258 matches
-
că sunt posibile următoarele transformări dacă "a cassé să pipe" are sens propriu, dar sunt imposibile aceleași transformări dacă este vorba de o expresie idiomatica: Mai sunt și alte limitări morfosintactice în cazul expresiei idiomatice: În domeniul morfosintactic, gradul de fixitate este diferit de la caz la caz. Nu poate fi schimbat numărul substantivului din expresia idiomatica, dar verbul poate fi la mai multe forme modale și temporale. Posibilitatea de a introduce elemente noi este redusă, dar nu la zero. De exemplu
Expresie idiomatică () [Corola-website/Science/335189_a_336518]
-
l’œil" poate fi dezvoltată în "Îl tourne vraiment de l’œil" „Chiar că leșină / moare” (lit. „Întoarce cu adevarat ochiul”). Expresia idiomatica este cel mai adesea o sintagma, dar poate fi și o propoziție completă care un grad de fixitate foarte mare, de exemplu "Leș carottes șont cuites" „Situația e disperată”, neacceptând nicio transformare. Definiția tradițională a expresiei idiomatice ca fiind specifică unui anumit idiom se adeverește în cazul majorității expresiilor idiomatice, mai ales în al celor care au la
Expresie idiomatică () [Corola-website/Science/335189_a_336518]
-
se pot îmbină, de exemplu "avoir avalé son parapluie" „a fi bățos” (lit. „a-și fi înghițit umbrela”). Folosirea expresiilor idiomatice metaforice contribuie la expresivitatea comunicării. Acest lucru este valabil pentru utilizarea lor ca atare, dar și încălcarea conștientă a fixității se face uneori în scop stilistic, de exemplu în presă. Exemplu pornind de la expresia "a-i scoate cuiva peri albi": "Lyon i-a scos cei mai multi peri albi Realului".
Expresie idiomatică () [Corola-website/Science/335189_a_336518]
-
metodei este dată de proprietățile desenelor reliefului papilar și anume de unicitatea și stabilitatea acestora. Unicitatea este dată de caracteristicile nivelului 2 și 3 care, prin plasamentul, forma și dimensiunea acestora, exclud repetabilitatea unui anumit tip papilar în ansamblul său. Fixitatea desenelor reliefului papilar face referire la permanența în timp (relieful papilar poate fi analizat după moartea omului, până la distrugerea acestuia prin putrefacție) a celor 3 nivele de caracteristici precum și la imobilitatea acestora. Dactiloscopia ajută la identificarea persoanelor înregistrate în cazierul
Dactiloscopie () [Corola-website/Science/312108_a_313437]
-
feței rezultă din conformația ei, din aspectul gurii, buzelor, ochilor, din trăsăturile și liniile feței în general; dar mai ales din privirea persoanei respective, din mișcările și pozițiile buzelor, pleoapelor, frunții, sprâncenelor, a trăsăturilor și liniilor feței, din mobilitatea sau fixitatea lor, din mimică, gesticulație, expresivitate. Iată de ce, chiar de la o primă privire, generală, nepătrunzătoare, neanalitică, fața unui individ cu fizionomia ei respectivă îl pot defini pe acesta în mare măsură, caracterizându-l drept frumos sau urât, vesel sau morocănos, plăcut
Față () [Corola-website/Science/333032_a_334361]
-
regulate din punct de vedere formal, dar neregulate din punct de vedere semantic. Pentru limba franceză, Michel Bréal (1897) menționează grupuri de cuvinte pe care le numește "formules" („formule”), "locutions" („locuțiuni”) sau "groupes articulés" („grupuri articulate”) ce se caracterizează prin fixitate și opacitate semantică. Lingvistul elvețian Charles Bally (1909) este cel care folosește primul termenul "phraséologie" cu sens lingvistic, înțelegând prin acesta ansamblul trăsăturilor unui grup de cuvinte în care fiecare element își pierde parțial sau total sensul individual, grupul prezentând
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
obiect au la origine două tradiții principale diferite. Pe când frazeologii din fosta Uniune Sovietică s-au ocupat de îmbinări de cuvinte total sau aproape total fixe, cum sunt expresiile idiomatice și proverbele, iar în centrul tradiției franceze stă noțiunea de fixitate, frazeologii anglo-saxoni au dat de la început o mare importanță unor îmbinări mai puțin fixe, precum colocațiile. A existat și există încă o viziune mai largă și una mai îngustă în această chestiune. Coșeriu, de exemplu, avea o viziune largă, incluzând
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
frazeologice, iar alții le disting excluzând totodată locuțiunile din domeniul frazeologiei, deoarece acestea sunt echivalente ale unor părți de vorbire. Diferiții autori sunt de acord cu faptul că tipurile de unități frazeologice diferă în primul rând prin gradul lor de fixitate. Acest grad depinde de frecvența folosirii îmbinării de cuvinte care îi stă la bază. Fixitatea este privită din trei puncte de vedere: Gama unităților frazeologice merge de la cele cu gradul cel mai mic de fixitate din unul din aceste puncte
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
ale unor părți de vorbire. Diferiții autori sunt de acord cu faptul că tipurile de unități frazeologice diferă în primul rând prin gradul lor de fixitate. Acest grad depinde de frecvența folosirii îmbinării de cuvinte care îi stă la bază. Fixitatea este privită din trei puncte de vedere: Gama unităților frazeologice merge de la cele cu gradul cel mai mic de fixitate din unul din aceste puncte de vedere, din două sau din toate trei, până la cele cu gradul maxim de fixitate
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
rând prin gradul lor de fixitate. Acest grad depinde de frecvența folosirii îmbinării de cuvinte care îi stă la bază. Fixitatea este privită din trei puncte de vedere: Gama unităților frazeologice merge de la cele cu gradul cel mai mic de fixitate din unul din aceste puncte de vedere, din două sau din toate trei, până la cele cu gradul maxim de fixitate. Gradul de fixitate este diferit și în cadrul unor tipuri de unități frazeologice, de aceea este dificilă delimitarea diferitelor tipuri. Unitățile
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
Fixitatea este privită din trei puncte de vedere: Gama unităților frazeologice merge de la cele cu gradul cel mai mic de fixitate din unul din aceste puncte de vedere, din două sau din toate trei, până la cele cu gradul maxim de fixitate. Gradul de fixitate este diferit și în cadrul unor tipuri de unități frazeologice, de aceea este dificilă delimitarea diferitelor tipuri. Unitățile frazeologice cu cel mai mic grad de fixitate sunt numite de unii lingviști colocații, frecvente atât în limbajul obișnuit, cât
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
din trei puncte de vedere: Gama unităților frazeologice merge de la cele cu gradul cel mai mic de fixitate din unul din aceste puncte de vedere, din două sau din toate trei, până la cele cu gradul maxim de fixitate. Gradul de fixitate este diferit și în cadrul unor tipuri de unități frazeologice, de aceea este dificilă delimitarea diferitelor tipuri. Unitățile frazeologice cu cel mai mic grad de fixitate sunt numite de unii lingviști colocații, frecvente atât în limbajul obișnuit, cât și în limbajele
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
din două sau din toate trei, până la cele cu gradul maxim de fixitate. Gradul de fixitate este diferit și în cadrul unor tipuri de unități frazeologice, de aceea este dificilă delimitarea diferitelor tipuri. Unitățile frazeologice cu cel mai mic grad de fixitate sunt numite de unii lingviști colocații, frecvente atât în limbajul obișnuit, cât și în limbajele de specialitate. Colocația este o îmbinare de cuvinte compozițională, adică acestea apar cu sensul lor individual și în îmbinare, astfel sensul colocației este transparent. Colocațiile
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
o lege", "a face legea", "a respecta legea", "a se supune legii". Față de exemplele anterioare există și îmbinări semantic mai opace, în care numai unul din componente se folosește cu sensul propriu, și care se apropie de unități frazeologice cu fixitate mai mare. Astfel este, de exemplu, "frousse bleue" „frică mare” (literal „frică albastră”), în care numai adjectivul de culoare "bleue" poate fi asociat cu "frousse". Unii lingviști numesc asemenea îmbinări tot colocații, dar se întâlnește pentru acestea și termenul expresie
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
noapte albă" și "șoarece de bibliotecă". Tot printre acestea s-ar include și comparațiile în care comparatul este folosit cu sensul său obișnuit: "lung ca o zi de post", "negru ca pana corbului". Această unitate frazeologică se caracterizează printr-o fixitate mai mare din toate cele trei puncte de vedere amintite decât colocația și expresia frazeologică, având un sens total non-compozițional. De asemenea, niciun element component al său nu poate fi înlocuit cu un sinonim sau cu un cuvânt de pe aceeași
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
expresii o condiție necesară pentru ca aceasta să fie idiomatică. Exemple: "a tăia frunză la câini" (metaforă), "a se zbate ca peștele pe uscat" (comparație cu ambii termeni figurați). Locuțiunea este o unitate frazeologică ce prezintă un grad relativ mare de fixitate semantică, lexicală și morfosintactică. În plus, din acest ultim punct de vedere, constituie o singură parte de vorbire, deseori sinonimă cu un cuvânt. Ea poate fi nefigurată, de exemplu "cine știe cine" = "cineva" sau metaforică "nod în papură" = "cusur". Printre unitățile frazeologice
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
pentru a-l face pe destinatar să tacă. În al doilea rând, nu este tipic pentru aceste unități caracterul figurat. Pe de altă parte, existând foarte multe feluri de situații în care se folosesc unități frazeologice pragmatice, gradul lor de fixitate este diferit. Sensul uneia precum "Ferme ta gueule!" este interpretabil pornind de la componentele sale. Și fixitatea lexicală a acestei unități este relativă, "Ferme ta gueule!" putând deveni cu același sens pragmatic " Ferme ton clapet!" De asemenea, ea acceptă și unele
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
aceste unități caracterul figurat. Pe de altă parte, existând foarte multe feluri de situații în care se folosesc unități frazeologice pragmatice, gradul lor de fixitate este diferit. Sensul uneia precum "Ferme ta gueule!" este interpretabil pornind de la componentele sale. Și fixitatea lexicală a acestei unități este relativă, "Ferme ta gueule!" putând deveni cu același sens pragmatic " Ferme ton clapet!" De asemenea, ea acceptă și unele manipulări morfosintactice: trecerea la plural ("Fermez vos gueules!" „Țineți-vă fleanca!”), dezvoltarea ("Ferme ta sale gueule
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
morfosintactice: trecerea la plural ("Fermez vos gueules!" „Țineți-vă fleanca!”), dezvoltarea ("Ferme ta sale gueule!" „Ține-ți fleanca aia spurcată!”), înlocuirea cu un pronume a substantivului ("Ferme-la!"), eliminarea predicatului ("Ta gueule!" „Gura!”). Alte unități frazeologice pragmatice devin practic formule prin fixitatea lor totală sau aproape totală. De pildă, o propoziție ca "C’est trop facile!" are sens compozițional dacă este o îmbinare liberă de cuvinte: „Este prea ușor!” (de exemplu un exercițiu). În schimb, ca unitate frazeologică pragmatică servește la respingerea
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
sfat, o regulă de viață bazată pe înțelepciunea populară. Are caracter oral, tradițional și colectiv, anonim. Unii autori consideră proverbul ca un subtip din categoria unităților frazeologice pragmatice. Din punct de vedere lingvistic, proverbul se aseamănă cu expresia idiomatică prin fixitate semantică (non-compoziționalitate), fixitate lexicală și fixitate formală cu grade variabile. Cu unele expresii idiomatice mai seamănă și prin caracterul metaforic. Se deosebește însă de expresiile idiomatice prin sensul său stabil, independent de situația de comunicare, și prin faptul că poate
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
de viață bazată pe înțelepciunea populară. Are caracter oral, tradițional și colectiv, anonim. Unii autori consideră proverbul ca un subtip din categoria unităților frazeologice pragmatice. Din punct de vedere lingvistic, proverbul se aseamănă cu expresia idiomatică prin fixitate semantică (non-compoziționalitate), fixitate lexicală și fixitate formală cu grade variabile. Cu unele expresii idiomatice mai seamănă și prin caracterul metaforic. Se deosebește însă de expresiile idiomatice prin sensul său stabil, independent de situația de comunicare, și prin faptul că poate fi numai propoziție
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
pe înțelepciunea populară. Are caracter oral, tradițional și colectiv, anonim. Unii autori consideră proverbul ca un subtip din categoria unităților frazeologice pragmatice. Din punct de vedere lingvistic, proverbul se aseamănă cu expresia idiomatică prin fixitate semantică (non-compoziționalitate), fixitate lexicală și fixitate formală cu grade variabile. Cu unele expresii idiomatice mai seamănă și prin caracterul metaforic. Se deosebește însă de expresiile idiomatice prin sensul său stabil, independent de situația de comunicare, și prin faptul că poate fi numai propoziție completă. Un exemplu
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
d’un fil; en mai fais ce qu’il te plaît" (lit. „În aprilie să nu te descoperi nici cu un fir; în mai fă ce-ți place”). Deviza este o unitate frazeologică de tip parimie, ce se caracterizează prin fixitate totală. A apărut în Evul Mediu, în Europa Occidentală, fiind asociată cu blazonul unei familii nobiliare și putând fi legată semantic de imaginea blazonului. La origine, deviza a fost un strigăt de luptă folosit în bătălia în urma căreia primul deținător
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
al existențelor", de ierarhizare a acestora conform complexității structurii și funcțiilor. Idei referitoare la evoluție se regăsesc la filozofi chinezi precum taoistul Zhuangzi (Chuang Tzu) (secolul al IV-lea î.Hr.). Dupa sinologul britanic Joseph Needham, taoismul respinge în mod categoric fixitatea speciilor biologice și ajunge chiar la concluzia că acestea se adaptează în funcție de cerințele mediului în care trăiesc. La taoism, umanul, natura și cerul erau văzute ca aflate într-o continuă transformare, spre deosebire de gândirea vestica europeana. Filozoful atomist Titus Lucretius Carus
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
făcând parte din comunitatea politică. Interesele cu cari se ocupă le permit de a rămâne într-un chip străini de această comunitate și nu-i leagă defel de pământul țării în cari rezidează cu mai multă sau cu mai puțină fixitate. Această situație particulară face a se înțelege de ce evreii algerieni, cu tot numărul lor, n-au reclamat nicicând naturalizați unea colectivă. Inițiativa acestei măsuri a venit de la franceji chiar. La începutul anului 1870 d. E. Ollivier, pe atunci ministru al justiției
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]