70 matches
-
guvernanților. Astfel, în plan conceptual și instrumental interesul conduce la regîndirea socialului. El impune o societate omogenă și unificată. În acest proces, rolul mercantiliștilor a fost fundamental. Chiar dacă nu se poate spune că ei ar fi inventat economia politică, alături de fiziocrați, mercantiliștii sunt primii care au gîndit gestiunea economică a unei societăți unificate. În măsura în care preocuparea esențială a mercantilismului este îmbogățirea monarhului, Statul nu mai poate fi o simplă putere politică printre altele, concurată de către puterile locale, ci trebuie să se afirme
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
stadiul brut al bunurilor economice. Ea devine ce este abia după ce respectivele bunuri au fost transformate de către oameni. Noțiune fundamentală, raritatea ne duce către noțiunea de producție și către cea de investiție. Primii care au abordat producția de bu-nuri sunt fiziocrații. Plasînd chestiunea bogăției în agricultură, ei descriu activitatea proprietarilor de teren ca o producere de bogăție. De unde opoziția față de celelalte domenii de activitate, cum ar fi comerțul sau industria, considerate de către Quesnay drept "clase sterile". Producția poate fi realizată individual
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
decît printr-un mod de agregare a socialului care suprimă orice societate anterioară intervenției statului. Nimic nu tre-buie să se interpună între individ și stat. Societatea nu ar putea fi altceva decît suma indivizilor care o compun. În replică, insistența fiziocraților asupra economiei ca știință a dreptului natural indică în mod clar o abordare holistă, chiar dacă reflecțiile lor macroeconomice par să fie fondate pe comportamente de natură microeconomică. Quesnay nu pleacă de la individ, nici nu raționează după principiul cauzei și efectului
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
concepută exclusiv ca știință ce preconizează studiul și punerea în aplicare a dreptu-lui natural. Numai datorită faptului că relațiile dintre oameni sunt ghidate cu ajutorul dreptu-lui natural este posibilă o reprezentare a acestora, precum cea din Tabloul economic. Prescripțiile politice ale fiziocraților nu sunt liberale decît în aparență, sau poate că ele descriu o formă particulară de liberalism: laissez-faire-ul lor e subordonat realizării or-dinii naturale. Iar faptul că un Dupont de Nemours, polemizînd cu Say, refuză reducerea economiei la o știință a
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
decît în aparență, sau poate că ele descriu o formă particulară de liberalism: laissez-faire-ul lor e subordonat realizării or-dinii naturale. Iar faptul că un Dupont de Nemours, polemizînd cu Say, refuză reducerea economiei la o știință a bogăției confirmă holismul fiziocraților, în opoziție cu individualismul clasicilor. Individualismul presupus de economia politică a fost multă vreme acuzat de a fi la ori-ginea aparentei contradicții dintre Teoria sentimentelor morale și Avuția națiunilor. În prima lucrare, Smith descrie pe larg simpatia pe care oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
intitulată Istoria variațiilor, nu aduce o schimbare de viziune, autorul limitîndu-se la o prezentare a listei modificărilor de interpretare în viziunea protestantismului, fără a trage concluziile necesare. Totuși, o reprezentare ciclică a fenomenului economic, inclusiv a celui monetar, găsim la fiziocrați, în principal în Tabloul economic al lui Francois Quesnay, ce formalizează în mod inteligent principalele interdependențe dintre actorii vieții economice, într-un model al reproducției, primul model de echilibru economic di-namic, procesual. Savant eminent și medic de curte (1694-1774), la
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
asupra lumii, antropologul francez insistă asupra succesului fără precedent a ceea ce el numește "ideologie economică" și încearcă să-i traseze evoluția. El reamintește că, în a doua parte a secolului al XVIII-lea, economistul francez François Quesnay (o autoritate printre fiziocrați), prin celebrul său Tablou economic, a formulat pentru prima dată ideea că economia constituie un sistem un tot distinct și coerent, un ansamblu de elemente legate între ele, care ascultă de o logică proprie. Numai că, insistă Dumont, deși predică
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
dată ideea că economia constituie un sistem un tot distinct și coerent, un ansamblu de elemente legate între ele, care ascultă de o logică proprie. Numai că, insistă Dumont, deși predică non-intervenția statului în afacerile economice (în numele respectării legilor Naturii), fiziocrații nu gîndesc încă economia ca pe un domeniu de activitate separat de politică, de religie, de morală. Economia începe să fie considerată o entitate aparte, separată de politică și ierahic superioară, în special în Două tratate despre guvernare civilă (1690
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
în viziunea lui Adam Smith : bogăția unui popor constă în mărfurile create în industrie și agricultură; trebuie asigurată libertatea concurenței; statul nu trebuie să intervină în economie, deoarece oamenii acționează liber în căutarea propriului interes. -deviza liberalismului de mai târziu (fiziocrați) a fost „laisser faire, laiser passer” (lăsați să se facă, lăsați să treacă). Bogăția unei națiuni nu constă numai în banii sau metalele prețioase pe care le deținea ci și în produsele utile ce puteau satisface diferite trebuințe. -pornind de la
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
reacție față de vechea ordine existentă și promovând teza necesității instaurării libertăților economice și politice În numele a două cerințe fundamentale: ridicarea eficacității activităților economice și considerarea agriculturii ca unica ramură care creează și sporește bogăția unei țări32. Considerat ca Întemeietorul școlii fiziocraților (fiziocratos = domnia naturii), François Quesnay avea să devină, grație lucrării sale „Tablou economic” (1758), unul dintre cei mai mari economiști ai tuturor timpurilor. Fiziocrații au Îmbogățit doctrina economică cu teorii și noțiuni noi care au influențat și structurile fiscale, iar
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
considerarea agriculturii ca unica ramură care creează și sporește bogăția unei țări32. Considerat ca Întemeietorul școlii fiziocraților (fiziocratos = domnia naturii), François Quesnay avea să devină, grație lucrării sale „Tablou economic” (1758), unul dintre cei mai mari economiști ai tuturor timpurilor. Fiziocrații au Îmbogățit doctrina economică cu teorii și noțiuni noi care au influențat și structurile fiscale, iar dintre acestea se pot menționa, Îndeosebi, teoria „ordinii naturale” și teoria „produsului net”. Teoria „ordinii naturale” a avut la bază concepția fiziocraților conform căreia
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
tuturor timpurilor. Fiziocrații au Îmbogățit doctrina economică cu teorii și noțiuni noi care au influențat și structurile fiscale, iar dintre acestea se pot menționa, Îndeosebi, teoria „ordinii naturale” și teoria „produsului net”. Teoria „ordinii naturale” a avut la bază concepția fiziocraților conform căreia organizarea economică și socială este un produs al naturii și nu o creație a voinței umane. Așadar, „ordinea naturală” nu este creată prin voința oamenilor, ci este una fizică, spontană, de natură providențială și se Întemeiază pe trei
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
trei forme: personală, mobiliară și funciară. Concomitent, libertatea este inerentă ordinii naturale și lasă indivizilor posibilitatea de a alege conduita pe care o consideră cea mai bună. Atitudinea despre libertate avea să exercite o influență fundamentală asupra politicii economico-financiare, Întrucât fiziocrații sunt primii care au formulat principiul „laissez-faire, laissez-passer, le monde va de lui même”. Acest principiu-slogan a jucat un rol hotărâtor În evoluția ulterioară a economiei politice și a fost utilizat de mai multe state, În elaborarea strategiilor generale. În
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
L. B., Essai sur l'histoire de la pensée et des doctrines economique, Tome 1, Edition Montchrestien, Paris, 1971, p. 44 39 forma de guvernare a „despotismului legilor naturii” față de care oamenii trebuie să se supună. Teoria produsului net, elaborată de către fiziocrați, s-a Întemeiat pe concepția lor privind productivitatea unică a solului, respectiv a agriculturii, ca unică ramură creatoare de bogăție, iar pe baza acestei concepții, fiziocrații au elaborat o teorie a claselor sociale, care a influențat profund modul de percepere
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
legilor naturii” față de care oamenii trebuie să se supună. Teoria produsului net, elaborată de către fiziocrați, s-a Întemeiat pe concepția lor privind productivitatea unică a solului, respectiv a agriculturii, ca unică ramură creatoare de bogăție, iar pe baza acestei concepții, fiziocrații au elaborat o teorie a claselor sociale, care a influențat profund modul de percepere a obligațiilor fiscale către stat. În concordanță cu abordarea fiziocrată și plecând de la ramura de producție În care se desfășoară diferite activități, Quesnay distinge trei clase
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și burghezie. În aceeași perioadă, În 33 Corduneanu C., op. cit., p. 54-55 41 Țările Române, desele schimbări de domnitori și ulterior domniile fanariote au determinat instituirea arbitrară de biruri care se cereau de două-trei ori pe an. În principiu, statului fiziocrat Îi reveneau sarcini minime, fiind necesară finanțarea unor cheltuieli la nivel general pentru instrucție și siguranță publică, punerea În valoare a terenurilor, construirea și Întreținerea drumurilor publice, iar resursa financiară o reprezentau impozitele, plătite În special de proprietarii de pământuri
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de pământuri. Din perspectiva problematicii abordate În lucrare, este de remarcat că momentul culminant al evoluției gândirii fiziocrate poate fi considerat apariția pe scena istoriei a școlii clasice engleze care a avut menirea de a corecta erorile mercantiliștilor și ale fiziocraților și de a da explicații pertinente diverselor fenomene și procese economice. Principala ruptură a școlii clasice engleze față de gândirea fiziocrată o reprezintă teoria privind ordinea naturală. Astfel, fondatorul doctrinei clasice, Adam Smith, consideră că ordinea naturală este lipsită de orice
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de natură fiscală (materie impozabilă, situația contribuabilului, modalități de stabilire a obligației fiscale și de Încasare), juridică, administrativă și economică. În acest context, se apreciază că distincția În termeni tehnici Între impozitele directe și impozitele indirecte a fost introdusă de fiziocrați 74, care numeau impozitul pe pământ ca fiind „impozit unic și direct”, spre deosebire de restul impozitelor care erau numite „impozite indirecte”. Ulterior, Adam Smith considera că impozitul direct este suportat definitiv de Însuși subiectul acestuia, iar spre deosebire, În cazul impozitului
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
la sursă, pentru care nu se Întocmesc roluri nominative. Sfera de utilizare a acestor roluri nominative este limitată la impozitele directe locale și la impozitul pe venit. De regulă, un sistem de impozite include mai multe forme ale acestora, deși fiziocrații au propus aplicarea unui singur impozit așezat asupra produsului net al solului, considerând că numai acesta constituie o bază reală pentru așezarea impozitului. Dar, aplicarea În practică a acestei idei s-a dovedit dificilă, fapt confirmat și prin aceea că
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
o bază reală pentru așezarea impozitului. Dar, aplicarea În practică a acestei idei s-a dovedit dificilă, fapt confirmat și prin aceea că Turgot ajuns ministru și Rochefoncauld În calitate de raportor privind proiectele fiscale În Parlamentul Franței, nu au aplicat soluția fiziocraților. Asemănător, ceva mai târziu, Emile de Girardin și M. Menier au propus impozitul unic pe capital, respectiv numai pe bogăția consolidată și nu pe cea În formare, considerând că acesta stimulează utilizarea productivă a acestuia și asigură echitatea. În context
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
poate de puțin postav pentru productele lui, iar postavarul cât se poate de puțină pâine pentru postavul lui. (V. Principles of political economy, Philadelphia, 1837. 4. vol. I. cap. 8, paragraful 4). Tot așa ni se pare de prisos citarea fiziocraților. În realitate fiziocrații au cuvânt, deplin cuvânt, când pun producțiunea asupra negoțului, și citarea genialului pamfletist Voltaire în contra școalei lui Quesnay nu are tocmai multă putere de convingere. Chiar balanța comercială, atât de mult combătută ca erezie științifică, are o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
postav pentru productele lui, iar postavarul cât se poate de puțină pâine pentru postavul lui. (V. Principles of political economy, Philadelphia, 1837. 4. vol. I. cap. 8, paragraful 4). Tot așa ni se pare de prisos citarea fiziocraților. În realitate fiziocrații au cuvânt, deplin cuvânt, când pun producțiunea asupra negoțului, și citarea genialului pamfletist Voltaire în contra școalei lui Quesnay nu are tocmai multă putere de convingere. Chiar balanța comercială, atât de mult combătută ca erezie științifică, are o însemnătate reală și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de sub controlul politic; în fine, a părut că reușește să-l elimine chiar și din stat și să transforme arta conducerii într-o știință. Comerțul și industria au fost primele care și-au câștigat autonomia în era rațiunii. Ceea ce pentru fiziocrați era încă un program politic, sugerat fără succes puterilor politice ale epocii, pentru Adam Smith era deja un sistem al adevărurilor științifice verificat prin experiență, ale cărui implicații practice nu i-ar scăpa nici unui om rezonabil. Tribunalele politice au fost
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
classis (care, la origine, desemna diferite categorii de cetățeni, Între care se făcea distincție pe baza averii sau patrimoniului), termenul de clasă ă poate că nu este inutil să reamintim acest lucru ă nu este inventat de Marx. ν De la fiziocrați (cu François Quesnay drept cap de listă) și până la fondatorii economiei politice (Adam Smith, David Ricardo), de la istoricii liberali francezi (Augustin Thierry, François Guizot) până la socialiștii utopici (Etienne Cabet, Robert Owen sau Wilhelm Weitling), avem o listă foarte lungă a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Între drepturile-libertăți și drepturile-creanțe. Și mai strâns legată de subiectul nostru este problema filosofică a bazelor unei eventuale ierarhizări Între libertăți și creanțe, a primatului libertății sau egalității. Dacă influența gânditorilor din epoca Luminilor, ca de altfel și cea a fiziocraților, asupra difuzării unor idei inspirate În mare parte, așa cum am văzut, din dreptul natural modern nu poate fi pusă la Îndoială, este la fel de limpede că simplul fapt al declarării drepturilor omului le-a conferit acestora un conținut și un statut
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]