120 matches
-
respiră, așteaptă. Dar poate acolo, În somnul ei, se refac rosturile vechilor cărămidării; mirese negre furate de miri aprigi care-și jucau șișul În mînă ca zarurile la barbut, copii botezați la gura cuptorului, semănînd cu niște Îngerași de boia, flăcăi Întinși pe un pat de pietriș, burta lor un mac sîngeriu cu petalele larg desfăcute și femeile sfinte, galbene pînă-n albul ochilor, litania lor tărăgănată, potrivită după o magică știință a ritmurilor la uruitul egal al cărucioarelor Încărcate cu argilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
se vorbește de Vălăret, de unde putem conchide că este luat de luncași de la răzeșii din Fruntești și de la clăcașii din Slobozia - Filipeni. Vălăretul pornea a doua zi de Paști și mergea pe la toate casele unde erau fete de măritat și flăcăi de însurat. Muzica era asigurată de o cobză, țambal și vioară - instrumentiștii erau țigani. Se aplicau penalizări celor care nu primeau cu „vălăretul”, în sensul că nu erau primiți la hora satului în duminica de după Paști, organizată pe imașul satului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acum ca să mă pregătesc, ce naiba! l‑a îndemnat zâmbind ironic. - Nu e vorba de asta. Noi suntem prieteni, nu? Le aranjăm noi. Să meargă băiatu’ că astea‑s treburi de oameni mari. Nu le discutăm cu copiii, chiar dacă‑s ei flăcăi. - Bate‑te peste gură, domnu’ Marin! Ce‑ți veni? Că doar ai două fete acasă, n‑ai băiat ca să vorbești așa, a sărit Ioana ca arsă din colțul în care a stat tot timpul tăcută, ascultând atentă, fără să‑i
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
bucurie mare, fetele îmbunate și dezghețate, ce mai, totul ca într-un film american cu sfârșit frumos. Dimineața, pe la zece, le spunem domnișoarelor să meargă la plaja pentru a-și mai încălzi puțin oasele înghețate prin tufișurile mamaieze, iar noi flăcăii o luam către recepție să vedem ce surprize ne mai așteaptă. Găsim la datorie, un alt recepționer. Câd îi spunem cine suntem, ne tratează cu respect și scuze pentru ceea ce s-a întamplat în noaptea precedentă. Știa tot! Avusese grijă
UNU MAI MUNCITORESC PE LITORALUL ROMÂNESC...! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361189_a_362518]
-
pește și de carne de om: „Era prădalnică! Hulpavă de pește, pe care-l înghițea cu nemiluita. De carne de om, căreia ajunsese să îi ducă dorul.” Atrași în mrejele ei i-au căzut victimă „pescari iscusiți”, „copii neștiutori”, „copilandri”, „flăcăi”. Din rândul sătenilor se remarcă Aliman, un tânăr frumos, voinic, curajos, pescar iscusit, cu o gândire realistă, nu crede în poveștile despre „știme schimbate în lostrițe, ori de naiba prefăcut în pește.” Pentru el lostrița este un pește adevărat pe
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
în copilărie...După ce aflam vestea venirii cetei de călușari, îmi umpleam brațele cu florile de câmp, culese cu o zi înainte și alergam la șosea cu părul despletit, cu ochii înrourați și cu o dulce veselie în suflet. Călușarii erau flăcăi frumoși, zvelți, cu fețe oacheșe arse de soare, cu dinți albi ca mărgăritarele, veseli foc și foarte pricepuți în ale dansului. Când jucau, tălpile lor nu atingeau pământul, atâta măiestrie aveau. Își sincronizau astfel mișcările, încât păreau că zboară, păreau
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
au transmis acești copii, numai cei prezenți au putut să simtă! Straiul popular tradițional - cu fetele îmbrăcate cu spăcele cusute în culori vii, poale din in, zadii cu bucure, buici și pieptare tradiționale, învelite cu binecunoscutele năfrămi specifice zonei, iar „flăcăii” cu cămăși naționale, sumane, pantaloni de pânză albă și cușme de astrahan, majoritatea purtând opincuțe în piciorușe și fiecare în parte având tricolorul drept simbol național pe piept, pe căciuli sau la cingătoare - ne-a integrat întru totul în mirifica
COLINDĂM, DOAMNE, COLINDĂ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363598_a_364927]
-
copii și frați, Ochii de la geam nu-i luați! Să ascultați urătorii Ce vin de când apar zorii! Pe Facebook să vă uitați, La prieteni să urați: Anul Nou cu sănătate, Pe masă s-aveți de toate! Ia mai mânați măi flăcăi Și sunați din zurgălăi! Ca să facem o urare, Gazdelor, la mic și mare: Cu noroc și bucurie, Viața-ntreagă să vă fie! Să aveți belșug în casă Și copiii pe lângă masă! Să petreceți an de an, Cu cârnați și cu
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]
-
oglindă: „Arăt bine; mai e vreme de trăit; râd vecinele de mine? E timp destul de iubit”. Mereu își da cu fond de ten, s-astupe ridurile dese, să aibă fața-mbujorată ca miss pirandele alese. Visa la vremile din urmă, când flăcăi călări pe murgi o-mpresurau în ritm tangou în zilele de vară lungi. Întruna se privea pe sticlă; făcea pe tocuri piruete și fredona romanțe vechi, pân' da cu capul de perete. Zâmbea cu ochii-ntredeschiși; trupu-i de amintiri era
FRUMOASA DIN OGLINDĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349776_a_351105]
-
în dragoste’mbrăcată. ! Ia mai mănați măi flăcăi, Hăi, hăi..... !!! Iar în trecere prin lume Iți doresc să ai un nume..., Să fi OM de Omenie. Omul bun și omenos, Are-n viață ce-i frumos ! Ia mai mănați măi flăcăi Clinchete de zurgălăi Alai mare, veselie, La tot omul bun să fie ! Am plecat că vine Anul Și m-oți bate cu toptanul! De v-a plăcut urarea, Vă las contul meu mai jos Ca să am și eu folos ! LA
PLUGUŞORUL de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347684_a_349013]
-
tot ce-i viu și verde în natură, Iar nouă nu ne vine-a sta în casă, Sămânța-i încolțită-n arătură ! Tu Primăvară bine ai venit, In suflet și pe-afară-i tot un soare, Dragostea peste tot s-a cuibărit, Flăcăii toți ”miros” a-nsurătoare ! Pe glia noastră bine ai sosit, Te-am așteptat cu jind întreaga iarnă, Necazurile toate le-am dosit... E Primăvară, florile să cearnă ! Referință Bibliografică: E primăvară / Nelu Preda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1582
E PRIMĂVARĂ de NELU PREDA în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352550_a_353879]
-
acest original instrument era, cu mare indulgență, doar de... vițică și nicidecum așa cum ar fi trebuit să fie. Dar copilăria este mare meșteră în compromisuri, atunci când ea vrea... Și-așa răgușeam noi pe la casele oamenilor, cu „Ia mai roata măi flăcăi!”, alegându-ne până la urmă și cu câțiva leuți... Pocnitori, în loc de bice, cumpăram, se pare, de la magazinul „Tzeler”, din centru, de vizavi de clădirea impunătoare a Poștei. Vitrina cu jucării de la Tzeler... Ehei, ce vitrină multicoloră, plină de frumusețe, misterioasă și
MICI TABLOURI DE-ALTĂDATĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345598_a_346927]
-
decât noi. Uneori tâlhari deveneau și unii dintre prietenii noștri de joacă care nu mai puteau ține piept foamei...Așa a fost! Dar ți-aduci aminte cum pășteam vara oile? Să fi avut vre-o 6 ani, că ne consideram flăcăi, că doar ne încredințeau ciobenii să întoarcem oile care se abăteau de la card și să le dăm «la strungă»*. Tata a lăsat tractorul, că la ferma de oi era mai bine. Acolo era șef unchiul și nașul său Gheorghe. Noi
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
pricepând șolticăria, și zise soldatului: - Taci, mă! Pe ăștia n-o să-i vezi niciodată. Apoi se îndreptă spre ceata de flăcăi voioși, care chiuiau și plezneau din bice, iar din când în când pupau o ploscă. Căpitanul își zise că flăcăii poate beau vreo licoare de raze, dăruită de maestrul Rază de Vis. Îl știa ce poate. Astfel că le adresă întrebarea: - Licoare de raze, flăcăi? Licoare de raze? Flăcăii se zgâiră la el. - Ce raze, dom'le? Asta-i țuică
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
din lăudata licoare. Simți o vijelie în creier, flăcări în gură, ceață în ochi și astupătură în gât. Începu să tușească în spasme, spre satisfacția flăcăilor care râdeau cu hohote. După ce se liniștiră, căpitanul Zefir îi întrebă: - Cine sunteți, măi flăcăi? Și ce vreți voi? - Noi suntem vorniceii și avem poruncă să luăm mireasa, s-o ducem la mirele nostru, voinicul Mărțișor. După cum le luceau ochii și convingerea din glasul lor, căpitanul își dădu seama că orice clarificare a situației era
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
vibreze, într-un potpuriu de dansuri populare, interpretate cu multă inima într-un ritm alert și încheiate cu marea hora, în care s-au prins să joace împreună români și austrieci uniți de acuma de strigătura „Hai la hora mai flăcăi” care nuavea nevoie de traducere. Gazdele ne-au oferit apoi, în dar, cateva arii din operetele lui Johann Strauss, în interpretarea cunoscutei soliste Ingrid Mersch, de la operă din Viena. Taraful „Ceatără” din Cărei format din frații Pasca, Adrian la braci
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
Dar și sătenii ne știau pe noi(!) ... Și câte garduri am sărit, măi frate, Prin mărăcini cu sânul plin de pere! Nu mai vorbesc ce mușcături de...spate, Căci câinii n-aveau pic de maniere; Dar anii au trecut, eram flăcăi Și cine mai era ca noi în sat(?!) De perele din satul dintre văi Aproape că de ele-am și uitat, Da-n toamna aia,-n zi de sărbătoare, La horă, unde toți ne-am adunat, S-a auzit venit
TIMPUL PERELOR de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353770_a_355099]
-
fapt, această aură de dilimache îmi convine. Mă scutește de refrenele pomenite. Deși...acestea, mereu se adeveresc și mă obligă să îndur cu stoicism tot ce ne-au clocit...”ăștia”. Iar fixația cu femeile noastre îmi scapără scenarii monstruoase: Văd flăcăii noștrii încropind cete de fecioare pe care le haiducesc prin toată Europa. Sau...văd pe marele erou național...care salvează națiunea declarând mobilizare generală: de la nepoatele de șapte ani până la bunicile de șaizeci. Le încolonează pe batalioane și regimente și
FRAGMENT 1 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353097_a_354426]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > PLECAU FLĂCĂI LA OASTE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1529 din 09 martie 2015 Toate Articolele Autorului plecau flăcăi la oaste voiosi nevoie mare cu vitejia-n piepturi de strajă la hotare în urma lor codane își flutură năframa iar clopotul din turlă își scutură arama trei ani de silnicie târându-se prin haturi aspriți de greaua trudă în cătănești
PLECAU FLĂCĂI LA OASTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353685_a_355014]
-
în copilărie ... După ce aflam vestea venirii cetei de călușari, îmi umpleam brațele cu florile de câmp, culese cu o zi înainte, și alergam la șosea cu părul despletit, cu ochii râzând și cu o dulce veselie în suflet. Călușarii erau flăcăi frumoși, zvelți, cu fețe oacheșe arse de soare, cu dinți albi ca mărgăritarele, veseli foc și foarte pricepuți în ale dansului. Când jucau, tălpile lor nu atingeau pământul, atâta măiestrie aveau. Își sincronizau astfel mișcările, încât păreau că zboară, păreau
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
în context comparativ: interpreta de muzică populară și folclorică Maria Șalaru! Este profesoară de canto muzică populară la Școala Populară de Arte și Meserii din Bacău, unde a reunit trei grupuri constituite din cei mai talentați elevi, „Boboceii”, „Floricica” și „Flăcăii”, participând cu ei la spectacole, emisiuni de televiziune și festivaluri internaționale, înflorind melosul născut din cultura sătească a înaintașilor, ales, cultivat și fructificat, cu sfântă dragoste, de către ei! Sunt foarte rare în ambitusul folclorului contemporan preocupările sădirii florilor spirituale, copiii
MARIA ŞALARU CU „BOBOCEII” DE LA BACĂU ÎNFLORESC GRĂDINA PALATULUI ELISABETA LA 10 MAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/347124_a_348453]
-
nu a iubit-o nimeni în sat? Au vrut băieții să o fure în ziua nunții. Alerga tac-tu-mare cu biciul prin curte de frică. Ionel cu orășenii lui, nici nu au visat că o vor scoate din sat. Erau toți flăcăii călare de-a lungul drumului. O ascultam pe mamaie cu ochii măriți de curiozitate iar gândurile mi se învălmășeau. Deodată o săgeată mi-a plecat din minte cu direcția tataie. Îmi împuia capul cu „măiculița lui” și nu-mi spusese
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
țară, cum fusese la un pas de moarte, mi-a răspuns mamaie după un oftat. Nu a avut încotro! Când au venit în pețeală fina Săvuleasca și Ionel a fost forțată de noi să accepte, poate așa au lăsat-o flăcăii să plece. Tot satul a știut că era să moară la 17 ani. Dacă nu vindeam o vacă și câteva oi, nu puteam să o scăpăm de moarte. Noroc cu Gogu. A luat-o noaptea cu căruța la București. I-
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
tinerii vin la curățat de porumb, la „păpușit” de tutun sau la tors de lână. Adevărul era altul ... Unii erau "în vorbă" cu alții, adică erau iubiți. Unde se adună tinerii glumele sunt în toi, voia bună fiind molipsitoare. Erau flăcăi care cântau la fluier sau caval, bunicuțu cânta la cobză cântece de vitejie sau de dragoste. Era sărbătoare! După ce se înfruptau din bunătățile de pe masă, tinerii ieșeau în tindă, pe rând câte o pereche. Numai așa își puteau mărturisi dragostea
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
nu îndrăzniseră să intre-n crâșmă, ca să nu fie sictiriți de cei cu tiuleiele-năsprite. Dar adesea le țineau acestora hangul la hore, la întrecerile de oină din medeanele satului. La șuguielile cu fetele, mai ales, nu erau mai prejos de flăcăii cei căliți de vâlvătaia războiului. Uneori aceștia chiar întreceau măsura. Așa s-a întâmplat într-o seară cu unul a' lui Crăciun și cu cel mijlociu a' lui Budacea. Era și Ion cu ei, dar el era mai cumpătat și
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]