37 matches
-
medicul Își pierdu din nou cunoștința. Când se trezi, Îl văzu pe profesorul Perjovski stând aplecat deasupra lui și cercetându-l cu atenție: „Din păcate, va trebui să-i amputăm piciorul mai sus de genunchi, care acuma, iată, e numai flenduri”, spuse Înalta somitate, adresându-se asistenilor ce se țineau prin preajma sa. Și văzându-l pe Noimann că se agită, Încercând să se ridice de pe targă, Înalta somitate adăugă: „Vom comada, din timp, și o proteză”. Stând cocoțat pe taburetul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
pălărie spartă. Se aburca apoi într-un soi de dric cocoțat pe trei roți de căruță și alta de tractor, urnit de o mîrțoagă cu coada încîlcită. Aceasta era ținută pe picioare de funiile înnodate cu fel de fel de flenduri colorate. Cu picioarele atîrnînd pînă la pămînt, în pantalonii legați de gleznă cu sfoară și labele goale băgate în gumari, Gărgăun pleca la treabă. Odată așezat pe dric, bătrînul începea să învîrtă năpraznic o joardă care se abătea fără milă
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
-n obraz și-n palmele rebegite, haidi, Vico, haidi, fată, nu te mai moșmondi atât, biata vecina Tincuța, ce frică i-era să plece singură la drum, noaptea. Ea-mi bătea în geam și tot pe bâjbâite mă-ncotoșmănam cu flendurile rămase de la biata mămica. La urmă, m-aplecam să-mi înfășur ghetele-n cârpe, mă lăsase pingelile și, copil-copil, da știam că dacă nu-mi am singură de grijă, nu mai e cin’ să mi aibă. Și mă văd cum
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
a face necazuri unor femei. Dar ce șmecheri erau și afurisiții ăștia! Auzi, domnule, să folosească o fată, exact așa cum recurseseră la serviciile unui bătrân ca vânzător. O viclenie care merita să fie împinsă la eșec; fata era probabil vreo fleandură, care trebuia tratată brutal. Fara spuse cu asprime: - Ei și ce s-a întâmplat? - Păi e p-afară, și înfiptă nevoie-mare. Destul de mișto, altfel. - Și s-a luat vreo măsură? - Aș, de unde! I s-a spus curcanului, dar ăla susține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
chiar. Știind cât de greu și au agonisit avutul, părinții nu puteau rămâne indiferenți la viitorul vlăstarelor lor pe care le-au crescut cu atâta greutate. Până la urmă tot convenționalismul biruie. Să te măriți cu acela? Păi ăla-i o fleandură, un culduș! Nu știu eu cine au fost părinții lui?Da nu te dau după ăla, mai bine-ți pun capul pe butuc! Dragostea nu ține de foame, dragă! Astfel de atitudini se puteau auzi deseori În lumea satului. Alteori
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
a cutezanței flăcăului, fata suporta rușinea satului. Despre avorturi și anticoncepționale În acea vreme nu se știa. Totuși erau și foarte multe situații când flăcăul spăla rușinea fetei luând-o În căsătorie la timp, altfel, era socotit de sat o fleandură. Soacra ei Însă nu uita că nora a născut la doar câteva luni de la nuntă. De acum depindea care era mai tare, soacra sau nora. Tot aici cred că este necesar să amintim că În acea vreme nu se auzea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
altfel foarte prevenitoare cu cei avuți. Vasile Baciu nu se sfiește nici de popă, nici de învățător. El nu concepe să- și mărite fata decât tot cu un gospodar de seama lui.“ Mie-mi trebuie ginere cum se cade, nu fleandura...”spune el apăsat. Pe Ion îl numește, “hoț”, “golan”, în fața întregului sat:“Ce are hoțul cu fata mea?Ce are!...” strigă mânios, în gura mare. Și George se poartă ca un fecior de oameni bogați, cinstește pe flăcăi la cârciumă
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
voinici și eu drept... coadă. Se iscase un vînt rece care se strecura pervers prin toate neetanșeitățile bulendrelor de pe noi. Zăpada scîrțîia sub opincile mele și sub botinii celor trei flăcăi. Opincile erau înghețate bocnă, mîinile mă usturau și o fleandură de fular peste nas nu servea la cine știe ce. Unde ai luat dracu' ăsta? îl întreabă pe unchiul meu un flăcău. Nu vezi că se ține coadă? Este finul gazdelor, le-am promis că-l duc și pe el. Mă simt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nu avea, cu siguranță, nicio rezervă. Tocmai se întreba cum să-i ofere bani fără s-o jignească, când năvăliră Panaiota, cu o tocă de blană îndesată până deasupra sprâncenelor, și învățătorul, cu un fular mare în jurul gâtului, care compensa fleandura ce-i servea drept palton. Totul e bine, Panaiota a fost foarte curajoasă, anunță de la început învățătorul, știind că Grigore ar fi putut să se îngrijoreze, dar concertul a început cu întârziere. Constantin și Nel s-au dus direct acasă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Și ce vrea să spună vorba asta, bosiac? Am mai auzit-o azi." Bosiacul e un om care nu are nimic de pierdut, afară de viață. Unul sărac lipit pământului, Filip... Învățătorul, cu cascheta peste căciula de lână și fularul peste fleandura lui de palton, intră în restaurant lovindu-și una de alta mâinile amorțite de frig. "E strașnic pe-aici", spuse el, aruncând o privire spre masa jucătorilor, de unde țâșneau înjurăturile și insultele. Să mergem la mine, o să fim mai liniștiți
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
care nu-l poate avea șomerul român, prefăcut în rubinul amantei prostituate în brațele foștilor care se numesc parlamentari, miniștri, subsecretari de stat și toți pălimarii situațiilor înalte. Țară în care pensionarii sunt tratați ca și câinii, iar funcționarul e fleandură pentru ticăloșia din automobile. ... Poporul e dobitoc; se poate lua și cămașa de pe el. Funcționarul e sclav, poate fi umilit. Militarul a jurat credință și ordine, deci poate să rabde de foame... Guvernul vinde covata la mezat în care se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pun. La biserică n-a fost niciodată, nu se închină niciodată, dintre orașe nu cunoaște decât Săveni, Darabani, habar n-are de stăpânire, de legi ș.c.l. Aici mai mult golanii aceștia păzesc vitele și le îngrijesc. Dorm în flendurile și-n cojoacele lor la grajdurile șubrede de trestie și-n viscolele ernii. Mănâncă lasați pe vine o bucată de mămăligă cu brânză, pe urmă iau ghioaga și se duc iar la treaba lor. Câteodată, în vijelie, o perdea cade
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]