139 matches
-
un plan, locurile sînt diferențiate, formele de tip face-à-face între persoane sînt indicate prin săgeți etc.: În exemplul de mai jos, doi bărbați jucau dame și un altul privea. La o altă masă, patru jucau whist și doi priveau. Șase flecăreau în fundul sălii. Atunci cînd observăm cameră, numărăm oamenii prezenți, ca să știu de cîți trebuia să țin seama mai tîrziu [...]. De îndată ce ma reîntorceam acasă de la club, desenăm unul sau mai multe planuri ale pozițiilor ocupate pe care le observasem și adăugăm
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
lacună, s.f. (cf. fr. lacune, s.f.; en. lacuna); lago- "iepure" (cf. gr. lagos, λαγώς, -ω s.m. ,,iepure"): med. ro. lagoftalmie, s.f. (cf. fr. lagophtalmie, s.f.; en. lagophthalmos); lalo- /lali- "vorbire" (cf. gr.λαλέω, -ω vb. "a vorbi, a spune, a flecări"): med. ro. lalopatie s.f. (cf. fr. lalopathie, s.f.; en. lalopathy); lameli- "lamelă" (cf. lat. lamella, ae, s.f. "lamă mică"): ro. lamelă, s.f. (cf. fr. lamelle s.f.; en. lamella); lanug(o)- "părul fetusului" (cf. lat. lanugo, inis s.f. "puf; rumeguș (fig
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de ceară.” Undeva, poetul încearcă a-și pune versul sub semnul tentativei de a izola, dincolo de fenomenal, sensul pur, adevărul ultim al lucrurilor: „Prin parametrii severi ai lucrurilor / iată sensul lucios / intimul sens ca o zăpadă / sensul pur și deplin / flecărind.” Tentativa e amânată însă de multe ori de fascinația formulărilor surprinzătoare, care întorc poemul din drumul către semnificații, pentru a-l antura pur și simplu decorativ. Chiar și atunci când poezia ia forma concentrată a unor panseuri asupra existenței, intenția reflexivă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
combinat cu o excesivă indulgență față de sine, părerea lor despre ei înșiși este, în definitiv, dintre cele mai proaste și tocmai asta le justifică toate abdicările, valoarea lor supremă e bășcălia, uneori îmi fac impresia că există numai pentru a flecări și gesticula, gata la orice compromis, pregătiți pentru orice lașitate, trăiesc ca în vis, se comportă ca niște amnezici, auzul lor nu mai este demult sincer și de aceea le vorbești în zadar, deși altminteri apreciază estetica discursurilor morale (...)." Pe
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
mâinile așteptându-te." sau "Și ploaia lăsată afară la ușă/ ca o monedă încremenită în gălbenușul palmei", " Și viața se privește indiferentă în oglindă, -/ își face cu tine nodul la cravată,/ iese în oraș, cumpără ziarul, se oprește la cafenea, flecărește..." (Negru de fum, albă zăpadă), "Deasupra timpul se prăbușește ca pielea de pe-un animal jupuit/ peste tăcerea deasă, pântecoasă..." (Fantasme, Traian T. Coșovei). Referirea la universul cotidian se combină și la Florin Iaru cu finalul surprinzător, adevărată alunecare spre
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
nebun ori nițel mai sănătos decât ceilalți erau cele două vorbe cu care încheia orice părere. Uneori, își începea părerea cu ele. Erau două vorbe pe care le folosea zilnic de zeci și poate chiar de sute de ori. Când flecărea pe românește cu mine, le folosea de zeci de ori. Le folosea neîndoielnic de alte zeci de ori și când dialoga, în americana molfăită a emigranților, cu grecii, cu ucrainenii și cu polonezii din cartier. Dar cum se traduceau ele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
poveștile, schimbînd timpul și personajele de la o istorie la alta. O dată-ți spunea o poveste cu un prieten, data viitoare o-ntorcea și-și dădea lui rolul principal. Stătea În cafenea la o cafea și-o felie de chec și flecărea despre Întîmplările pe care le-a trăit. - Îl știam pe chinezoiu’ ăla că avea ceva la tainiță și-am Încercat În toate felurile să-l facem să ne zică unde. L-am legat de un scaun. Aprind chibrite - aici a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
vrea să...?; Te superi dacă te rog să...?; De ce n-am face...?; Ce zici de...?). Totuși nu a reușit niciodată să joace jocul How are you?/I’m fine, how are you?, să își înceapă conversațiile vorbind despre vreme, să flecărească sau să spună „minciuni albe”, și nici să spună Mi-a părut bine că te-am văzut pentru că nu putea fi suficient de spontană și nu putea să-și ia aerul individualist pe care astfel de formule ritualice îl presupun
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
propunerea lui Stelian, au mai zăbovit, s-au așezat pe o bancă să mai dezbată un subiect anume. Au ales un loc ferit de priviri dintr-o zonă puțin circulată chiar și ziua, undeva lângă biserica Sfântul Nicolae. Până atunci flecăriseră, spuseseră glume nevinovate, râseseră. Acum însă, poate și din pricina locului, scufundat în beznă, pustiu, care-ți dădea fiori, au schimbat tonul discuțiilor. Tot la inițiativa lui Stelian. Acesta i-a mărturisit lui Victor că îi inspiră deplină încredere și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
cu toată forța, ca atleții în momentul decisiv, imobili, în transă. Eu, cu grija că va trebui să ne desfacem totuși din strânsoare și să curmăm plăcerea nemaipomenită. La un moment dat, când ceilalți încetaseră deja încăierarea, căci sunase și flecăreau pașnici, K. mi-a șoptit în ureche (îi simțeam răsuflarea fierbinte, mă simțeam, prin fierbințeala asta ce intra în mine, ca împărații romani în abureala băii): „Să ne ridicăm, căci ne observă“ - singura mea dovadă că cele ce se petreceau
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Mihai numai, ci și pentru că trăesc din puterea celor 13 scrisori din urmă; mai ales cea din 30 octombrie, după primirea celor trei scrisori ale mele laolaltă, a fost ca o infuzie de viață pariziană. E 12½! Nu mă satur flecărind cu tine; am trecut în ziua de 25 noembrie, asta am și vrut: să te sărut pentru urările tale, pentru micul tău calendar, pentru rândurile tale, de care aveam nevoie, în pragul bătrâneții mele pustii. (Haid! unde e Mihai.) Și
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
văd ce face. Are un tact de mare doamnă și o iscusință fără pereche în cârmuirea micului ei univers. Am să fac fotografii cu ea și cu fetele ei și am să încerc să ți le trimit. După masă, am flecărit în atelie rul-re fec toriu. Lenuța seamănă bine cu Maria; e mândră ca ea, își poartă semeț capul și este, ca și ea, o dezamăgită. În cadrul acesta înflorit, printre volburi, mușcate, dalii și rezedă, siluetele lor negre trec fără zgomot
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
bles tema), cum rezultă din lat. blasphemo, vgr. βλασ-φημέω „a huli, a cleveti”. Prima parte este în lat. blato „flecar”, blatio „a spune, a debita”, alb. flas „a vorbi, a pronunța (cuvinte), a bârfi, a vorbi de rău”, rom. a flecări. Partea a doua este în vgr. φημη, φαμα „cuvânt (fanatic), profeție”, lat. fama „zvon, renume”, rom. faimă. În felul acesta, chiar dacă blestemul nu poate fi raportat la baza antică traco-latină, constituirea acestei forme s-a făcut pe baza continuității străvechi
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
dur, 109 Elada, 46 a eleva, 48 Escu, 57 Esna, 57 etate, 129 a face, 222 fag, 105 faimă, 100 falduri, 104 fată, 222 făt, 165 a făta, 222 fiică, 165 fire, 52 fiu, 165 Finlanda, 68 flac, 46 a flecări, 100 folos, 74 fraci, 47 francez, 45 frate, 164 frăție, 164 fruct, 130 gabjă, 44 gali, 68 galeș, 45 gard, 43 gardină, 43 gaură, 103 a găbji, 44 a găbui, 98 Galiția, 69 a geme, 99 ghes, 132 a ghigosi
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
fetele tinere și frumoase își găsiră culcușuri ascunse prin podul șurilor. În sfârșit, au venit și rușii. Țin minte că în seara cu pricina, întunerică, fără lumină, am ieșit în drum, pe dâmb, cum îi spuneam tăpșanului din zonă, și flecăream de zor ba de una ba de alta, cu ochii ațintiți spre Dealul Crucii de unde urma să apară bazbuzicii. S-a întâmplat pe la miezul nopții. Au venit dinspre Gârceni sau Dumbrăveni și s-au oprit pe Dealul Crucii, îndreptând câteva
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
al cărei corp este alcătuit dintr-o tijă metalică spiralată, foarte flexibilă, iar capul dintr-un disc rotund, vopsit în alb, pe care scrie: STOP. Probabil, o invenție a tânărului artist, prieten al fiului ei și al codului rutier. Tot flecărind cu bătrâna doamnă, Joseph privește cu invidie spre rezerva ei și face să sclipească în umbră lama unui cuțit. În cazul unei agresiuni, nici măcar n-ar putea alerta echipa de noapte. Perfect, mai bine să crape decât să mai îndure
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Era clipa cea mai plăcută a zilei: prânzul venea abia peste o oră, duminica își ținea încă toate făgăduielile. Traversă coridorul și întârzie o clipă în pragul ușii ca să privească grădina. Colegele ei de clasă se plimbau în grupuri mici, flecărind și râzând cu distincție. Din când în când, se opreau ca să le admonesteze pe cele mici, care, prinse de joacă, li se încurcau printre picioare. Gabriela nu avea poftă să se închidă într-o clasă, afară era prea frumos, dar
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ți l-ai mai fi putut închipui fără chitară, ca și pe Orfeu fără liră; de cum simțea urcând în el o presiune obscură, instrumentul trebuia să fie acolo ca s-o prelungească sau s-o evacueze; își compunea cântecele negre flecărind cu prietenii, așteptând autobuzul sau bărbierindu-se; nu-și lua niciodată vacanță de la frenezia poetică. Curând, nu se mai despărți de Margareta, ca și de chitara lui. Să bată caldarâmul Leningradului a devenit ocupația lor favorită. Pe vreme frumoasă sau
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Acestea au rol malefic, sunt ocolite de sat, se vorbește de ele pe șoptite, pe la spate. De la Mărioara V. Rusu aflăm că Lemnărița din Mărăști făcea farmece (Mărăști ținea de comuna Filipeni!), lua „mana”, laptele vacilor și făcea multe alte „flecării”. Îi mergea vorba că este vrăjitoare. Mărioara Rusu este completată de Lisaveta Pușcuță: vrăjitoarea a luat laptele de la vacilor femeilor și smântâna. Mulgeau vacile și nu aveau decât zerul. Ea,Lemnărița, avea unt și brânză în putini. Odată a chemat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se oferise. Eu m-am îmbrăcat frumos (mama îmi cumpărase o rochie din centru, o rochie colorată și veselă). M am lăsat împopoțonată de mama, coafată și fardată de mama, parfumată de mama. Mi-am primit musafirii veselă și am flecărit și râs întruna, am despachetat cadourile cu exclamații de bucurie, am dansat, am suflat în lumânări și am băut șampanie cu nemiluita. Am fost centrul atenției pentru o zi. Un centru gol, în care eu nu mă recunoșteam câtuși de
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Rosamund, după ce inspecta frigiderul gol (nu avea timp să facă cumpărături) ronțăia niște coji de brânză și, după aceea, cu părul protejat de un con Înalt de prosoape turcești, făcea un duș fierbinte. În pat, le telefona părinților ei și flecărea cu ei. Deșteptătorul era fixat să sune la șapte și ea ajungea la spital devreme dimineața. Știa pe de rost toate medicamentele care mi‑erau prescrise și medicii au constatat că‑i putea informa despre felul cu reacționasem la fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
doi la viața ta. Acum ți-a venit și ție rândul". Relația încordată și nefericită între cele două luă sfârșit în ziua în care Luana, la braț cu verișoara ei, se îndrepta spre casă. Își țineau ghiozdanele pe umăr și flecăreau verzi și uscate. În colțul străzii, "vrăjitoarea" dădu peste ele. Își înghițiră zâmbetele și o salutară politicos. Ce faci aici, Leon? Merg acasă. Femeia ridică o sprânceană. Ești prietenă cu ea, Emanuela? Desigur. E verișoara mea. Surprinsă, profesoara nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
discuția noastră de dinaintea constatării schimbării mele, M-am întâlnit acolo și cu starețul Varava, venise și el cu treburi, am stat de vorbă așteptând să intrăm la episcop, din bucătăria cu ușa deschisă se aud glasul Dianei și al preotesei flecărind, de afară zvonuri de seară de vară, greierii, câinii peste grădini, sufletul meu sfâșiat între inima iubirii și inima credinței, despre asta aș vrea să-mi vorbească părintele Dumitru, Starețul mi-a spus că nu are nimic personal cu Theo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
pot atrage atenția la o carte care, judecată literar, nu poate îndeobște atrage atenția prin nimic. Cine va trăi nefericirea de a deschide cartea nu-și va putea reprima senzația că rostul cărții e ca, în paginile ei, personajele să flecărească incontinent și dezinhibat pe marginea unor teme despre care s-au scris rîuri de cerneală, dar pe care abia acum, în această carte, cititorul le găsește în sfîrșit lămurite: adulterul profesorului Heidegger cu studenta Hannah Arendt, angajarea nazistă a profesorului
Telenovelă cu Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9880_a_11205]
-
universul" (Marcus Aurelius). * Te contrazici pentru a fi mai aproape de tine însuți. Prea multă certitudine procustianizează. * A crede în Imposibil ca într-o zeitate. * "În timpul bolii, discuțiile mele nu s-au învîrtit în jurul suferințelor acestui corp sărman, nici n-am flecărit (...) față de cei care veneau să mă vadă, ceva de felul acesta, ci, împreună cu ei, am dus la bun sfîrșit punctele de vedere principale privind științele naturii..." (Epicur). * A te impregna de un autor aidoma pămîntului udat de ploaie. De un
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]