192 matches
-
afară, ca și în vazele din casă, dânsa a aranjat florile mai plăcut ca japonezele! Avea un simț al armoniei așa de dezvoltat cum mai rar se întâlnește... Oare de unde-i veneau ideile ori gusturile astea? Și la hăinuțele și flanelele pe care ni le cosea pe când eram noi micuți ori ni le lucra cu andrelele am observat aceeași deosebită înclinare spre frumos...” medita Tudor plimbându-se alene pe aleile curate dintre ronduri, cu mâinile la spate, lipsit de griji, într-
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
ale moleși, le răsucea și aduna pe el. După măsură se vedea că-i doldora, până la refuz. Un alt fus alături de un cocoloș de lână flocăită, aștepta în săcuiul agățat peste umăr, să fie făcut fire de trebuință pentru împletirea flanelelor și ciorapilor de purtat peste iarnă. Tânărul o privea cu insistență, încercând să-i citească de pe față gândurile care o copleșiseră. Când era copil, auzise multe vorbe trăncănite de muierile satului despre viața învolburată a acestei femei, adusă în casa
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
o gloabă de cal cu urechile ascuțite și înhămat la un car hodorogit. Pe scândura pusă în fața carului ședea un țăran cu hățurile și cu biciușca în mâini, cu o pălărie verzulie spălăcită și pleoștită cocoțată pe cap, cu o flanea soioasă de lână peticită și ponosită în spinare și cu niște ciubote rele și largi în picioare. Ajungând în dreptul meu, după ce-mi răspunse la "bună ziua" și după ce-mi cercetă bagajele, căruțașul clătină din cap apoi, trăgând de hățurile
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
ne trimisese la căldura sobei devreme. Tocmai pusesem sticlă pârdalnicei lămpi, când un trosnet ca de lemne frânte și-mpinse de-un vajnic tăvălug îmi spulberă tihna, gonind somnul. Ca femeie singură de vreme îndelungată, îmi aruncasem pe mine o flanea și ieșisem vitează în ușa odăiței să mă dumiresc. Dar amarnică-mi fusese dezlegarea! Năprasnic devenit pe neașteptate, Oltețul se repezea aprig și-nspumat, parcă viu în amenințarea ce-mi azvârlea în față! De spaimă, de zgomot, urechile-mi vuiau
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]
-
în credința mea c-aveam să-mi găsesc culcuș taman în scalda Oltețului înfuriat de apele ce veneau de la deal și-l îmbogățeau la cotul ăsta, unde... Dar nu dusesem la capăt amăreala gândului, că mă simțisem apucată de mâneca flanelei și târâtă vijelios în susul povârnișului, chiar la colțul căsoiului, apoi, împinsă de la spinare până reazemul devenise de nădejde. Îmi făcusem trei cruci largi și lacrimile mi se legaseră sub nodul baticului când mă aflai scăpată! Ce zici?! Nu! Nu l-
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]
-
puține dar bune, le dăduse la stână dar când trecea anul, ciobanii îi dădeau pe ele caș, lapte și lână... „Ei, tot a fost bună și lâna asta! Mi-am mai facut cu ea treaba... Covoarele aistea, zestrea fetelor, o flanea lui Nică, o fanșonetă pentru mine, ciorachi...”. Acum lâna s-a terminat, fetele i s-au mă-ritat la oraș... Nu mai pun ele pe jos cioarsele mele!” Pentru cine să mai țeasă? “Am auzit că au ieșit altele acum; lumea
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]
-
puține dar bune, le dăduse la stână dar când trecea anul, ciobanii îi dădeau pe ele caș, lapte și lână... „Ei, tot a fost bună și lâna asta! Mi-am mai facut cu ea treaba... Covoarele aistea, zestrea fetelor, o flanea lui Nică, o fanșonetă pentru mine, ciorachi...”. Acum lâna s-a terminat, fetele i s-au măritat la oraș... Nu mai pun ele pe jos cioarsele mele!” Pentru cine să mai țeasă? “Am auzit că au ieșit altele acum; lumea
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
cuprinse totul iar valuri puternice de ploaie și vânt zguduiau din rădăcini toți pomii, punând la grea încercare gardurile și acoperișurile casei, bunicul sosi liniștit în cerdac, de parcă nici n-ar fi fost urgia de pe lume afară. Intră în casă. Flaneaua cea groasă, sură, de lână țurcană și pălăria erau leoarcă de ploaie. - Mai, omule! De ce nu intri în casă când vezi ce-i afară, vrei să te lovească fulgerul? - Stai liniștită, femeie! De la vânt s-au răsturnat vreo doi prepeleci
FURTUNĂ CU FULGERE ȘI TUNETE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376624_a_377953]
-
fermecată, În zăpadă îmbrăcată. Zurgălăi în hamuri sună, Caii-s buni, și vremea-i bună! Chiciura în pomi sclipește Și în soare se topește. Iepurii, ca să se joace, Ies pe câmpuri în cojoace. Veverițele, și ele, Sar prin arbori, în flanele. Jderii trec în opincele Și-n mănuși maro, de piele. Corbii-n fracuri vechi, lucioase, Croncăne prin ramuri groase. Niculae și cu Tuța Merg încet cu săniuța, Sub lăicerele de lână, La căldură, mână-n mână, Merg în iarna albicioasă
NICULAE ŞI CU TUŢA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376196_a_377525]
-
postav cenușiu de Viena, postav albastru (se vindea cu 15 lei cotul) și postav de Freiberg „foarte mult căutat și consumat în Moldova”; din lâna spaniolă sau merinos se confecționau postavurile „cele unite și croaze de calitate mijlocie; aseminea bucschipurile, flanelele, care se vînd cotul de la 16 la 20 lei”. După cum rezultă dintr-o scrisoare a lui C. Negri către Kogălniceanu din 15/24 octombrie 1854, la fabrică se produceau și ciorapi, pe care Negri îi socotea de o calitate superioară
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în birourile sale: De vânzare sunt: 38 țoale, 1 vacă, 2 cămăși bărbătești, 3 cămăși femeiești, 3 scurteici femeiești, 2 fețe de ghete, 8 așternuturi, 1 iapă, 3 scoarțe de lână, 3 perne, 95 pogoane porumb a se arenda, 8 flanele, 4 rochii, 1 șervet, 49 pogoane fân a se arenda, 3 zăbune femeiești, 1 zăbun bărbătesc, 3 vase deșerte pentru vin, 2 pieptare de postav, 1 pereche pantaloni femeiești, 4 1/ 2 pogoane pârloagă, a se vinde rodul, 2 brâie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mama ei, după care s-a recăsătorit cu un om de 54 de ani, ea are 32 de ani... a venit o singură dată la mine la pușcărie, i-am dat o vie, o ajut cu pachete... am făcut copiilor flanele, fesuri... unul are 10 ani, iar celălalt 11 ani”. Întreține relații și o vizitează una dintre surori, un fost milițian căruia „i-am dat pământul în arendă...”. Nepoții nu o vizitează deoarece „nu le-am făcut acte pe casă”. Și-
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
participă la toate activitățile cu conținut religios. Evită relațiile cu celelalte deținute, s-a dedicat muncii pentru „a nu mă mai gândi la problema aia...”, își păstrează sentimentele pentru ea. Lucrează la grădina de zarzavat a penitenciarului, face curățenie, croșetează flanele, căciuli, ciorapi etc. pe care le trimite nepoților. Este de părere că relațiile dintre deținute se structurează în funcție de vârstă, factorul economic, interes, legile nescrise care sunt „respectate cu sfințenie”, recidivă, „îți spurcă pachetul... le ocolesc...”, afinități. Consideră că s-a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
șiac sur. Unul dintre mititei îi puse căluțului în cap traista cu ovăz. Moșul se interesă : - Bre, da’ voi ați făcut sania după cal ori ați luat calul după voi ? Gravi, mărunțeii păstrară tăcere. Unul lepădă sumanul, rămânând într-o flanea groasă cu curea bătută în nasturi de alamă. Celălalt se sui în sanie și opinti un sac pântecos în cârca celuilalt. Mărunțelul se holbă pufnind, și, roșu, îndoit din șale, trepădă crăcănat spre moară. Pe celălalt mal al gârlei, într-
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ca din pușcă dintr-o deschizătură de zid, un braț apare iute, smulge tomberonul plin și-l împinge gol înapoi. Pe platforma crudă de beton se întind rogojini. Numai după ce s-a turnat planșeul a apărut, în salopete albastre și flanele roșii, un furnicar de oameni. Un bărbat smolit, cu cotleți argintii sub chelia în jurul căreia se zburlește părul, dă autoritar din mână. Dialogurile se precipită temperamental. - Bă, tu aruncași vălătocul ? - Ce zvârli găleata asta, fire-ai tu al dracu’ cu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
se îndreptau către biserică. Vecinul Petrache, cu pălăria neagră pe cap și ceafa tunsă la piele, își luase cămașă albă, necălcată, și scurta cu guler de miel care duhnea a dubală. Pe dedesubt purta, țărănește, o bundă roasă și-o flanea de lână. Prea scurți, pantalonii de doc albastru lăsau să i se vadă gleznele subțiri cu ouăle ieșite în afară. Călca pe ștaiful unor pantofi plini de noroi. Toată noaptea îl duruse un dinte și dis-de- dimineață și-a legat
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
exploatând pământul și marea. Patru-cinci fermieri mari dețineau rezervații pentru creșterea scoicilor. Revedea femeile, tinere și bătrâne, dar și nepoatele, plecând În zori, uneori Înainte să se lumineze de ziuă, după ora refluxului. În picioare cu cizme de cauciuc, purtau flanele tricotate și haine vechi bărbătești. Adunau de pe plajă stridiile ale căror bancuri erau descoperite, În timp ce bărbații se ocupau de scoicile fixate de rețeaua de crengi sprijinită de țăruși. Cele mai multe fete nu aveau școala terminată și băieții nu depășeau nici ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
credeți? tot felul de cămăși și de rochii, care nici pe departe nu-s așa de frumoase, cum știe să le facă bunica la minunata ei mașină de cusut. Sau pulovere de tot soiul! Hm! Cine pe lumea asta face flanele mai drăguțe și mai călduroase ca bunica? Acum, unchiul Nelu, tatăl lui Cristinel și al Alinei, s-a ridicat în picioare și zice: Dragii noștri, vă dorim să străbateți și de aici înainte un drum la fel de frumos ca până acum
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
puțin la tine, îmi ești tot atât de necesar, dar s-au schimbat multe. Aș fi incapabilă să mai am conflicte, gelozie, ură, patimă. Aș suporta chiar să pleci cu altă femeie și te-aș aștepta cu același calm. Ți-aș lucra flanele ca să nu răcești sau aș băga de seamă ca să ai mâncare bună. Dragostea celei mai devotate mame... Căci am îmbătrînit. - Îți închipui că într-un timp atât de scurt s-a putut face o transformare atât de mare! N-au
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
de pe picioare n-a căzut așa că am luat de jos o valiză care-mi pică la îndemână și am lovit din nou. Dormitorul se umplu de borcane sparte și gem de tot felul, de biscuți și șosete, de cămăși și flanele, de pantaloni și chiloți. Ursu se clătină și pentru prima oară am văzut că ia contact cu podeaua. I am sărit în spate și prinzându-l cu brațele ca într-o menghină de gât l-am întrebat? Te dai bătut
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
varga. A pus mâna pe fruntea lotrului. Dogorea. Apoi a ridicat șervetul de pe brațul gangrenat. Speriată, s a dat un pas înapoi! „Ce-o avea la mână de i s-o umflat și s-o înnegrit așa? Să-i scoatem flaneaua. Așaaa... Acum, dă foarfeca, să tăiem mâneca cămeșii, că n-o putem scoate altfel. Uite că are ceva la umăr... Îi legat cu niște cârpe”. Când au desfăcut cârpele, s-au îngrozit! Totul era umflat și mușchiul desprins de pe os
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
fi mușcat. A simțit probabil mirosul cumnatului meu impregnat în pulover și a crezut că acesta i-a încălcat teritoriul. L-am certat, s-a rușinat după ce și-a dat seama de confuzia făcută iar eu nu am mai îmbrăcat flaneaua respectivă cât am mai stat la Dorobanți. Timpul a trecut, fratele Petrea s-a stins din viață, revenirile mele în satul copilăriei s-au rărit, deși amintirile mă cheamă cu aceeași forță. Mă întorc cu emoție la fostul cuib părintesc
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
de directoare, care impunea învățătoarelor respect. Se recunoștea, în treningul și fusta sa trasă peste pantaloni, o nostalgie după uniforma de normalistă pe care o purtase în partea cea mai idilică a vieții sale. Celelalte învățătoare aveau pe dedesubt o flanea mai groasă. Ronțăind de zor semințe, acestea, tinere gospodine, sporovăiau toată vremea despre mîncare și despre plozi. Fusesem prezentat în plenul unei astfel de conferințe. Directoarea n-a uitat să sublinieze faptul că eram primul titrat din analele școlii, ceea ce
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
stătea rezemat negrul și-l azvîrli peste bord. Negrul se ridică-n capul oaselor și privi barca. — Uite-i, spuse. Barca aproape că se lipise de ei. — E Willie, căpitanul. Cu un echipaj. La pupa bărcii albe, doi bărbați cu flanele și pălĂrii albe de pînză pescuiau din șezlonguri și un bătrîn cu o pălĂrie de fetru și un fîș conducea barca pe lîngă mangrovele unde aștepta vasul cu băutură. — Ce mai zici, Harry? strigă bătrînul, trecînd pe lîngă ei. Harry
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mult de mal, Încît elicea aruncă un nor rotund de nisip. Se-ndreptă În josul canalului spre celălalt vas, lîngă mangrove. — Ai vreo armă la bord? Îl Întrebă cel căruia i se spusese „doctore“. — Nu, domnule. Cei doi bărbați Îmbrăcați În flanele se ridicaseră acum În picioare și se uitau la vasul cu băutură. — E mai distractiv ca pescuitul, nu, doctore? Întrebă secretarul. — Pescuitu-i o porcărie. Ce faci dacă prinzi un pește-cu-velă? Nu-i bun de mîncat. Dar asta chiar că-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]