37 matches
-
pornea, clămpănindu-și papucii; iar celelalte vecine ale ei o urmau, vorbind tărăgănat, cu pruncii adormiți la sân. Vestea se răspândise și-n alte mahalale, în zilele când feciorul cel mic al feredeuarului, cu șapca lui soioasă și cu redingota flenduri, umbla pe ulițile strâmte sunând dintr-o talangă. În zilele acelea bolovanii din cuptorul feredeului erau încălziți și femeile se grămădeau spre casa uriașă, cu păreții totdeauna umezi, și înlăuntru, pe treptele de stejar, în aburul năbușitor, bătându-se peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
nu. Refuzând pe moment să mânânce altceva decât propriile sale flori și frunze, Oliver se Împotrivea din răsputeri, apelând la tot felul de strategii, care de care mai sofistificate, să fie hrănit prin intermediul aparatelor. Și așa venele sale erau numai flenduri... Perfuzia ar fi avut consecințe dezastruoase atât pentru trup, cât și pentru suflet. Desigur, domnul Perjovski avea tot interesul să facă din Oliver o legumă, un cadavru ambulant. Atât Înalta somitate, cât și asistența Încercaseră de atâtea ori fără folos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
celui mai mare dușman al său, care-și amplasase, nu Întâmplător, prăvălia peste drum. De atunci a Început coșmarul. Conectând vechea manivelă, lucrată În arabescuri, la o altă cutiuță, vechiul ei dușman de moarte punea În mișcare un gramofon doar flenduri, achiziționat pe o nimica toată din bazar, cu pâlnia Îndreptată spre balconașul ei. Intrând În rezonanță cu aparatul de alături, discul aflat În interiorul său Începea să se Învârtă Într-un ritm amețitor, determinând-o și pe Olanda să se Învârtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
medicul Își pierdu din nou cunoștința. Când se trezi, Îl văzu pe profesorul Perjovski stând aplecat deasupra lui și cercetându-l cu atenție: „Din păcate, va trebui să-i amputăm piciorul mai sus de genunchi, care acuma, iată, e numai flenduri”, spuse Înalta somitate, adresându-se asistenilor ce se țineau prin preajma sa. Și văzându-l pe Noimann că se agită, Încercând să se ridice de pe targă, Înalta somitate adăugă: „Vom comada, din timp, și o proteză”. Stând cocoțat pe taburetul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
tablă de la piciorul mesei. - O să-l conving că n-avea nevoie, în deschidere, de-o artă poetică explicită. C-așa-i mai sugestiv, mai ambiguu, c-are cârlig la cititor, trestii... Trebuie să mai am puțină răbdare, ficatul mi-e flenduri, ar trebui să explodeze de pe-o zi pe alta, dar tot mai ține, mai distilează magariu’. Am moștenit o fibră tare, dom’le! Râdea, cu brațele larg deschise. Își păstrase obiceiul de a-și ascunde pumnii în mâneci, probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
strivită de mulțimea În delir, avea o singură prietenă, vânzătoare de legume În Piața Râmnicu-Sărat, unde Întoarce tramvaiul 19, cu care vorbea ore În șir, avea un zâmbet misterios și o privire curată, Îi plăceau și acum pisicile, și umbla fleandura, mai ales când era timp frumos, dintr-o parte Într-alta a orașului, avea vagabondajul În sânge, la 25 de ani părea de 14, nu se gândea la viitor, dar nici viitorul la ea, auzise de tam-tam-ul cu Europa, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Aud: "O, să nu cumva să te îneci! Datoria mea rămâne sfântă oriunde: trebuie să-ți asigur securitatea, chiar și atunci când încerci un exercițiu periculos deasupra unui firicel de apă!" Nu mai ridic ochii. Înțeleg. Văd teniși cu statut de fleandură și un trening ponosit. Puse cap la cap cu vocea tabagico-ironică, aceste imagini mă fac să pricep că este vorba despre profesorul de educație fizică. Tac. Omul însă nu tace: "E sezonul migrațiilor. Vezi să nu-ți cadă în cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
dus degetul peste buzele strânse, omul a priceput că există și mari secrete păzite cu lacăte grele și dus am fost. Când am ieșit din Ferentari, troleul ducea cu el un om victorios. Sfatul Ninetei prinsese: "Joacă tare; altfel ieși flenduri din Ferentari!" Și mi-a mai zis Nineta ceva: "Să nu te dai mare cu vioara, în patria vioriștilor, că-ți fac băieții arșice din obiectul cântător". V-am spus că Nineta avea glagorie. Zis și făcut. Vă imaginați, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
colț, a venit o ceată de fete, cu glas disperat: "Z, numai tu poți să..." M-au luat pe sus. Era ca și cum m-ar fi dus către eșafod. Chiar încercam să caut o rugăciune finală. Știam că mă vor face flenduri. Când m-am apropiat de viermuiala aceea în care se împărțeau pumni, picioare și reteveie, am auzit vocea Marelui Bronz: "Îi poți salva!" Atunci, ca prin minune, am slobozit, probabil de frică, un strigăt care a oprit orice mișcare: "Eiiiiiiiiiiiiii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
și în al îmbunătățirilor funciare; un neîntrecut chirurg; un fost legendar profesor universitar; un fost sclipitor jurnalist, un fost expert în cârmuirea mulțimilor; un neântrecut diplomat; o fostă splendoare de comic; un rămas în istorie campion...și tot așa... Deci, flenduri, din toată fosta Epocă de Aur. Acum, însă, după ce, respectiva epocă s-a stins, clienții catedralei intră, câte unul, își sorb zeama cu care-i servește tanti Maria, ies, unul câte unul, și se pierd, asemeni unor umbre, în mulțimea
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
pălărie spartă. Se aburca apoi într-un soi de dric cocoțat pe trei roți de căruță și alta de tractor, urnit de o mîrțoagă cu coada încîlcită. Aceasta era ținută pe picioare de funiile înnodate cu fel de fel de flenduri colorate. Cu picioarele atîrnînd pînă la pămînt, în pantalonii legați de gleznă cu sfoară și labele goale băgate în gumari, Gărgăun pleca la treabă. Odată așezat pe dric, bătrînul începea să învîrtă năpraznic o joardă care se abătea fără milă
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
flanelă tot din cânepă făcută în pripă pe care a ars-o din loc în loc și a peticit-o apoi, iar pe deasupra era îmbrăcat cu un suman vechi de pe timpu’ lui Pasvanti Chioru. Sumanul rupt și peticit de-i curgeau flendurile, pantalonii rupți ca vai de ei, iar în picioare era încălțat cu opinci de porc nerase, cu părul înainte făcute expres, cu niște sfori din tei de pădure și cu o sumedenie de noduri. Dar la vorbă era rar și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]