56 matches
-
urmă. La fel la mătușa Stanca, într-una din zile, am început să mă târăsc pe sub pat și am dat și acolo de alte două la fel de mari dar acestea aveau și șpăngile care luceau în semiîntuneric. Fratele meu ajunsese ditamai flăcăiandrul, se ducea seara în sat, făcea curte la fete și într-una din seri a venit acasă cu Săndică, un alt flăcău, noi eram la masă în bucătărie și aveau un pistol, Walter am auzit, pe care voiau să-l
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
noi de ăștia, cum ai lua un tuci cu apă fierbinte de pe sobă și l-ai pune în zăpadă: nici nu știi când se răcește!” Acum când scriu, stau și mă gândesc ce premoniție genială a putut să aibă un flăcăiandru cu patru clase de la țară, care nu făcuse nici măcar armata: Întreaga cortină zisă de fier și care avea în spate a doua forță militară din lume, a căzut fără să se tragă nici măcar un singur cartuș! În condițiile în care
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
ieșit doi băieți, gemeni. Erau cam izâniți, atunci când i-a făcut, dar pe urmă le-a priit și creșteau ca din apă. Se făcuseră înalți și subțirei, de parcă ar fi fost trași prin inel. Să fi avut paisprezece-cincisprezece ani. Măricei. Flăcăiandri. Cam tocmai buni de scos în horă. Gemenii lui Buturoagă stăteau aproape lipiți de ușa căminului cultural. Ca, atunci când s-o deschide, să intre mai repede înăuntru, la adăpost. Chiar dacă nu era foc făcut, tot era mai bine decât afară
OAMENI DE NISIP , ROMAN-TRILOGIE, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342041_a_343370]
-
înconjoară o parte a pieței, Junii satului se îndreaptă către intrarea în sat pentru a întâmpina oaspeții. Între timp avem posibilitatea de a admira florile liliachii ale bujorului de munte purtate de bărbați la pălărie, expuse cu mândrie de un flăcăiandru într-un coș împletit sau strânse în buchete pe care tineri și tinere în costume tradiționale le oferă oaspeților. Regretăm că nu putem urca pe înălțimile amețitoare ale muntelui pentru a ne bucura de priveliștea bujorului în împărăția lui. Junii
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343493_a_344822]
-
în: Ediția nr. 2131 din 31 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Cap. 3 L i l i La exact paisprezece ani de la nașterea primului copil - Constantin și la treisprezece distanță de Emil, Natalița spre disperarea că băieții îi sunt deja flăcăiandri, va da naștere celui de al treilea prunc, făcut din iubire și cu mare dragoste pentru soțul său Ion, în pofida atâtor ani distanță de la nașterea celor doi băieți. Trecuseră deja treisprezece ani și crezuse că o "uitase" Dumnezeu. În urmă
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343100_a_344429]
-
Ei așteptau ca la miezul nopții, Sânzienele să le aducă, pe floare un fir de păr sau un alt semn care să le dea un indiciu despre cea ursită. Știu că într-o vară, s-a râs mult pe seama unui flăcăiandru Stelică, care tocmai ieșise la horă... Fratele lui, om însurat, cu nevastă și copii, a luat un fir de păr din pieptănul de os al bunicii și l-a pus pe sânziana lui Stelică. A doua zi, Stelică a rămas
SÂNZIENELE, TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375743_a_377072]
-
moșul nu s-a dus nicăieri la lucru. Veghea noapte după noapte și aștepta ... Într-una din nopți, auzi un glas, aproape de tot : Cine-i acolo ? Om bun, răspunse moșul. Dacă ești bun, vino aici ! Moș Miron, sprinten ca un flăcăiandru, se Înfundă În noapte. Era o patrulă de cavalerie românească. Căuta pozițiile ocupate de dușmani. Aflară ce aflară de la moș Miron și voiră să-și continue drumul. O mică rugăminte am, nepoțeilor : să vă dau o mână de otavă la
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
o ambuscadă numai pentru că operatorul psi al flotei se îndrăgostise de o fată de pe Kyrall și îi susura poezii în loc să afle cât mai repede ceea ce era de transmis. Bătrânul spera ca operatorul pe care i-l dăduse fiul său, un flăcăiandru cu pielea smeadă, evident spion, să nu facă vreo prostie. Deși nu avea nici un motiv să îl creadă incompetent, Kasser îl privise încă de la început cu neîncredere. ― Înălțimea Voastră, aștept să îmi dați coordonatele pentru asolizare. Aș sugera să mergem
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
nu lipsea, decât în situații extreme, s-a petrecut un lucru la care, poate, nimeni nu se aștepta. Unul din ofițeri a dat cu ochii peste un tânăr care nu prea avea ce căuta atunci în acel loc. Era un flăcăiandru subțirel, blond, cu ochi albaștri, limpezi. Trăsăturile tânărului, aproape feminine, nu arătau nimic neliniștitor. Comportamentul, doar... - Reține-l și controlează-l! a ordonat ofițerul unui inferior. La control s-a constatat că acel tânăr era înarmat cu un cuțit de
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
de chiup, cu un tricou mulat ca o pieliță. Dunga sutienului, cataramele și, în ridicarea brațului, sânul sfidător, pietros, drept. Tricoul ridicat îi dezgolește spatele, cam la două palme deasupra blugilor. Pare aproape dezbrăcată, cu tricoul roz. Lângă ea un flăcăiandru anost, slab, cu păr creț citește cufundat. Cu mâna stângă, posesiv, între picioarele fetei. Nu face nici o mișcare. Amândoi par nepăsători. Sala prinde a se aglomera. Tot fete, mici, necăjite. Sărăcia se vede clar în ținuta lor, în aerul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
se aude, părinte?întreb eu înspăimântat. Asta mă întreb și eu. Cred însă că vreun nenorocit care cine știe ce a făcut este fugărit de darabani... Nu a trebuit să treacă prea multă vreme, că prin fața noastră a trecut - alergând împleticit - un flăcăiandru a cărui spinare numai vârci sângerânde se vedea prin cămașa zdrențuită. În urma lui - doi darabani călări - îl plesneau cu șfichiul biciului...Urmăresc scena cu sufletul îndurerat... De ce darabanii nu strigă la el să se oprească dacă vor să-l prindă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mare, în care câțiva târgoveți și cărăuși de pe la chervăsărie stau la taifas cu câte un deț de rachiu în față...Ne privesc plini de curiozitate: „Ce caută în cârciumă un popă și un tânăr?” - par să spună ochii lor...Un flăcăiandru cu plete de la tejghea ne iese înainte, se plecă adânc în fața bătrânului și-i sărută mâna întinsă... În clipa următoare, pornește spre o ușiță aflată în peretele din fundul cârciumei. O deschide și ne face semn să intrăm. „Înseamnă că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
oricum, multe, multe. Glasul mamei se distinge limpede, ca un mac Într-un grâu. Cânt și eu, cu toate că nu cunosc cuvintele, nici melodia. Cânt din toată inima cu la-la-la, ca să uit de foame. Intră În ogradă, În goana mare, doi flăcăiandri; fiecare cu câte două căldări goale zdrăngănind În capetele coromâslei. O femeie groasă, țâțoasă, curoasă - nu poate fi decât gazda - ia din ceaun cu un polonic pentru zmei, pune În căldări: - Fugulița, la școală, pân’ nu se răcește! Să mănânce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
tinerei, pe rândul de scaune din spatele lui, chicoteau amuzați de teoria doctorului. O auzeau pentru prima dată. Veneau, de fapt, pentru întâia oară la simpozionul acesta, ajuns la cea de-a șaptea sau a opta ediție. Două fete și trei flăcăiandri, cercetători pe la un institut cu documente, ziariști, unul chiar un fel de șefuleț la un post de radio independent. Se răsuci spre ei și le făcu semn s-o lase mai moale cu chicotelile: „Șșșt!“ Șefulețul acela de la radio se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
A îngenunchiat plutonul. Burtăncureanu a făcut un ușor semn cuiva dinspre garaj. Apăru un ins durduliu, cu o lanternă în mână. - Vandaxoane, strigă Burtăncureanu. Adă niște lumânări de-alea mai groase. Și tricolorele, că avem musafiri. Peste câteva clipe veni flăcăiandrul cu un pachet de lumânări. Îl urma un ins burtos, cu chica roșcovană, cu părul zbârlit, lucind catraniu, strălucitor ca aura mâțelor negre, de parcă îl unsese din belșug cu untură de rechin. Pe piept îi spânzura un gherdan gros, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
și sultanul, în straie strălucitoare, cu mare alai. S-a așezat pe un jilț aurit, să privească osânda. Tăiați capul ghiaurului! Lui și copiilor lui! a poruncit un vizir. începeți cu copiii! Călăul l-a înșfăcat întâi pe Matei, un flăcăiandru frumos și zvelt. Tată, eu mă fac turc, dacă-mi cruță viața... s-a rugat ei. Am doar șaptesprezece ani... -Fiule, mori în legea ta, pentru țara ta, l-a povățuit Brâncoveanu. În scurt timp, capul tânărului fecior de domn
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
După ce mulsoarea era gata, să nu credeți că se termina totul. Deși fetele veneau de la prașilă sau de la fân, oboseala de la munca de peste zi trecea și Începea pe Înserate hârjoana. Laptele era pus la adăpost și Începeau incursiunile nocturne ale flăcăiandrilor (prașcăii), care se rătăceau la câte o colibă unde fata Își avea așternutul pe prici. Idilele erau o realitate trăită și aici, acum când, după o zi de muncă, noaptea era atât de scurtă. Mă Întreb ce-ar face acum
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
veneau mieii brumării care erau sacrificați din timp. Ițarii erau făcuți, pentru fiecare câte două perechi, din pânza țesută În patru ițe cu urzeală de bumbac și băteală de horoampă. Altfel, cum va ieși el la horă când va fi flăcăiandru? Dacă Îl ia Împăratul la oaste e mai rău. După opt ani când se va Întoarce, Leana va avea deja copii. Dar pentru aceasta nui bai, că se ridică altele mai tinere și feciorii cu armata făcută vor avea căutare
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
va mai ști nimeni dintre oameni. Nici pe Nefert n-o va mai vedea, nici pe Mai-Baka și Iahuben, nici... Dar în aceeași clipă se deschise altă ușă, iar străinul scoase globul de pe cap și i se văzu fața de flăcăiandru, doar că era chel. Aerul nu părea să se mai împuțineze, și Auta fu împins ușor de străin pe ușa deschisă, în altă încăpere, mult mai mare, în care ar fi încăput lesne o sută de oameni alăturați, dar nu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
fel de cămașă de mătase liliachie prelungită în niște nădragi strâmți, ascundeau bine trupul. Și pe urmă chiar ceilalți, cărora părul din creștet le lipsea, n-aveau bărbi, nici mustăți și nici nu păreau să le radă. Aveau fețe de flăcăiandri fragezi sau de fecioare. După câtva timp, ceilalți trei își lăsară lucrul sau ceea ce făceau și se uitară la Auta, care acum se obișnuise cu aerul împuținat, și zâmbea, ca să facă și el ceva. Străinul care-l adusese, acum se
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
lui Frank pe pagina de gardă. În timp ce citeam cuvintele pline de căldură pe care le caligrafiasem cu trei ani În urmă, am auzit mașina Paulei trecînd pe lîngă mine, dar sunetul motorului se pierdu În amintirile zilelor cînd eram doi flăcăiandri. 28 Cartelurile vinovăției Ritmul constant al mașinii de tenis, acel pocnet monoton care Împărățea peste Estrella de Mar și peste Residencia Costasol de cînd sosisem În Spania, ajungea acum dinspre teren pînă la mine În timp ce parcam pe aleea vilei. Ascultam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
cel dulceag al sângelui ce încă curge din rănile proaspete. Dintre toți, Suflețel pare cel mai zdruncinat. Așezat pe un afet, cu arma trântită în zăpadă, murmură ceva numai de el auzit. Privește pierdut trupul unui soldat german, aproape un flăcăiandru, cu o rană urâtă la cap, care zace nemișcat în zăpadă, la picioarele lui. Răsărit din întuneric, Marius se apropie cu pași greoi. Automatul i se bălăbăne de cureaua petrecută după gât. Primise raportul pierderilor. Din fericire, printre victime nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
pe șesul de sub Muntele cel nins. Și OLTENIA, sprințara, prea zburdalnica lui fată, Cea cu joc născută parcă și cu cântec răsfățată, Cu privirea luminoasă, chip senin și mers zglobiu, A primit a fi regină colo-n Țara de pe Jiu. Flăcăiandrul, mijlociul, blândul lui fecior, BANAT, Cu ochi calzi, cu fața smeadă și cu glasul trăgănat, Și-a luat cu bucurie partea lui a stăpâni Țara așezată-n colțul însorit din miazăzi. Și CRIȘANA, mititica, dintre fete cea mezină, Devenit-a
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
fragedă copilărie, lui Andrei i-a fost dat să simtă opreliștea autorităților austro-ungare față de libera trăire pe care majoritarii români și-o doreau asiduu și încercau pe toate căile să și-o construiască. Andrei abia de se săltase. Era un flăcăiandru, isteț și arătos, când intrând în bolta unui negustor de altă nație decât a oamenilor satului, dorind să cumpere de la acesta o brișcă, este păcălit, boltașul reținându-i creițarii, dar refuzând să-i dea marfa. De atunci lui Andrei Budac, străinii
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
la un avanpost al libertății. Ambasadorii americani încă mai găzduiesc petreceri și fac tot posibilul pentru a câștiga prieteni, dar trebuie protejați în permanență. Nu mai conduc prin capitale străine cu steagurile miniaturale ale Statelor Unite fixate pe mașină. Pentru un flăcăiandru din, să spunem, Nairobi sau Islamabad, ambasadorul american este persoana drăguță care stă alături de oamenii cu umeri lați, fire metalice în urechi și puști prinse la curea. Ce pierdere. Implicarea personală a unui președinte în diplomație constă în primul rând
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]