971 matches
-
dacă acest Carol, ilustru și dinastic, dimpreună cu atâtea alte nume (ca englezescul Scarlett sau cu Scarlat al nostru), ca și cu écarlate și scarlatine, provine realmente din latinescul medieval scarlatus 3, ieșit, la rându-i, din persanul saqirlat, i. e. "flamură roșie", care ajunge, la Bizanț, să desemneze porphyra însăși, "roșul" bazileic, - ne mai rămâne să vedem în ce măsură Craii (de Curtea-Veche) "realizează" și acest sens complementar (și insolit). Ei bine, propria-i "performanță", dacă vreți, e, de asemeni, integrală. Mai întâi
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
ba chiar heraldic, preursite, nu-i de mirare că, după plecarea-i, inițială, peste mări și țăr(m)i, "singura persoană ș?ț de la noi" cu care el, Pantazi, "păstrase legături", va fi fost, și ea, o posesoare de "mare flamură albă și roșie". E vorba de Pulcheria (și după soț, și după tată) Canta, exotica mătușă de dincolo de Milcov și viitoarea mamă de suflet a Ilincăi, - pe care, însă, nu-i nevoie s-o "înfieze", ca să o facă, dimpreună cu
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
la "casa de creație", răsfoind complezent catalogul său de imagini: - Să-nvolbur pe strune un aprig poem își spune cu șoaptă șoptită. Deci fără zăbavă în sprijin să chem Poetica mea recuzită. Veniți-mi în preajmă voi, sute și mii De flamuri, drapele și steaguri, Să fluture-a voastre văpăi purpurii Pe-a versului falnice praguri. Și voi buciumați-mi mărețul avînt, Sirene, ciocane, baroase, Spre slăvi să se-nalțe năvalnicul cînt Cu note înalte ori joase. V-aprindeți în clocot voi
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
harnic mă înșel; Chiar dacă pare cerul luminat Și nici un prag cărarea n-o împarte, în fiecare zi sunt mai departe De porțile visatului palat; Dar merg întruna, liber și supus, Pe drumul care nu se mai încheie, Doar cu visarea, flamură și cheie, Sub veșnicia stelelor de sus Și îmbrăcat în scut de amăgiri Privesc râzând pădurea de pumnale; Se lăfăie în clipele egale Ceasornicul cu limbile subțiri, Și solii toamnei serilor mă cer Când luna-ntinde pacea ei regală; în
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11879_a_13204]
-
la Nistru Roșii, galbene, albastre. Poartă steagul re-ntregirii Tinerii, urmași de daci, Țelul sfânt al reunirii Le va da viteaz cârmaci. Au pornit marșul unirii Ape clocotesc prin veac, Cântă imnul nemuririi Toți răzeșii lui Novac Au venit de la Tighina Flamurile re-ntregirii Sași găsească rădăcina Și filonul nemuririi Ne-am prins în Horă Unirii Să scăpăm Țară de hoți Căci ne cere legea firii Să-i judecăm pe netoți ------------------------------------ Manhatan 21 octombrie 2012 LIMBA STRĂMOȘEASCA Noi vorbim pe vechi meleaguri Limba
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
putem explica diferența. Abia instalat la cîrma Tribunei poporului, în septembrie 1944, G. Călinescu se simte dator să-și edifice cititorii cu privire la titlul gazetei: "Și fiindcă din popor fac parte toți, toți să vină cu încredere sub fîlfîirea înflăcăratei noastre flamuri". Facticea înflăcărare nu va lipsi din nici un articol. Și nici conformitatea cu ideologia. Singura originalitate pe care Călinescu și-o permite este lexicală. El se încăpățînează să-l numească pe muncitor "lucrător manual", cu o prețiozitate voită care însă nu
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
creațiile lor. Păcat de așa oameni fără conștiința, Marin Voican-Ghioriu). Foarte puțini știu că Zavaidoc s-a aflat în 1919 alături de soldații romani care au ocupat Budapesta, legând cu nojițele eroismului opinca românească pe parlamentul maghiar, lăsând totuși să fluture flamura ungureasca roșie-verde-albă. Multă vreme a fâlfâit pe cerul Budapestei steagul maghiar cu opinca românească deasupra lui. A murit sărac cel care strânsese averi uriașe, cel după care alergau casele de discuri, dar și damele care au apreciat și iubit pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
P. P. Panaitescu și decanul Alexandru Marcu au avut curajul să arboreze un steag îndoliat, dar foarte repede a fost smuls de studenții legionari, în locul lui, fiind pus un steag verde. Autorul jurnalului nu s-ar mira prea tare, dacă flamura Gărzii de Fier ar deveni drapel național substituindu-se tricolorului. Pericle Martinescu nu uită să-i menționeze pe unii scriitori convertiți, ca Horia Stamatu, care, prin articolele lui de mare cruzime, îndeamnă la jaf și orori. Un altul, azi necunoscut
Un martor al anului 1940 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10601_a_11926]
-
creațiile lor. Păcat de așa oameni fără conștiința, Marin Voican-Ghioriu). Foarte puțini știu că Zavaidoc s-a aflat în 1919 alături de soldații romani care au ocupat Budapesta, legând cu nojițele eroismului opinca românească pe parlamentul maghiar, lăsând totuși să fluture flamura ungureasca roșie-verde-albă. Multă vreme a fâlfâit pe cerul Budapestei steagul maghiar cu opinca românească deasupra lui. A murit sărac cel care strânsese averi uriașe, cel după care alergau casele de discuri, dar și damele care au apreciat și iubit pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
avea prilejul să trăiască clipe pline de bucurii“. (Drapelul Roșu din 31 decembrie 1953). 25 ani „Cu romanul «Casa Ursei mari», apărut în Editura Dacia, consemnăm debutul editorial al scriitorului Paul Eugen Banciu“. (Drapelul Roșu din 28 decembrie 1978). „Ziarul «Flamura» din Reșița la trei decenii de activitate. Ziarul «Flamura», organ al Comitetului județean Caraș-Severin al P.C.R. și al Consiliului popular județean, împlinește 30 de ani de activitate“. (Drapelul Roșu din 28 decembrie 1978). 5 ani „«Tibiscus» nr. 1. A apărut
Agenda2003-52-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281868_a_283197]
-
Roșu din 31 decembrie 1953). 25 ani „Cu romanul «Casa Ursei mari», apărut în Editura Dacia, consemnăm debutul editorial al scriitorului Paul Eugen Banciu“. (Drapelul Roșu din 28 decembrie 1978). „Ziarul «Flamura» din Reșița la trei decenii de activitate. Ziarul «Flamura», organ al Comitetului județean Caraș-Severin al P.C.R. și al Consiliului popular județean, împlinește 30 de ani de activitate“. (Drapelul Roșu din 28 decembrie 1978). 5 ani „«Tibiscus» nr. 1. A apărut «Tibiscus» nr. 1, publicație lunară scrisă de cadrele didactice
Agenda2003-52-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281868_a_283197]
-
fiece zonă și în fața ochilor apar clădirile cartierului, așa cum sunt ele imortalizate în fotografii sau stampe vechi de un veac sau mai mult. Amănuntele au fost respectate cu minuțiozitate de autor. Spre exemplu, remarcând în prezentarea grafică a Cetății o flamură roșie însemnată cu o cruce albă, mi-am exprimat nedumerirea. Răspunsul a venit imediat: „Este vechiul steag al orașului”. „Roșu cu o cruce albă? ”- m-am arătat eu neîncrezător. „Sunt culorile regiunii Savoya și au devenit și ale Timișoarei o dată cu
Agenda2004-51-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283168_a_284497]
-
replici, eu cred că ar trebui scris întreg. În orice caz, la primele replici, de fiecare dată, când intră câte un personaj nou, numele acestuia trebuie scris întreg. În colo faceți cum credeți. Cu bine, după Paști. șDomnilor de la revista "Flamura", Bulevardul Carol 69 (bravos!), Craiova. Recomandat - Gib Mihăescu, avocat, Drăgășani. Investigații recente, întreprinse în mai multe arhive și biblioteci particulare din Capitală și din unele orașe din țară, mi-au îngăduit să descopăr un însemnat și prețios material documentar privind
O scrisoare necunscută a lui Gib. I Mihăescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/12378_a_13703]
-
înțelegerea și situarea operei lui Gib I. Mihăescu, din punct de vedere estetic, într-un topos ce i se cuvine și pe care cei doi cercetători literari încă nu l-au găsit. Și acum misiva, necunoscută, trimisă redactorilor de la revista Flamura (1922-1928), în care se consemnează întâia și ultima colaborare a lui Gib. I. Mihăescu în paginile publicației craiovene. Să precizez, încă de la început, că e vorba de publicarea piesei Am ucis păcatul, care, în urma unor modificări, esențiale, se va numi
O scrisoare necunscută a lui Gib. I Mihăescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/12378_a_13703]
-
sosul abia de colora cu nuanța sa plăcută tăițeii sau spaghetele. Aici, în schimb, acoperea totul pînă la marginea farfuriei purtate în jurul mesei de un chelner - celebru și el, pe nume Rocco Pesce - cu un aer sever. Farfuria părea o flamură roșie, triumfală, iar pastele, atît de somptuos condimentate, erau delicioase. Numai după aceea am aflat că în tot sudul Italiei pastele cu roșii se pregătesc așa și că bucătarul lui Gabriele D’Annunzio era și el meridional, dar atunci mi
Umberto Saba - Domnul în alb imaculat by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2490_a_3815]
-
o țară intimidată de moarte/ Și nebunia neamului meu de-a face gesturi/ Prin care n-o să mai fiu niciodată liber/ Tot mai țicnit, vezi bine, ca porumbeii din balconul vecin/ Ca un alergător prin Tibet purtând deasupra capului o flamură și/ Rugându-se-ntr-una: Nu mai veni și tu, tristețe,/ Să te adaugi dezamăgirilor.»” „Ideile politice au fabricat crime“ Și tot o apariție editorială recentă: Dosar Stalin. Genialissimul generalissim de Vladimir Tismăneanu și Marius Stan, la Editura Curtea Veche. Recomandă m această
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2445_a_3770]
-
acest admirabil text e "curgerea" poemului însuși, facerea lui, rostogolirea literelor, sintagmelor, versurilor, pînă la forma - și culoarea! - finale; odată mai mult, se confirmă trecerea de la estetica celui-ce-scrie-trăind (specifică generației '80) spre estetica celui-ce-trăiește-scriind (care pare a fi una dintre "flamurile" acestei noi promoții literare). Un poet rus, cred că Evtușenko, a spus că marea poezie nu se poate naște decît dintr-o mare suferință; adaugă însă: nu aceea trăită, ci aceea identificată. Nimic mai adevărat pentru poezia Andreei-Luciana Dumitriu care
Un debut by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17054_a_18379]
-
tartorele comunist avea pe agendă, între prioritățile cele mai presante, salvarea cu orice preț a Securității. Misiune de care s-a achitat, să recunoaștem, strălucit. Atât de curată e basmaua securistă în România de azi, încât se confundă cu puritatea flamurilor agitate la meciurile Dinamo-Steaua de drăgălașele majorete dâmbovițene. Sau cu a drapelelor ce flutură inocente deasupra Parlamentului, Guvernului și Președinției. Mă așteptam, însă, ca după noiembrie 1996, când ni s-a promis că va începe "marea curățenie", se va face
Doar "o răfuială între bandiți"? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17118_a_18443]
-
deficiență morală, transpusă în texte de circumstanță, propagandistice, componentă a catastrofei pe care a abătut-o regimul totalitar asupra istoriei și culturii noastre. Adevărul trebuie cunoscut, chiar dacă e dezagreabil. Din fericire însă, în momentul în care s-au înrolat sub flamura "realismului socialist", creatorii în chestiune terminaseră partea cea mai însemnată a operei lor, care le asigură un loc central în istoria literaturii și nu numai atît: în cadrele literaturii viabile, ce continuă a stîrni interesul valurilor succesive de cititori, revărsînd
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
acest segment al creației sale, poeta Ana Blandiana se întîlnește cu militanta Ana Blandiana, înglobînd o omogenă reacție împotriva unei istorii crude în așa măsură, încît a pus chestiunea dezertării poeților de la menirea lor imanentă spre a se înrola sub flamura militantismului obștesc. Lovită de "blestemul" istoriei, poezia a dat impresia că e "săracă", insuficientă: "Vino, Doamne, să vezi poezia săracă/ Și poeții căzuți sub istoric blestem,/ Vino, gol și frumos, și, de ți-e frig, îmbracă/ Haina strîmtă-a acestui poem
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
E la mijloc un compromis între schema mistico-creștină și umanism, întrucît o grandoare antică se revarsă asupra viziunilor cosmogonice, o superbie a umanului se implică în smerenia cu care e întîmpinată Creația universală: "Din nord la sud răsună a trîmbițelor/ flamură către cerul ca unică ispită,/ Cu scăpărarea frumuseții peste carnea demult scrumită./ în nămolul apelor sînt/ în continentul neprihănirii, mai în afară/ și mai înăuntru, înveșmîntîndu-mă haosul/ A toate făcătorul, inițiatul taur,/ Și vălul iubitei prins de pielea mea cu
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
să o exprime, el comite o erezie crasă. Mi se pare, conform tradiției, că omul vestic nu este încă gata să fie înlăturat, că zona în care funcționează liberul-arbitru ar trebui lărgită, chiar dacă dăm peste noi îngeri cu spade și flamuri cu blazonul Nu. Dorința de a diminua liberul-arbitru este, cred eu, un păcat împotriva Sfântului Duh. Atât în film, cât și în carte, răul pe care statul îl comite prin spălarea creierului lui Alex reiese în mod dramatic din propria
Marmelada mecanică by Anthony Burgess () [Corola-journal/Journalistic/2585_a_3910]
-
Sub flamura LAMUREI Cele două zile și o noapte aproape albă, petrecute la Festivalul Internațional de Poezie de la Ploiești, mi-au oferit bucuria de a-mi reîntâlni prieteni de viță veche, mai toți dintre ei fiind atașați trup și suflet de Maramureș
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92673_a_93965]
-
nu numai în Europa de Vest, dar și în România? Cu ce se ocupă istoricii români și reprezentanții României peste hotare? Cine promovează cultura milenară a României? Întrebări arzătoare, din păcate strivite de ruinele vremii. Dar și de indiferența timpului nostru. Sub flamura LAMUREI, am închis televizorul, de aceea nu știu ce scandal s-a mai iscat în trecătoarea șuetă politică românească. Dar am mai aflat despre românii din Timoc, despre Giurești, iluștri istorici ai românilor. Revista este un document extrem de necesar pentru cei care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92673_a_93965]
-
păcatul, acolo Și ce-ai moștenit din Baal, Dezbracă și haina-Astarteei, Te spală-n Iordan, fii curat, Ia haina cea albă și-așteaptă, Te roagă să fii înălțat, Al șaptelea cer ne așteaptă, Pășește și tu-n Empireu, Nădejdea e flamura care, Ne poartă spre zări când e greu. Nu pot a descrie iubirea Și arșița ce-o am în piept, Nici dorul de neprihănire, Ce face mai mult să Te-aștept, Eu vreau ca să fiu mărturie, Prin tot ce aici
TE-ADOR CHIAR ȘI-ATUNCI CÂND SUSPIN de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382167_a_383496]