3,170 matches
-
realitatea noastră, să o consume. Sensul primar este „ a pune foc”În lemne, sau În altceva care arde. Focul nu se creează de către om, el trebuie păstrat, Întreținut; dacă se stinge, ca În basmul Călin Nebunul, stă timpul În loc până ce flăcăul care nu l-a vegheat aleargă tocmai pe tărâmul celălalt, ia o scânteie din focul zmeilor, și o aduce ca să-l aprindă din nou și aici . A aprinde lumina, așadar, este resimțit prin extensie de la obiceiul punerii focului, nu Înseamnă
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
panglici colorate. Pe stea sunt pictate scene biblice. Pentru a demonstra unitatea mesajului de care aminteam, voi exemplifica prin recitarea cântată din trei zone diferite: Galați, Sălaj și Maramureș . Irozii Este o scenetă care se joacă în curțile gospodarilor, cu flăcăi costumați în personaje pentru a reda cât mai exact realitatea din vremea lui Irod, împăratul Iudeii în vremea când s-a născut Iisus. Melodiile acolindelor u un melos fermecător, iar textele poetice ale lor sunt simple, directe, unice, inegalabile, merg
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
denumirea de „Bere” sau „La bere”. De multe ori acest tip de petrecere se prelungea și după Anul Nou, până a treia zi de Boboteaza, sau avea loc numai în zilele Bobotezei. Locul de desfășurare era anunțat din timp de către flăcăii care organizau petrecerea. Aceștia își alegeau un conducător, numit colcer sau colăcar, căruia îi revenea întreaga responsabilitate pentru bună pregătire și desfășurare a „berii”. În satele mai mari aveau loc două astfel de petreceri, numite „berea de sus” și „berea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
pentru fiecare anotimp. În pauza jocului, tinerii se înfruptau din bunătățile culinare aduse de fete și din băutură special pregătită. Uneori, dacă timpul permitea, se aducea și un butoi cu bere. „Berea” era un prilej de apreciere a comportamentului fiecărui flăcău, motiv pentru care tinerii se fereau să facă abuz de băutură și să aibă un comportament necivilizat, dar era și ocazia în care se apreciau calitățile de gospodina a tinerelor fete, în funcție de preparatele aduse la petrecere. Către seară, jocul se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
un comportament necivilizat, dar era și ocazia în care se apreciau calitățile de gospodina a tinerelor fete, în funcție de preparatele aduse la petrecere. Către seară, jocul se termină iar fetele se îndreptau către casele lor, însoțite de către mame sau chiar de către flăcăi. Petrecerea continuă între flăcăi și tații fetelor, care se întrețineau la un pahar de băutură până târziu în noapte. „Berea” era, cândva, un bun prilej de petrecere a timpului între Crăciun și Boboteaza, după o lungă perioadă de post și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
era și ocazia în care se apreciau calitățile de gospodina a tinerelor fete, în funcție de preparatele aduse la petrecere. Către seară, jocul se termină iar fetele se îndreptau către casele lor, însoțite de către mame sau chiar de către flăcăi. Petrecerea continuă între flăcăi și tații fetelor, care se întrețineau la un pahar de băutură până târziu în noapte. „Berea” era, cândva, un bun prilej de petrecere a timpului între Crăciun și Boboteaza, după o lungă perioadă de post și interdicții (15 noiembrie - 24
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
sobei, iarna, cînd în casă-i cald și bine și-afară bîntuie înghețul. Zăbovesc pe cîte o filă, cu ochii aiurea, amintindu-mi de mine, de visurile mele și cum m-aș tot duce-n trenuțu acela pe lîngă care flăcăii alergau îndemnați de fete, culegeau prune, iar se suiau. Dovlecii enormi din grădina Anei! Soldatul care declanșează, c-o împușcătură, toată mașinăria nemțoaicei. (O, mai ales turcul care caută să taie sînii unei turcoaice, sînii pe care ba și-i
Fiecare clipă e grea, coaptă, mustoasă, esențială by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12926_a_14251]
-
lui; într-un tânăr se naște o stare de agresivitate pentru că, dimineața pe câmp fiind, i se întâmplă lucruri pe care nu le înțelege, iar atunci când apare o ființă omenească, un moșneag, totul devine mai straniu în loc să se limpezească; doi flăcăi cu oile la păscut coc porumb, mănâncă pepeni, violează o fată aflată și ea pe câmp cu oile; unui flăcău îi place o fată și, cum fata era vizitată de altul, îl provoacă pe acela la o bătaie cu măciucile
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
care nu le înțelege, iar atunci când apare o ființă omenească, un moșneag, totul devine mai straniu în loc să se limpezească; doi flăcăi cu oile la păscut coc porumb, mănâncă pepeni, violează o fată aflată și ea pe câmp cu oile; unui flăcău îi place o fată și, cum fata era vizitată de altul, îl provoacă pe acela la o bătaie cu măciucile, fata urmând să rămână învingătorului; un tânăr își dă seama că vecinul său este supărat pentru că iată tocmai vecinul i-
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
surprindere un narator inocent. Tânărul rătăcit în ceață pe câmp întâlnește un bătrân care poate fi un duh precum cel din basmele auzite seara; duhul vorbește ca un țăran din satul său: amestecul de real și fantastic îl derutează pe flăcău, iar naratorul înțelege și participă la starea lui de năuceală. Flăcăii care violează fata aceea pe câmp n-au sentimentul vinovăției; planul violului se întocmește fără cuvinte în timp ce ei își mănâncă porumbii; cei doi par niște copii ai naturii, pentru că
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
un bătrân care poate fi un duh precum cel din basmele auzite seara; duhul vorbește ca un țăran din satul său: amestecul de real și fantastic îl derutează pe flăcău, iar naratorul înțelege și participă la starea lui de năuceală. Flăcăii care violează fata aceea pe câmp n-au sentimentul vinovăției; planul violului se întocmește fără cuvinte în timp ce ei își mănâncă porumbii; cei doi par niște copii ai naturii, pentru că legea morală nu i-a atins. Povestirile lui Preda înfățișează o
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
rute cu mașina, altele pe jos( cel mai sigur), altele pe bicicletă. Asta sunt, sper, realistă. Nu sunt cârcotaș notoriu, îmi place ideea cu bicicletele moca, doar că nu te mai poți plimba prin parc de toți retarzii (în special flăcăii) care gonesc pe aleile pline de pietoni, în timp ce gardienii asista nepăsători. Next time gândiți-vă la soluții ptr toate aspectele, daca nu vreți să vă vedeți bitzele la știrile de scandal... La cât a costat proiectul , cu siguranta puteau fi
Eleganță pe două roți by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82481_a_83806]
-
în Sângerei ca prieten de nădejde al unui mort deși fusesem colegi în școală de abia dacă stătusem cu Vitalie de zece ori dar cineva trebuia s-o facă și pe asta cineva trebuia să se îngrijească de trupul acestui flăcău așa de simpatic și prost ca noaptea de la Bălți unde fusese omorât în bătaie Vitalie drumul e hurducăit trebuie să ai grijă, mi-au spus ca mortului să nu i se împrăștie de tot măruntaiele și pielea să nu-i
Poemele cu Tătuca - o poveste basarabeană pentru Ruslan by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/10571_a_11896]
-
defăimare a oamenilor. Să rămîie pe loc? Nu avea cele trebuitoare și-i era lehamite de mustrările socrilor." Așa că devine o homeless-ă, o SDF-istă, o vagaboandă, în căutarea tatălui copilului ei, porcul. în Stan Pățitul, mentalitatea machistă e arhi/arhetipică. Flăcăul tomnatic tot amînă să-și ia nevastă, experiențele maritale ale altora făcîndu-l să ezite îndelung: ,De multe ori i-a venit flăcăului în cap să se însoare, dar cînd își aducea aminte de cîte i-au spus că au pătimit
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
o SDF-istă, o vagaboandă, în căutarea tatălui copilului ei, porcul. în Stan Pățitul, mentalitatea machistă e arhi/arhetipică. Flăcăul tomnatic tot amînă să-și ia nevastă, experiențele maritale ale altora făcîndu-l să ezite îndelung: ,De multe ori i-a venit flăcăului în cap să se însoare, dar cînd își aducea aminte de cîte i-au spus că au pătimit unii și alții de la femeile lor se lua pe gînduri și amîna din zi în zi și de joi pînă mai apoi
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
pe ăsta nu l-a făcut un armăsar cu o iapă, ci cu vîntul!" - Dumitriu, p. 38, r. 23: "pe ăsta nu l-a făcut iapă cu armăsar, ci o iapă cu un vînt turbat!"; Vinea, p. 248, r. 20-21: "... flăcăului celui zdrențăros" - Dumitriu, p. 40, r. 5: "...flăcăului. În cămașă de cînepă și ițari de dimie rupți în genunchi, încins cu un brîu lat"; Vinea, p. 248, r. 25-27: "Un mușchi zvîcni pe obrazul boierului: biciul șuieră prin aer cu
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
cu o iapă, ci cu vîntul!" - Dumitriu, p. 38, r. 23: "pe ăsta nu l-a făcut iapă cu armăsar, ci o iapă cu un vînt turbat!"; Vinea, p. 248, r. 20-21: "... flăcăului celui zdrențăros" - Dumitriu, p. 40, r. 5: "...flăcăului. În cămașă de cînepă și ițari de dimie rupți în genunchi, încins cu un brîu lat"; Vinea, p. 248, r. 25-27: "Un mușchi zvîcni pe obrazul boierului: biciul șuieră prin aer cu un pocnet uscat și-l plezni pe flăcău
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
flăcăului. În cămașă de cînepă și ițari de dimie rupți în genunchi, încins cu un brîu lat"; Vinea, p. 248, r. 25-27: "Un mușchi zvîcni pe obrazul boierului: biciul șuieră prin aer cu un pocnet uscat și-l plezni pe flăcău peste obraz" - Dumitriu, p. 40, r. 10: "Boierul tresări, înălță iute gîrbaciul și-l plezni pe flăcău peste obraz"; Vinea, p. 249, r. 34-35: "}ine-ți gura, rumâne! strigă amenințător Iordachi" - Dumitriu, p. 40, r. 43-44: "Panaioti îi arse o palmă
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
Vinea, p. 248, r. 25-27: "Un mușchi zvîcni pe obrazul boierului: biciul șuieră prin aer cu un pocnet uscat și-l plezni pe flăcău peste obraz" - Dumitriu, p. 40, r. 10: "Boierul tresări, înălță iute gîrbaciul și-l plezni pe flăcău peste obraz"; Vinea, p. 249, r. 34-35: "}ine-ți gura, rumâne! strigă amenințător Iordachi" - Dumitriu, p. 40, r. 43-44: "Panaioti îi arse o palmă peste gură: - Nu-i tăia vorba boierului, mă!"; Vinea, p. 253, r. 17-18: "Trecură ceasuri. Se sfîrșea
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
a sorbit prin trunchiu-i dorul Bolta i-a privit mirată Stelele cădeau în apă Umbra nopții deșirată Purta mantia de capă O fată din satul meu Se iubea în Herăstrău - Din porunca lui Tezeu - C-un fag cu trup de flăcău București, Herăstrău, vara lui 2015 Referință Bibliografică: Fagul / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2067, Anul VI, 28 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Virgil Ciucă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
FAGUL de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380646_a_381975]
-
locul și rolul meșterului Manole și-al Anei sunt luate de accidentul stupid al soldatului mort în urma detonărilor făcute de artificieri în lupta cu stâncile și de sinuciderea soldatului, care află că iubita lui s-a căsătorit cu un alt flăcău din sat. Arme și lopeți este romanul unei generații în derivă sentimentală, socială, de destin programat cenușiu, fără curcubeie de speranțe, ca pe un peron din Gara de Nord cu pasageri, care nu știu nici de unde vin și nici încotro se îndreaptă
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
a sorbit prin trunchiu-i dorul Bolta i-a privit mirată Stelele cădeau în apă Umbra nopții deșirată Purta mantia de capă O fată din satul meu Se iubea în Herăstrău - Din porunca lui Tezeu - C-un fag cu trup de flăcău București, Herăstrău, vara lui 2015 Citește mai mult FagulLa o margine de lacS-a îndrăgostit de-un fagCum era-nceput de veacPomu-i devenise dragL-a îmbrățișat tăcutI-a împărtășit amorulPrivind cerul nevăzutI-a sorbit prin trunchiu-i dorulBolta i-a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
răspântii strâmbe prin istorii soldații tineri se urcau la cer chiar seceta murea de-atâta sete iar lupii hămesiți mureau de ger privea tăcută maica la icoană taica umbla prin sat după-mprumut În casa lui Țopăi - pe-ngenunchiate se Întețeau flăcăii la barbut dar am crescut - mă duse pribegia printre străini mi-am aciuiat un rost de sub meninge TUZLA mă Întreabă: mai știi poete?... ce frumos a fost... TE DEUM - poetului Ion Antigel - cine n-a iubit salcâmii primăvara - mai ales
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
speranțele, cari suferințele? Și acum Kaina juca. Da, în adevăr, era chiar sufletul primăverii dezlănțuit." Cît de bătrînă, și de plină de răspunsuri la întrebări care nu se mai pun e, după aproape o sută de ani, acea primăvară... Vara: "flăcăul ajunsese bărbat." Viața cu anotimpurile e a lui, cel părăsit de Kaina. Viață care trece, în plină încordare-acordare a unui om cu o vioară. Se duce înainte pe note și sfîrșește într-un amestec - să recunoaștem, destul de greu de recitit
Poveste pentru Cella by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10370_a_11695]
-
Pagină realizată de DUȘAN BAISKI „Lale sa Morisa“ din Cenad sau dragostea pentru muzică Grupul vocal-instrumental al flăcăilor de pe Mureș poartă faima cântecului sârbesc și românesc peste hotare Istoria tamburașilor din străvechea așezare bănățeană Cenad este oglinda fidelă a frământărilor politice din România din ultima jumătate de veac. O înșiruire de suișuri și coborâșuri din care cenăzenii au
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]