septembrie. În aceeași lună, tot ca interpret, voi călători în Statele Unite ale Americii, unde Manuel Pelmuș beneficiază de o rezidență artistică, și unde am fost invitați să prezentăm creația sa, Punct fix. Două reprezentații vor avea loc la Judson Church din New York și la un festival din Portland. Urmează în luna octombrie o reprezentație cu aceeași piesă la un festival din Belgia. Între toate acestea, sper să apară și oportunitatea unor spectacole
Mihai Mihalcea - Prietenul meu elefantul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13935_a_15260]
-
meu. Titlul "Bazarul culturii române" cred că v-a iritat. Din păcate, domnul Bădiliță, are dreptate: presa română lasă foarte de dorit. Cum ar putea fi altfel cînd ea n-a existat aproape jumătate de secol? Cum să existe rubrici fixe de cronici specializate cînd ziariștii suportă presiuni cu abilitate mascate, cînd există o CENZURĂ ECONOMICĂ? Da, domnul Bădiliță are dreptate și v-aș ruga să ignorați că aceste rînduri sunt scrise de la Zürich. Nu citesc (numai) prin internet. Ani de
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13996_a_15321]