535 matches
-
da, scriitorul român o duce greu, fiind, în cîteva cazuri, cu adevărat muritor de foame. În ce mă privește, ca și atunci și acum, deși sună barbar, îl văd pe scriitorul român în ipostaza de "mațe goale". Personajul lui Kafka flămînzea, pentru că nu găsise o hrană pe gustul său artistic, cu alte cuvinte el consimțea la flămînzire ca artă. În timp ce actuala ipostază de "mațe goale" a scriitorului român ține de o flămînzire impusă de mizerie, de o lege nescrisă a înfometării
Sărăcia scriitorului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17137_a_18462]
-
între prețul de la butic și cel de la magazinul pentru săraci e de cel mult două, trei mii de lei la alimentele de primă necesitate, oricum scumpe în România, nu văd cu ce ar fi ele mai accesibile pentru pensionarul care flămînzește. Unul dintre paradoxurile sărăciei în România, poate cel mai flagrant revoltător, e risipa în cheltuirea bunului public, care îmbuibă o clientelă nesătulă. Căci banii mulți care se duc, de pildă, către întreprinderi ale statului aflate într-o permanentă terapie intensivă
Banii pentru săraci by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15975_a_17300]
-
în «balamucul» din România acestor zile fierbinți de iulie? În primul rând, voi revedea rudele dragi - unchiul Vasile (generalul Vasile Costeanu), fratele mamei mele care are 91 de ani, tanti Ayu, care mă primea cu drag și mă hrănea când flămânzeam prin București, tanti Florica, singura soră a tatălui meu rămasă în viață, care are 86 de ani și apoi, voi revedea prieteni dragi: pe Maestrul prieten Corneliu Leu (care va împlini 80 de ani - îi dorim viață lungă și multă
În România, Germania şi la Olimpiadă. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/94_a_144]
-
rurală de azi sunt numeroase cazurile de copii care: - nu primesc hrană suficientă și adecvată; - 1 din 8 copii merge uneori sau întotdeauna la culcare flămând, în creștere cu 2% față de 2012. Procentul celor care se duc întotdeauna la culcare flămânzi s-a dublat la 4% față de 2012; - nu au acces la servicii medicale decente - 1 din 5 copii între 0 și 5 ani nu a fost la medic în ultimul an și aproape jumătate dintre aceștia au avut boli respiratorii
Bomba care va detona un cutremur în România. Raport World Vision by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/22364_a_23689]
-
goana nebună mă sfâșie din urmă să-mi adulmec pașii. doar tu sălbatică înflorire sprijini tăcerea elegiatic între teluric și candela în golul rămas crește adâncul dulcele amar din cupă cu vin negru prins între iluzii și corbii iubite veghează flămânzi căderile Hic et ubique setea turbata ce-mi macină drumul secera lumină și nu mă opresc închise sunt porțile de nu mă găsesc Referință Bibliografica: Hic et ubique / Agafia Dragan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1891, Anul VI, 05
HIC ET UBIQUE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384214_a_385543]
-
a logosului dumnezeiesc, care a întrupat în constelații Rugul Aprins. Și-a făcut din poezie consoartă sihastră, iar din schimnicie, logodnă mistică a poeziei. Cu mireasmă de psalm a împresurat dragostea lui Dumnezeu cu o înfiorare a trăirii care permanent flămânzește și însetează de Duhul Sfânt. El a adâncit în suflet strigarea Luminii de sus ca pe o pasăre măiastră prefăcând-o în Imnul Acatist închinat Fecioarei Maria, care i-a pecetluit slova de foc a evlaviei, cu aura țâșnirii harice
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
noi - eu, cu soră-mea Clanța, doar prefăcându-ne că ne jucăm, de fapt trăgând cu urechea și de-abia așteptând să scăpăm de Bunica Parmenia, mereu gata să ne certe, să ne tragă de urechi sau să ne țină flămânzi câte-o zi întreagă. Până la urmă nu s-a întâmplat nimic, liderul de sindicat fiind în relație cu o colegă de sindicalism interjudețean, iar Bunica se săturase să tot viziteze expoziția, cu atât mai mult că, într-una din zile
Posibilul amant al bunicii Parmenia... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/8079_a_9404]
-
un fleac pentru tine?! Oare cu cine semeni? Te-a stricat munca pe care o duci, dacă muncești pe undeva. Sau băutura și muierile?... Poate... toate la un loc, greșește mama?... Dar de ce stați?! Intrați în casă, cred că sunteți flămânzi. Porcul l-am tăiat de ieri, a fost Costache a’ lui Mutu. Bine că nu a fost prea gras, numai de două degete... am pus ceva la fript, iar mămăliga cred că fierbe. Copiii plecaseră deja, după Lucica. Frații se
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
în fața celor doi și, calmă în aparență, dar cu ochii parcă de oțel, își întrerupse soțul, mai bine spus, pe fostul soț. Mai terminați cu prostiile astea! Oare voi în ce lume ați trăit?! Nu ați văzut că oamenii sunt flămânzi, că n-au lumină, n-au căldură, că s-au săturat și de voi și de Ceaușescu?! De asta au ieșit în stradă, nu i-a scos nimeni. Iar voi și șeful vostru suprem nu ați crezut niciodată că va
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
stejar, de curgea ca un foc întunecat în sânge, limpezind mintea, se-nfrupta cu măsură, rațional, niciodată mâncând să se sature, niciodată bând mai mult decât împărtășania care-i încingea carnea fără să-i îngreuneze capul sau picioarele, și niciodată flămânzind sau însetând mai mult decât să simtă plăcerea și bucuria mâncării și băuturii. Se culca odată cu găinile și se scula înainte de-a auzi bufnitura cerbului în ușă. Călărea un căluț huțul cu pielea mătăsoasă de căprioară spălat în fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de disc, dar nu contează, s-a străduit din răsputeri „să descopere noul”, „să stigmatizeze vechiul”. A făcut-o cu atâta zel al comparației, încât reportajului despre satul în care s-a aprins „pârjolul” de la 1907 i-a dat titlulă Flămânzii de ieri și de azi (!). Mă rog, cine nu muncește nu greșește, vorba clasicilor, a scăpat ușor și de „tinicheluța” asta, ba chiar a fost avansat șef al rubricii Ancheta socială. Aici și-a dat drumul talentului său de pamfletar
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
porumbei. Peste câteva zile boierul primi o scrisoare de la celălalt boier, În care Îi spunea că fiul său nu va lua de nevastă pe fata unui om zgârcit și hapsân, care nu știe să-și primească musafirii și-i ține flămânzi după atâta cale lungă. Fata plânse, țipă și se Încuie În camera ei, boieroaica bătu din picior, iar boierul o chemă la el pe Tușa, o certă zdravăn că nu a făcut bucate petru oaspeți, stricând norocul dragei lor fiice
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
plus, aici totul se duce la vale. Europa ni se deschide în față, bucură-te pentru noi. Dar și eu îți las ție ceva: ce a mai rămas din bibliotecă și librăria Excelsior. }ine-te de Elena și n-ai să flămânzești niciodată. }ine-te de Roșcata și n-ai să te plictisești niciodată. Ca să mă întorc la întrebarea ta: depinde de câtă țuică bei dacă te izbești cu ochii închiși de un copac sau dacă te revolți orbește. Dacă beția e moderată
Un final românesc by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9115_a_10440]
-
capul cu dezgust): Smochine? Umblă sănătoasă, babo, și cată-ți pe altul care să râvnească la smochinele dumitale... Că eu... (face semn că-i sătul până în gât. Fira iese, foarte nefericită) BABA RADA: Tiii, că bine zici! Cuviosul o fi flămânzit, bietul, după câte minuni a făcut pe inima goală. Cap la noi, măi femei, să lăsăm cogemite sfântul să se întindă de foame... BABA SAFTA: Chiar așa! Ia vezi, Ilincă, vezi de cată-n chiler ceva de-ale gurii, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
chiar să se înfurie pe cei de la liceu, care hotărâseră să-i aducă la ascultare pe săteni, lipsindu-i de sămănța de porumb. „Ia te uită dom’le ce sunt în stare netrebnicii! Dacă nu pot altfel, vor să-i flămânzească pe oameni. Dacă nu-i sămânța bună, apoi la toamnă iar adunăm doar două-trei coșărci de ciocălăi și restul ciocleji. Bună treabă, n am ce spune. Da’ lasă că o scoatem noi la capăt. Vorba ceea: „Nu mor caii când
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ghicit, care mistuia vlaga din mine, zăpăcindu-mă și dândumi acele furnicături de nesuportat în stomac, despre care se tot pomenește atât. Astfel, mă și vedeam alături de ea, lăsându-mă învăluit de voluptatea presupusei sale iubiri pentru mine, căci, atunci când flămânzești timp îndelung după o femeie, clipa împlinirii dorinței prinde caracter de ospăț. Iar aceste gânduri mi-au oferit atunci o dispoziție sufletească din cale-afară de minunată și mi-au luminat într-atât de puternic existența, încât eram aidoma omului ce
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
lăcomie, și fiind mereu gata să momească cu dibăcie și să lingușească, căci lingușirea întotdeauna presupune un interes, iar ei tot timpul aveau unul! Văzându-mă curând, astfel, captiv ca într o cușcă cu șerpi, în care, fiindcă cu toții sunt flămânzi, cu toții sunt gata oricând să se muște între ei, am început să fac anumite lucruri bine gândite și să spun anumite vorbe cu mult meșteșug ticluite, toate doar în numele sfânt al unității ce doream eu să se închege între noi
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
de vorbă și cu alți bulibași. Trebuia pus capăt acestei alergări fără istov, care măcina puterile oamenilor și le storcea vlaga prin lipsa acută de alimentare. În aceeași situație se aflau și animalele: caii, măgarii și catârii. Câinii se rezemau flămânzi de roțile căruțelor pentru a nu fi doborâți la cea mai neînsemnată adiere de vânt, fiindcă hrana puțină abia le ajungea oamenilor. Iorgu trimise vorbă printr-un om al lui, hotărât să-l întâlnească pe bulibașa Ciontu și să se
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
zvonul că oamenii legii umblă din șatră în șatră în căutarea unui lucru, a ceva nerostit pe care, din precauție, nu-l deconspirau. Goana fără istov, în derută, prin locuri dosite, schimbarea în timpul nopții a locurilor de tabără, nebunia fugii flămânziseră oamenii și animalele, vlăguindu-le de toate puterile. De la un timp, oriunde s-ar fi aflat, el avusese o ciudată presimțire că pe urmele convoiului de căruțe se află umbre fantomatice. Acestea se aflau atât de aproape, încât păreau, că
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
gobaia la culcare, ca să afle, tanti aia, de la casa din deal,că ai sosit, puneai în funcțiune sunătoarea aia, care, urla de te lua dracul; găina se speria, zbura, se culca cine știe pe unde, pe când,noi, iar ne culcam flămânzi. Na! Îți place? Nu-mi place. Nici nouă nu ne a plăcut, cât nu nea plăcut. Până când am făcut ce am făcut. Bine. Vă eliberez. Mâine dimineață veniți din nou aici. De ce să mai venim? Ca să continuăm. Ce să continuăm
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
zămnicului, care să încălzească inima? Nici nu trebuia să mă întrebi, Pâcule. Tocmai la asta mă gândeam și eu. Mai am. Și bine ai face dacă ai dejuga boii și le ai da niște otavă de colea, să nu șadă flămânzi. Când îi termina trebușoara, fă pași încoace, că până atunci eu...eu dau drumul... câinelui... ha, ha, ha! Ia uite ce primire face el prietenului său de-o viață! Doar nu vrei să aduc fanfara reghimentului. Nici cu fanfara reghimentului
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de cincisprezece minute acasă, la cină, zace mort într-o băltoacă de sânge, după ce s-a izbit cu mașina de vreun stâlp, undeva, pe drum. Când se întoarce în bucătărie, mama parcă-i un portret de El Greco. — Mâncați, dragii mamei flămânzi, ne zice ea cu glas stins, hai, drăguților, mâncați, dați-i drumul, n-are nici un rost să mai așteptați... Și cine n-ar fi copleșit de durere? Să ne gândim numai la anii ce vor veni - cei doi copilași ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
sărăcite, cu pereții zgâriați, tapetul sfâșiat și plină de praf, Îndatoririle lui, asemenea luminilor separate ale imensului candelabru, mult prea masiv pentru a putea fi pus amanet, o luminaseră cum se cuvenea. Fusese datoria lui În fața părinților care ajunseseră să flămânzească pentru ca el să ajungă un om cu educație. Își aminti ziua În care Își luase diploma de medic și cum i-au făcut o vizită În camera lui, care era și dormitor, și cât de tăcuți au stat Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
a pielii în timp ce călăreați?“. Numărul de telefon nu l-am mai întâlnit până acum. Femeia de la radio îi spune curvei să nu mai plângă. Acesta este Fratele cel Mare, care cântă, dansează și te îndoapă, pentru ca mintea să nu-ți flămânzească niciodată într-atât încât să-nceapă să gândească. Mona Sabbat își așază coatele pe birou și-și ține sendvișul în mâini, aplecându-se spre radio. Sună telefonul și răspunde, zicând: — Agenția imobiliară Helen Boyle. Întotdeauna casa potrivită... Îmi pare rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
nu trebuie decât să căutăm magia, miracolele. Titlurile șocante din tabloide. Tânăra pereche care a fost văzută traversând Lacul Michigan cu piciorul în luna iulie. Fata care a făcut să crească iarba prin zăpadă, verde și înaltă, pentru bizonii care flămânzeau în Canada. Băiatul care vorbește cu câinii rătăciți din adăposturi și-i ajută să se întoarcă acasă. Căutăm magia. Căutăm sfinții. Fecioara Zburătoare. Mântuitorul de pe Șosea. Infernul Iederei. Vaca-fariseu care grăiește. Ne ținem tot timpul de fapte. La vânătoare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]