70 matches
-
nouă disciplină: Economia politică. La constituire, aceasta va fi în mod fundamental politică, ocu-pînd noul spațiu creat, sub forma unei filosofii sociale. Primii economiști politici s-au interesat de economie deoarece și în măsura în care ea este un sistem de gîndire socială. Fiziocrații vor considera economia ca știință a dreptului natural. Gînditorii utilitariști erau filosofi, ca D. Hume, sau juriști, ca J. Bentham. Înainte de a scrie Avuția națiunilor, Smith însuși scrisese Teoria sentimentelor morale, pe care o considera mai importantă. Astfel, ieșită din
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Aritmetica politică, Matematica socială, Dreptul natural ș.a.), lucrurile progresează. La 150 de ani de la prima utilizare, termenul de economie politică a sfîrșit prin a întîlni conceptul pe care era chemat să-l desemneze. Joncțiunea are loc sub impulsul decisiv al fiziocraților, odată cu care componenta filosofică modernă este integrată în spațiul de reflecție economică. Astfel, o gîn-dire economică modernă a relațiilor politice, sau economia politică modernă, devine efectiv posibilă. 2.4. FUNDAMENTELE ECONOMIEI POLITICE 2.4.1. Interesul, între știința politică și
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
guvernanților. Astfel, în plan conceptual și instrumental interesul conduce la regîndirea socialului. El impune o societate omogenă și unificată. În acest proces, rolul mercantiliștilor a fost fundamental. Chiar dacă nu se poate spune că ei ar fi inventat economia politică, alături de fiziocrați, mercantiliștii sunt primii care au gîndit gestiunea economică a unei societăți unificate. În măsura în care preocuparea esențială a mercantilismului este îmbogățirea monarhului, Statul nu mai poate fi o simplă putere politică printre altele, concurată de către puterile locale, ci trebuie să se afirme
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
stadiul brut al bunurilor economice. Ea devine ce este abia după ce respectivele bunuri au fost transformate de către oameni. Noțiune fundamentală, raritatea ne duce către noțiunea de producție și către cea de investiție. Primii care au abordat producția de bu-nuri sunt fiziocrații. Plasînd chestiunea bogăției în agricultură, ei descriu activitatea proprietarilor de teren ca o producere de bogăție. De unde opoziția față de celelalte domenii de activitate, cum ar fi comerțul sau industria, considerate de către Quesnay drept "clase sterile". Producția poate fi realizată individual
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
decît printr-un mod de agregare a socialului care suprimă orice societate anterioară intervenției statului. Nimic nu tre-buie să se interpună între individ și stat. Societatea nu ar putea fi altceva decît suma indivizilor care o compun. În replică, insistența fiziocraților asupra economiei ca știință a dreptului natural indică în mod clar o abordare holistă, chiar dacă reflecțiile lor macroeconomice par să fie fondate pe comportamente de natură microeconomică. Quesnay nu pleacă de la individ, nici nu raționează după principiul cauzei și efectului
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
concepută exclusiv ca știință ce preconizează studiul și punerea în aplicare a dreptu-lui natural. Numai datorită faptului că relațiile dintre oameni sunt ghidate cu ajutorul dreptu-lui natural este posibilă o reprezentare a acestora, precum cea din Tabloul economic. Prescripțiile politice ale fiziocraților nu sunt liberale decît în aparență, sau poate că ele descriu o formă particulară de liberalism: laissez-faire-ul lor e subordonat realizării or-dinii naturale. Iar faptul că un Dupont de Nemours, polemizînd cu Say, refuză reducerea economiei la o știință a
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
decît în aparență, sau poate că ele descriu o formă particulară de liberalism: laissez-faire-ul lor e subordonat realizării or-dinii naturale. Iar faptul că un Dupont de Nemours, polemizînd cu Say, refuză reducerea economiei la o știință a bogăției confirmă holismul fiziocraților, în opoziție cu individualismul clasicilor. Individualismul presupus de economia politică a fost multă vreme acuzat de a fi la ori-ginea aparentei contradicții dintre Teoria sentimentelor morale și Avuția națiunilor. În prima lucrare, Smith descrie pe larg simpatia pe care oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
intitulată Istoria variațiilor, nu aduce o schimbare de viziune, autorul limitîndu-se la o prezentare a listei modificărilor de interpretare în viziunea protestantismului, fără a trage concluziile necesare. Totuși, o reprezentare ciclică a fenomenului economic, inclusiv a celui monetar, găsim la fiziocrați, în principal în Tabloul economic al lui Francois Quesnay, ce formalizează în mod inteligent principalele interdependențe dintre actorii vieții economice, într-un model al reproducției, primul model de echilibru economic di-namic, procesual. Savant eminent și medic de curte (1694-1774), la
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
footnote>: Abordarea lui Xenofon, fiind totodată cea mai veche dintre abordări, care precizează că aceleași obiecte constituie valori pentru cine știe să le folosească, iar pentru cine nu știe să le folosească ele nu sunt valori (Economicul, I, 10); Abordarea fiziocraților, care considerau că valoarea este expresia utilității și rarității. Turgot preciza că valoarea este expresia gradului de stimă pe care omul o dă diferitelor obiecte ale dorințelor sale; Abordarea marginaliștilor, conform cărora obținerea valorii, capitalul și munca au un rol
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
prezentare completă a stadiului cunoașterii nu putea fi neglijat conceptul de „valoare”. Cele două direcții principale de definire a valorii „valoare = utilitate” și „valoare = muncă” au fost prezentate prin abordările lui Aristotel, Adam Smith, David Ricardo, Karl Marx, Xenofon, abordarea fiziocraților și abordarea marginaliștilor. Nu a fost neglijată prezentarea caracterului subiectiv al valorii, spre deosebire de preț, ce are un caracter obiectiv. Pornind de la conceptele de performanță și valoare, prin intermediul cercetării realizate o serie de întrebări au necesitat un răspuns. Astfel, problematica „maximizarea
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
animalelor, utilizarea noilor îngrășăminte (praf de oase, marnă pentru solurile nisipoase) și a mașinilor noi (semănători, secerători, treierători) sînt toate perfecționate în cursul secolului al XVIII-lea. O adevărată "agromanie" se răspîndește în mediile intelectuale, burgheze și aristocratice. În Franța, fiziocrații devin teoreticienii noilor procedee și trasează viitorul unei umanități care, grație liberei dezvoltări a agriculturii, va putea să se elibereze de toate obstacolele moștenite prin tradiție și să ajungă la prosperitate și fericire. Ei au influență și asupra guvernării regale
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
mod de a gîndi se potrivește perfect cu concepțiile expuse de Adam Smith în Studii asupra originii și cauzelor bogăției națiunilor (1776): nu cantitatea de metale prețioase acumulată constituie baza bogăției unei țări, ci munca și spiritul întreprinzător. Conducător al fiziocraților francezi, doctorul Quesnay, medicul lui Ludovic al XIV-lea și autorul articolului Grains din Enciclopediei, consideră că pămîntul este principalul izvor de bogăție. Trebuie doar să fie fructificat, exploatîndu-1 în mod rațional cu ajutorul și sub protecția statului. Gouraay și alți
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
inflației este scăderea puterii de cumpărare a banilor. laissez-faire: Doctrină conform căreia problemele economice ale societății sunt rezolvate în cele mai bune condiții prin decizii individuale, excluzându-se implicarea autorităților statale. Originea acestei doctrine se regăsește în multe din lucrările fiziocraților, dar elementele fundamentale datează încă din timpul lui Adam Smith. El considera că oamenii, acționând în propriul lor interes, sunt forțați până la urmă să maximizeze avuția totală a colectivității. Autoritățile trebuie să aibă numai rolul de a crea aparatul legal
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
puternică decât în Franța, un punct de vedere științific asupra legăturii între populație și mijloacele de supraviețuire există încă din secolul al XVI-lea și teama de suprapopulare și de mizerie este exprimată de economiști și moraliști. Doctrinele economico-demografice ale fiziocraților francezi propun un populaționism moderat, dar mai ales inversează relația mercantilistă: popularea depinde în prealabil de o creștere a bogățiilor agricole. Populația nu are nevoie să fie stimulată, căci ea se reglează cu de la sine putere, în funcție de mijloacele de existență
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
separă Europa și Statele Unite. Economiștii nu au avut totuși același punct de vedere asupra acestei relații. Înainte de secolul al XX-lea, legătura între cele două variabile era admisă: mercantiliștii sunt pentru popor, făcând să depindă bogăția prințului de calitatea supușilor; fiziocrații acordă toată încrederea lor puterii pământului de a hrăni o populație pe care n-o doresc totuși prea abundentă; clasicii ricardieni ajung la concluzia că economia se îndreaptă către un stat ineluctabil staționar, conform legii naturale a lui Malthus. Dar
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
măsuri meliorative gradate, urma să se restabilească ordinea și disciplina în rândul clerului, să se refacă moravurile națiunii și să se recâștige stima poporului pentru cler. Cu toată acuitatea sentimentului apartenenței sale nobiliare, sub influența ideilor absolutismului iosefinist și a fiziocraților, Balș vădește o reală simpatie pentru starea țărănească pe care o consideră "izvorul cel mai bogat în raport cu nevoile comune ale ființelor"144. La fel ca și alți cărturari români iluminiști din secolul al XVIII-lea145, el evidențiază mizeria țărănimii și încearcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
teoretice dincolo de pragul analizei istorice sau sociologice a relațiilor internaționale, respingând explicit analogia cu teoria economică. Acest scepticism se datora, în viziunea lui Waltz, faptului că nici ei, nici alți teoreticieni realiști nu își asumaseră răspunderea de a imita demersul fiziocraților în teoria economică - de a abstrage un domeniu pretabil studiului științific din complexitatea raporturilor internaționale (Waltz, 1990). Deși sesizase importanța anarhiei internaționale, Morgenthau era un realist al primei imagini: cauzele războiului erau adânc înrădăcinate în natura umană (instinctul individual de
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în viziunea lui Adam Smith : bogăția unui popor constă în mărfurile create în industrie și agricultură; trebuie asigurată libertatea concurenței; statul nu trebuie să intervină în economie, deoarece oamenii acționează liber în căutarea propriului interes. -deviza liberalismului de mai târziu (fiziocrați) a fost „laisser faire, laiser passer” (lăsați să se facă, lăsați să treacă). Bogăția unei națiuni nu constă numai în banii sau metalele prețioase pe care le deținea ci și în produsele utile ce puteau satisface diferite trebuințe. -pornind de la
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
mare, cu cât mai numeroși sunt chilometrii de-a lungul cărora cată să le transporți cu atât paguba e mai însemnată. Cu toate acestea "Romînul" susține că transportul produce. Cu tonul lui fastidios ne spune că aceste idei sunt ale fiziocraților și am rămas foarte îndărăt cu vederile economice. Valoarea transportului este foarte mare pentru producere. În secolul trecut chila mare se vindea cu 5 lei vechi și azi se vinde cu 100 lei noi, și aceasta se datorește valorii transportului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ci o parte se duc și spre educație, apărare, ordine publică ș.a. Economia politică s-a afirmat ca disciplină în epoca Luminilor. Ea a pornit la drum cu neîncredere față de absolutism și cu credința într-o ordine naturală spontană. La fiziocrați, aceasta se concretizează prin faimoasa formulă "laissez faire, laissez passer, le monde va de lui même". Acest imperativ se adresează Statului, care nu trebuie să dispară, ci să-și reducă doar cîmpul de intervenție. Odată cu clasicii englezi, în special Adam
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
vedea în continu-are cum rolul economic al Statului a pendulat între noțiunea de reglare și cea de reglementare, accentele modificîndu-se periodic și de la stat la stat. 6.1.1. De la reguli la reglare "Laissez faire, laissez passer!". Aceasta era doctrina fiziocraților, economiști de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, precursori ai clasicilor și ai neoclasicilor. Citind această formulă, luăm act de forma ei imperativă. Fiziocrații se adresau suveranului, adică reprezentantului cel mai înalt al statului. Generația fiziocraților vorbește prima oară în epocă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
stat la stat. 6.1.1. De la reguli la reglare "Laissez faire, laissez passer!". Aceasta era doctrina fiziocraților, economiști de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, precursori ai clasicilor și ai neoclasicilor. Citind această formulă, luăm act de forma ei imperativă. Fiziocrații se adresau suveranului, adică reprezentantului cel mai înalt al statului. Generația fiziocraților vorbește prima oară în epocă despre faptul că o dereglementare masivă va avea efecte pozitive asupra comunității. Este logica unui stat minimal, care se rezumă la un cadru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
laissez passer!". Aceasta era doctrina fiziocraților, economiști de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, precursori ai clasicilor și ai neoclasicilor. Citind această formulă, luăm act de forma ei imperativă. Fiziocrații se adresau suveranului, adică reprezentantului cel mai înalt al statului. Generația fiziocraților vorbește prima oară în epocă despre faptul că o dereglementare masivă va avea efecte pozitive asupra comunității. Este logica unui stat minimal, care se rezumă la un cadru de reglări indirecte, prin intermediul pieței. 6.1.1.1. Stat minimal și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
fără a fi nevoie să facem judecăți de valoare: pentru Mill, era vorba în esență de libertate, care nu trebuia limitată decât atunci când creșterea libertății unora face rău altora (așa se pune problema „libertății negative”); pentru alții, foarte numeroși, de la fiziocrați la gânditorii școlii de la Manchester (între care Richard Cobden și John Bright, oameni de afaceri proeminenți) și așa mai departe, principiul unic este laissez-faire; Herbert Spencer propunea o ideală greatest equal freedom, ceea ce ne amintește de dificultatea de a rezolva
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
asupra lumii, antropologul francez insistă asupra succesului fără precedent a ceea ce el numește "ideologie economică" și încearcă să-i traseze evoluția. El reamintește că, în a doua parte a secolului al XVIII-lea, economistul francez François Quesnay (o autoritate printre fiziocrați), prin celebrul său Tablou economic, a formulat pentru prima dată ideea că economia constituie un sistem un tot distinct și coerent, un ansamblu de elemente legate între ele, care ascultă de o logică proprie. Numai că, insistă Dumont, deși predică
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]