1,192 matches
-
Tristețea cu și fără motivație (uneori pare a veni din nimic, ca o misterioasă predestinare) înconjoară poezia lui Gellu Dorian aidoma unui cearcăn. Dacă, uneori, sentimentul de învins adoptă figura de genuflexiune a umilinței ("Imaginea unui cîine într-un/ tablou flamand, imaginea unui om flămînd/ într-un tablou. Pe mine mă ucid în fiece clipă"), alteori el izbucnește cu o impetuozitate decorativ-blasfematoare: "numai poetul stă în casa lui și moare trist la 33 de ani,/ după care trăiește ca un mort
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
și protecție, un factor important al coeziunii fiind regalitatea. Frămîntări și nemulțumiri sînt destule și totuși Belgia, această creație artificială a secolului XIX, "rezistă de mai bine de un secol și jumătate, spre satisfacția deloc neînsemnată a tuturor cetățenilor belgieni, flamanzi sau valoni. Și nici mîndria acestor cetățeni nu este neîntemeiată. Statul ai cărui cetățeni sînt nu-i cu mult mai rău, ba în multe privințe e mai bun decît alte state" - scrie flamandul Geert van Istendael. * Scriitorii belgieni prezenți în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17310_a_18635]
-
umilitor. Și oricum, nici Bernea, nici Paul Neagu, nici Marin Gherasim, și nici măcar Baba sau Țuculescu nu pot suplini absența accesului la sute de ani de istorie a artei, la Rembrandt, la El Greco, la Rubens, la școala italiană, franceză și flamandă, la Rodin, Brâncuși, Andreescu ș.a.m.d. Dar, pînă una alta, în acest moment cam atîta avem și acesta este bilanțul, e drept, de o tristețe revoltătoare, după zece ani de suferințe, al celui mai important muzeu de artă al
După zece ani (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17338_a_18663]
-
ceva de zile; precum și de ideea, ciudată, deși nu lipsită de adevăr, că Roma, Cetatea eternă este un oraș al morții, funerar... Spuneam că al doilea lucru viu din ziua aceea, pe lîngă băiețelul acela parcă figurînd într-o pînză flamandă și care mă păcălea de fiece dată, fără să-mi adreseze niciodată vreun grazie, signore, fusese bătrînul care, în ziua aceea, postat lîngă canalul cu capacul găurit al primăriei romane, ademenea cu firimituri de biscuiți șoricei... După pictura din mijloc
San-Giovanni in Laterano by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17361_a_18686]
-
întoarsă pe dos, consacrată materialităților, se conjuga cu o redundanta a antipoeziei. Corporalitatea expansiva, burlesca (factorul mecanic) apare placata pe factorul viu care e iratiunea existenței, conștientizarea vizionara a iratiunii. Un atemporal "amurg burghez" alunecă înspre reprezentările grase ale picturii flamande, spre opulenta unui stil deja rodat, care facilitează compromiterea concretului: "Amurg de iarnă. burghez. amurg al obezilor./ lumină că briciul frizerului/ și/ din claponul fript țîșnesc șapte jeturi/ de sînge. stropesc plastroanele albe./ jubilează/ sub jiletci descheiate pîntece pline/ clipocind
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
la existența trupului. Poetul ași exploatează propria existența fizică, și-o pune an scenă cu ajutorul unei recuzite senzoriale bine marcate: "Singurătatea/ n-a obosit anca să se cațere pe trupul meu pofticios/ cercuri negre și roșii se unesc an sudoarea flamandului monolog/ cu care sper anca să pot trece dintr-o lume an altă/ nu gratuit desigur nu fără remușcări" (Jurnal de trecut dintr-o lume an altă). Organicul e același, ănăuntru că și afară, impasibil la interpretarea absurdă ce i
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
Autentificăndu-se prin discursul liric, ăn cadrul căreia confesiunea sentimental-dezolată, din care derivă judecată etică, are cea mai mare pondere: Femeia ăntinsă de mirosul trupului meu/ că de o boală fără sfarsit/ că de-o izbăndă/ tărătoare și lăncezind an tărănă.../ Flamanda deșertăciune/ goana de vănt/ murmurănd/ dar vine o clipă tărzie ce-i drept/ de voie, si chiar de nevoie/ cand păcatele/ ar vrea să se spele!...// Numai lumină copacului de demult/ te mai poate ănduiosa. Bătrăne/ șanț singur/ ămi voi
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
scriitori danezi sau olandezi (țări ce rămăseseră neutre pe timpul războiului) jazzul era o sursă discutabilă de haos și violență; pentru națiunile nou formate, precum Polonia sau Cehoslovacia, jazzul reprezenta adesea o forță a speranței și reînnoirii, iar în cercurile naționaliste flamande, jazzul aducea promisiunea revoluției. Europa era profund mișcată de nebunia jazzului, însă nu într-o singură direcție. Cercetătorul de la Universitatea din Antwerp ne-a propus, de asemenea, un revelator tur de orizont al modurilor de percepere a jazzului de către diverși
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
sfârși încăierarea : Izbitiți de-al luptei vicleșug, Înspăimântați , gruzinii fug ! XII E pace iar. Înghesuite, Cămilele privesc cu teamă Spre leșurile risipite, Și pacea nopții o destrăma Cu clopoțeii lor de-aramă. Întreg convoiul e prădat ; În jurul morților, sub stele, Flamanzii corbi s-au adunat! Cei morți n-afla-vor somn ușor În tihna lespezilor grele, Alături de părinții lor; Și n-or veni cernite mame, Surori, în negrele marame, Jelindu-i mâinile să-și frângă, Deasupra raclelor să plângă ! De-aceea, cănd de-
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
joc, știu că vede în observația mea o enormitate aproape tristă". E pusă în ramă o opulență a materiei. Protocolul unei "lumi apuse" include delicii gastronomice, apetisantele bucate fiind și ele înregistrate vizual. În perspectivă retro, se obține o pînză flamandă: "Lăsăm lumînările să ardă o jumătate de oră, după care începem să turnăm în pahare. Bunătățile de pe lume: întîi pateuri și salate orientale, apoi fripturi de pui și de porc, rumene, calde, vinuri dulci pentru doamne, aspre pentru domni.(...) Sosește
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
unui destin literar prodigios, în speță. Succes ce avea să fie de partea lui Petru Dumitriu, păcătosul... O altă amintire ce mă leagă de autorul acestui pamflet este "atacul" amoros dat pe vremuri împotriva unei femei corpolente, de o frumusețe flamandă și care nu voia să-i cedeze. În epocă, faptul se comentare între prieteni mai mult, presa neocupându-se de asemenea lucruri. Vroiam să trec sub tăcere persoana, sau să-i dau un pseudonim. Cred că e mai bine să
De partea lui Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15987_a_17312]
-
atenția lui Mallarmé prin originalitate, devenind, curînd, celebră. Cu un an înainte, la apariția volumului de poeme Le regne de silence, poetul Émile Verhaeren, prieten și fost coleg de studii al lui Rodenbach, nota: Este un evocator al esenței peisajului flamand, pătrunzînd în sufletul lucrurilor, fără a fi descriptiv�. Cuvintele acestea se pot spune și despre micul roman. Povestea de dragoste din Bruges, a doua moarte e împletită organic cu �credințele și clopotele� orașului atotputernic, intenția declarată a autorului fiind aceea
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]
-
dintre cele două războaie mondiale, de la Mircea Eliade pînă la Noica, prieten personal al Verei și alții la fel de însemnați. Casa lor simplă, plină de mobilier vechi, obiecte rusești de pe vremea țarilor, precum și un tablou mare în mijlocul holului intitulat Plata dijmei, flamand, din secolul al XVI-lea: un grup de țărani, bărbați și femei, aducând notarului feudal dijmele, mai mult alimente și băuturi. Alături de pînza flamandă, Le paîiement de la dîme, pe un perete alb trona portretul amfitrioanei de al cărui pictor nu
Vizuina cu hoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16301_a_17626]
-
mobilier vechi, obiecte rusești de pe vremea țarilor, precum și un tablou mare în mijlocul holului intitulat Plata dijmei, flamand, din secolul al XVI-lea: un grup de țărani, bărbați și femei, aducând notarului feudal dijmele, mai mult alimente și băuturi. Alături de pînza flamandă, Le paîiement de la dîme, pe un perete alb trona portretul amfitrioanei de al cărui pictor nu-mi mai amintesc. Nu am uitat tonul lucrării; un verzui de toate nuanțele, privirea acută a femeii de o intelectualitate glacială care te obseda
Vizuina cu hoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16301_a_17626]
-
examina cu ochiul expert și lucid al diletantului: piele albă rozată, ca de porțelan, gura colorată palid cu un roz de majolică; ochi mari ca pe portrete litografice etc.” Sau la Mini, din Fecioarele despletite, care proiectează într-o pictură flamandă din salonul Elenei Drăgănescu viziunea ei despre calitățile materne ale verișoarei sale (Mini este de altfel un medium potrivit pentru sugestiile interioarelor, chiar din scena de început a romanului). Mai interesantă încă este imaginea Olguței, din Medelenii lui Ionel Teodoreanu
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
În 12 iunie 2003 a fost primit în Academia Regală Spaniolă. Primele două romane, Husarul (1986, Polirom, 2006) și Maestrul de scrimă (1988, Polirom 2004) îl fac cunoscut în Spania, dar succesul internațional vine abia cu al treilea roman, Tabloul flamand (1990, Polirom, 2003). Romanele ulterioare îl transformă în scriitor de succes: Clubul Dumas (1993; Polirom, 2004), Conspiratia din Sevilla (1995; Polirom, 2005), Harta sferica (2000; Polirom, 2005), Regina Sudului (2002; Polirom, 2004), Pictor de razboi (2006; Polirom, 2008). La noi
Tango, spionaj, șah sau probele unei pasiuni by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2790_a_4115]
-
Mircea Martin Invitați: Nicolae Manolescu, Corina Ciocârlie, Dominique Ilea, Lakis Proguidis. 16.15 - 17.00, Standul României Lansare de carte: Dinu Pillat - En attendant l’heure d’après. Traducere de Marily le Nir, Editions des Syrtes, Franța, 2013 Moderator: Dinu Flamand Invitați: Radu Ciobotea, Marily le Nir, Olimpia Verger. 17.15 - 18.00, Standul României Masă rotundă pe tema perspectivelor de integrare europeană a Republicii Moldova Moderator: Nicu Popescu Invitați: E.S. domnul Oleg Serebrian, scriitor, Ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în
România, la Salonul Internațional de Carte de la Paris [Corola-blog/BlogPost/92575_a_93867]
-
Standul României Prezentare de carte: ABECEDAUR de Șerban Foarță și Tudor Banuș, Ofranda muzicală / Ofrande musicale de Șerban Foarță (traducere din limba română de Benoît-Joseph Courvoisier) și Chanter Bouche close de Tudor Arghezi (în traducerea lui Benoît-Joseph Courvoisier) Moderator: Dinu Flamand Invitați: Tudor Banuș, Miron Kiropol, Nicolae Tzone. 16,00 - 16.40, Standul României Prezentare de carte a autorilor tineri Bucarest-Paris: huit (+ deux) livres de poésie pour la France: Madrugada. Chansons d’amour et de furie de Anca Mizumschi, traducere din
România, la Salonul Internațional de Carte de la Paris [Corola-blog/BlogPost/92575_a_93867]
-
Toth Poiata, Constantin Tofan, Anton Rațiu Degustare de vinuri românești Vinuri de înaltă calitate de la VINARTE Organizatori : Arthis, Top Business, Arthis Artists, Vinarte(id), CreArt, Atlassib, Goldart, Université Petre Andrei Iași, Roumanie, Radio-TV Arthis Cu sprijinul: Federației Wallonia-Bruxelles, Comisiei Comunitare Flamande, CoCoF, Stedenfonds Info : 02/511 34 20 - info@arthis.org —- 9 pentru România Magică Sub genericul „România Magică”, Top Business promovează, de mai bine de 10 ani, realizări remarcabile ale științei, artei și culturii românești. Revenind în acest an sub
Expozitie de arta contemporana: 9 pentru România Magica amp; Degustare de vinuri românesti [Corola-blog/BlogPost/92750_a_94042]
-
Și trăiesc, respirând lumea ta. Ce aripi mi-ai cusut pe sub coasta de rand Și otrăvuri mi-ai pus în paharul cu ani Ca te-adun, nefiind, dintre flori de castani Și te pierd prin ninsori, blândă mea. Nelumesc și flamand, pământean te iubesc Ca un strugure-n vii, ca un rege la geam ... Citește mai mult Te iubesc scotocind în amurg de cetățiPrin creneluri subțiri, desenându-te finPe o stradă de rând, sub o umbră de pin:Te iubesc princiar
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
știu să mă iertși trăiesc, respirând lumea ta.Ce aripi mi-ai cusut pe sub coasta de rândși otrăvuri mi-ai pus în paharul cu aniCă te-adun, nefiind, dintre flori de castaniși te pierd prin ninsori, blândă mea.Nelumesc și flamand, pământean te iubescCa un strugure-n vii, ca un rege la geam... XXVI. EU VOI PLECA DE MÂINE, de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1569 din 18 aprilie 2015. Eu voi pleca de mâine în anotimpul meu Tu vei
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
ace de sare. Iubiri fără brațe, tăcut, urcă scară, În turle de gânduri, dar fără vreun rost, Povești nenuntite își căra povară Căutând primăveri în cuib fără cost. De unde te știu, mi-ai fost, te-am pierdut? Frânturi de nimicuri flamand răscolesc, Doi ochi de cicoare, cu riduri de lut, Prin zdrențe de stele, nostalgic privesc. Un ropot de cai, Vivaldi departe, Săruturi de fum, năluci și nisipuri, Lacrimi de luna pe file de carte, Iubiri anonime, în frac, fără chipuri
IUBIRI ANONIME de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377297_a_378626]
-
Acasă > Literatura > Beletristica > CÂND PRIMĂVARĂ DOARE Autor: Nastasica Popa Publicat în: Ediția nr. 1963 din 16 mai 2016 Toate Articolele Autorului Când primăvară doare De crezi că primăvară doare Și sufletul flamand îți este Oprește-n taină-a ei candoare, Iar inimii să-i dai de veste. În simfoniile albastre Ascunde-ți în tăcere plânsul Și-n valsul nopților măiastre Un strop de rouă-ți va fi visul. Iar vraja ce-ți
CÂND PRIMĂVARA DOARE de NASTASICA POPA în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382158_a_383487]
-
schimbat rapid formula: de la a treia carte, deja se produce o spectaculoasă ieșire în lume, vin premii și ecranizări, curg în valuri traducerile aducându-i milioane de cititori. În decursul a doisprezece ani, publică romanele ce vor fi bestselleruri: Tabloul flamand (1990; tradus la noi de Tudora Șandru Mehedinți, 2003), Clubul Dumas (1993; tradus de Mihai Cantuniari, 2004), Conspirația din Sevilla (1995; traducere de Tudora Șandru Mehedinți și Mihai Cantuniari, 2005), Harta sferică (2000, traducere de Mihai Cantuniari ,2005), Regina Sudului
Granițele ficțiunii, după Arturo Pérez-Reverte by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8591_a_9916]
-
Fotografie și pictură Nici aici însă Arturo Pérez-Reverte nu se dezminte, orice roman al lui îi oferă lectorului o porție zdravănă de cultură, instruindu-l fără ca măcar să-și dea seama. La pasiunea mai veche pentru pictură, etalată fastuos în Tabloul flamand, se adaugă și fotografia, simptom al timpului contemporan. Mulțimea detaliilor tehnice, legate de aparatele de fotografiat și de secretele meseriei este eclipsată de sugestiile privind forța uluitoare a imaginilor, mai ales când ele transfigurează drama în creație artistică. Numeroase pasaje
Granițele ficțiunii, după Arturo Pérez-Reverte by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8591_a_9916]