171 matches
-
bolind, licărește speranța, // nătărău, neochind tragi cocoșul, / sperii, gonești stele verzi, cimilituri / dosite în pînzele zdrențuite / ale verdelui verde, // de-acum umezeli, melci aburoși,/ mîl spănăriș, talaș lenevos, / fum și iar fum de iarbă de pușcă / din de-o, drace, flintă cu smintă" (Melci aburoși). Figurile voit neglijente, "țepoase", rebarbative, absorb asemenea unui burete programatele afecte depresive, legate de un prezumat regret al trecutului. În cvasitotalitatea textelor, Ion Davideanu se dovedește ironic, dintr-o funciară reținere față de aparențe, dintr-o țărănească
Un Stan Pățitul liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7953_a_9278]
-
grijă printre trofee. În fiecare încăpere îmi oferea explicații, cănd grave, cănd ironice, ca unul care a trăit și încă mai trăiește bucurându-se de comorile lui. Cu barbuta lui albă semăna cu un fetiș din Șamoa. Mi-a arătat flintele și pistoalele mari cu care-și urmărise dușmanii și învinsese antilopa și tigrul. Își istorisea aventurile cu o voce egală, șoptita. Era ca și cum ar fi intrat soarele în ciuda ferestrelor închise, lăsând să pătrundă o rază firava, ca un fluturaș zburdalnic
Pablo Neruda: Mărturisesc că am trăit by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6655_a_7980]
-
ghitaristului Zsolt Bende din Ungaria. Ambele au beneficiat din plin de resursele energetico-ritmice furnizate de remarcabilii lor bateriști, Richard Hollander și, respectiv, Marton Juhasz. Oarecum pe coordonate similare s-a situat și cvartetul italian al pianistului de origine chiliană Antonio Flinta. Compozițiile sale atent elaborate sunt bine valorizate de saxofonistul Piercarlo Salvia, contrabasistul Roberto Bucci și bateristul Claudio Gioannini, realizând un act de balans între tehnica interpretativă, referințele la etapele istorice ale jazzului și creativitatea contemporană. După cum era de anticipat, unul
Fiesta jazzului în România rămâne tot la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3585_a_4910]
-
aleanuri înăscute, Ca un îndemn moșnean: să mă strecor Cu o desagă de mălai spre ciute. Ninsori printre copii; sub pat, ninsori: Voi azvărliți cazonele ghiozdane, Ademenind școlarii silitori Spre tămbălăul speciei umane. Ninsori iscând galop în bidivii Și-n flinta mea chemări către pădure, Să mă dedau la iepuri cenușii, împrăștiind halice într-aiure. Ninsoare agresată, nu arar, De câte-un Crivăț dres cu falconide, Ca-ntr-un tărâm crispat și funerar, Când șișca nopții borta și-o deschide. Ninsoare
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/15553_a_16878]
-
merge pe orizontală, pe verticală, / peste Pacific face doar o escală...! / Nu bea, nu mănâncă, e pașnic, / am, cum se zice, „cal strașnic...!“ / Poeții cu cai vă pot spune mai mult - / de-aceea-s dispus să-i ascult... / „Calu-mi cu aripile flintelor / galopează pe zidul cuvintelor - / amprentele copitelor pe consoane de fân, / chiar după taifun, aprinse rămân...“; / „Mă duce-n toate părțile, / știe singur unde sunt porțile - / c-a tot galopat prin urechea universală: / arta hipică-i o mare scofală...!“ // „Eu n-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
necazuri cu justiția. El însuși a primit o citație - nu știe despre ce e vorba. Dar ceva serios nu poate fi. Și altă bombă: se efectuează percheziții prin aceste noi și falnice case. Necunoscuți cu ciorapul tras pe mutră și flinte la brâu dau năvală în casa ta, altarul cugetului tău curat, sancta sanctorum, pe latinește -, dau buzna în vizuina în care trăiai pașnic în halat de mătase și papuci de catifea, când nu în trening, și cu năpusteală încep să
Home, sweet home... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10817_a_12142]
-
a trăit prin milioanele de robi care și-au pus gâtul în jugul străinilor, ci prin Horia, prin Avram Iancu, prin Tudor, prin Iancu Jianu, prin toți haiducii, care în fața jugului străin nu s-au supus, ci și-au pus flinta în spate și s-au ridicat pe potecile munților, ducând cu ei onoarea și scânteia libertății. Prin ei a vorbit atunci neamul nostru, iar nu prin „majoritățile” lase și „cuminți”. Ei înving sau mor: indiferent. Pentru că atunci când mor, neamul trăiește
JOACA CU PACIFISMUL ORTODOCS de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384834_a_386163]
-
lume îi dezvălui că se afla în mijlocul unei lupte. Înmărmuri când i se perindară prin fața ochilor cai nechezând a disperare, pierzându-și călăreții, căciuli de miel, ișlice încurcându-se în cădere cu turbane colorate, străluciri de săbii și iatagane încrucișate, flinte șuierând amarnic... Și tot așa... Până să se dumirească de primejdia ce-l înconjura, se pomeni față-n față c-un pârdalnic de turc ce-și ațintea o pereche de ochi fioroși de sub turbanul căzut pe-o parte și-și
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
așa, o vacă de muls pentru fiecare. Și-apoi, nu crede preacuvioșia-ta că sus, în împărăția Sa, Domnul are nevoie nu de oameni sarbezi la față, ticăliți și ofticoși, ci de oameni unul și unul, cu știință-n ale flintei, cu păcatul la cingătoare, la vedere, nu ascuns în cine știe ce ungher al trupului ori al minții. Căci lupta Celui de Sus cu Necuratul nu s-a sfârșit; dimpotrivă, ea se-ascute. — Să lăsăm judecății Domnului treburile acestea - grăi blând Metodiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
eram băietan tânăr, începu Calistrat să vorbească dintr-o dată, tata m-a luat cu el pe munte. Nu mi-a zis nimic când am plecat de acasă, dar l-am văzut cum pune în desagă cornul cu pulbere, plumbii și flinta cu care mergea uneori la vânătoare. M-a dus acolo, unde am fost noi ieri, la gura minei părăsite. Ne-am așezat, și-a aprins o țigară, după care mi-a spus o poveste. La fel voi face și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
tata avea două cazmale, probabil le găsise în baraca lui Fritz. În spatele ei, ne-am apucat să săpăm o groapă. N-am putut s-o facem prea adâncă, pentru că stânca era foarte aproape de suprafață. Imediat ce am terminat, și-a încărcat flinta și mi-a spus să aduc catârii acolo pe rând, câte unul. Le-a pus țeava sub ureche și i-a împușcat pe amândoi. Au căzut secerați în groapă după care am început să-i acoperim cu pământ, am pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Am spus mai devreme că știa foarte bine cum să vorbească. Am văzut chipul lui Josăphine făcându-se roșu ca un bujor, în timp ce în ochi îi apăru o scânteie ucigătoare. Cu siguranță că, dacă ar fi avut în mână o flintă sau un cuțit, Mierck ar fi ajuns numaidecât pe lumea cealaltă. Ucidem mult într-o zi, fără să ne dăm seama, în gând și în cuvinte. Prin comparație cu toate aceste crime abstracte, asasinatele adevărate sunt mult mai puțin numeroase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
spectatorii râdeau și ei, căci era clară făcătura. Nu mai vorbesc de scena din tranșee. Vine nu știu care general în vizită pe câmpul de luptă, Damian spune că mușchetarii sunt dragostea lui și smulge patetic, drept probă a eroismului lor, o flintă pusă într-un fel de snop. Dezastru! Flinta cu pricina era legată, evident, cu nailon de toate celelalte, care s-au năruit cu zgomot nebun pe toată scena, și era mare al dracului, cădeau pușcoacele una după alta, pas să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
Nu mai vorbesc de scena din tranșee. Vine nu știu care general în vizită pe câmpul de luptă, Damian spune că mușchetarii sunt dragostea lui și smulge patetic, drept probă a eroismului lor, o flintă pusă într-un fel de snop. Dezastru! Flinta cu pricina era legată, evident, cu nailon de toate celelalte, care s-au năruit cu zgomot nebun pe toată scena, și era mare al dracului, cădeau pușcoacele una după alta, pas să le poți opri, iar noi ne dădeam de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
Aveam la cârma țării și popa, și nebunul. Cum tineretul nostru plecase la căpșuni, Parlamentarii țării se pretindeau imuni Când am venit acasă adus de dorul pâinii Pe străzi, în capitală, hălăduiau doar câinii. Când am venit acasă, poporul amuțise, Flinta de haiducie de ani buni ruginise În țară tronau popa, jandarmul și primarul Greul, ca totdeauna, îl ducea tot țăranul. Când am venit în țară nu mai cânta nici cucul Țara era condusă de Ilici zăbăucul! Când am venit în
CONDAMNAREA (POEME DE REVOLTĂ) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364332_a_365661]
-
Nostalgii dintr-un trecut Îngropat cu nebunie Pe un câmp rămas tăcut N-auzi cânt de ciocârlie Arături cu mărăcini Într-o toamnă timpurie Venetici ne sunt stăpâni Noi trăim în sărăcie Nici Vladimiri, nici Jieni Nu mai bubuie din flinte Cete de ipochimeni Ne conduc, dar nu au minte Peste câmpuri în neștire Vezi căsoaie de nomazi Construiesc, ce nesimțire, Și-n pădurile de brazi. Plai oltean din vremi trecute Cu recolte și păduri Ai ajuns pe neștiute Să fi
CONDAMNAREA (POEME DE REVOLTĂ) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364332_a_365661]
-
Stihuri > Cugetare > ÎNTĂRITURI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 893 din 11 iunie 2013 Toate Articolele Autorului ÎNTĂRITURI Dureri m-apasă Să mă las învins? De ele nu-mi pasă Sunt sătul de plâns. Ai gândurilor armurieri, Scoate-ți flinte, spade, Să distrug unele temeri, Să vedem cum îmi șade? Voi paznici de idei Întăriți-mi inima, gândirea, Căci nu pot fără temei Să-mi spulber fericirea. Dar oare pot cum vreau Să mențin această idee S-o rețin și
ÎNTĂRITURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363380_a_364709]
-
curgătoare și limpede ca cristalul și pentru oasele milioanelor de eroi cunoscuți și necunoscuți ai neamului, pentru mălai, mămăligă și horinca maramureșană și pentru sângele meu ortodox, pentru mirosul pământului țării după ploaie și pentru penelul lui Sabin Bălașa și flinta lui Peneș Curcanul și pentru spată și fuștei, și pentru inima mea ortodoxă, pentru tropotita maramureșană, țipuriturile oșenești și hăulitele gorjenești, pentru Cahul, Bolgrad, Ismail și Bălți și pentru binecuvântările și mustrările duhovnicului meu, și pentru aerul curat al Rarăului
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
success cu orice preț să se fi transformat în competitivitatea de astăzi a japonezului? Chiar dacă samuraii sau luptătorii ninja au dispărut demult, dârzenia lor merge înainte. Se exprimă doar altfel. *** În castelul Matsumoto era expusă o armă de foc, o flintă, despre care mi s-a spus că ar costa un milion de yeni. Prețul nu s-ar datora însă armei în sine, ci picturii de pe ea! Relatarea m-a amuzat, ca să vezi că arta este la mare preț și când
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368678_a_370007]
-
latră, scos din fire ,crâncen câinele pământului. Subțire rochia de mireasă valsează undeva-n văzduhuri, căruța mortului e trasă și tremură în iarnă murgul, o, câine al pământului, vezi bine că eu sunt în război cu timpul, străbunii mei purtară flinte, eu retopesc plumbii-n cuvinte. Eroare mare, cred, se face, când râde-un om de dobitoace, pentru că râsul nu e semn de multă minte, ci din lemn e capul celui care crede că umbra lui nu se mai vede, iar
ANII SUNT LA LOCUL LOR, STIMA ŞI IUBIREA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349984_a_351313]
-
-mă, o voi ruga să mă lase Dedicat somnolenței mele lemnoase. În odaia rămasă goală, Va fi doar tăcerea mea orizontală.” Are și ceva din ritmica barbiană care-i cenzurează poemul, dar și din balada populară. În balada „Cântec de flintă” se înfiripă un dialog între haiduc și flintă, extras parcă din vechile cântece populare: „În rădvanul boieresc Șade-un domn de neam grecesc În veșmânt de beizadea ; Să mi te încrunți din șa Și să-l agrăiești să stea.” Balada
ROMULUS VULPESCU-UN TRUBADUR MELANCOLIC AL SFÂRŞITULUI DE SECOL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344460_a_345789]
-
somnolenței mele lemnoase. În odaia rămasă goală, Va fi doar tăcerea mea orizontală.” Are și ceva din ritmica barbiană care-i cenzurează poemul, dar și din balada populară. În balada „Cântec de flintă” se înfiripă un dialog între haiduc și flintă, extras parcă din vechile cântece populare: „În rădvanul boieresc Șade-un domn de neam grecesc În veșmânt de beizadea ; Să mi te încrunți din șa Și să-l agrăiești să stea.” Balada e un pretext de a gusta cuvintele vechi
ROMULUS VULPESCU-UN TRUBADUR MELANCOLIC AL SFÂRŞITULUI DE SECOL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344460_a_345789]
-
miros de plante Cu aripi de eter și mirodenii Să luăm copiii, să mergem la denii Că locurile ne-au rămas vacante Văzduhul meu cu iz de chimion Pe care noi îl umplem de cuvinte Și-n care se descarcă-atâtea flinte, Vibrează ca un violon Hai să-nchidem ochii pentru-un vis Vestitorul ne sosește azi Lăsând în urmă și păduri de brazi Și puntea peste ultimul abis Aș fi vrut să-ți scriu o poezie Cu ultimul din porumbeii mesageri
AŞ FI VRUT SĂ-ŢI SCRIU O POEZIE de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361961_a_363290]
-
95 din 05 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului Săptămîna trecută, la Muzeul Municipal din Curtea de Argeș s-a tăiat panglica inaugurală a unei încăperi special amenajate, în care sînt expuse arme de luptă din secolele XIV-XVI, cum ar fi: arcuri, pistoale, flinte, săbii, uniforme militare. Li se adaugă în mod cavaleresc o excelentă lucrare a sculptorului argeșean Traian Duță, o armură de doi metri înălțime, care poartă pe piept herbul statului feudal românesc. Fundalul care susține arsenalul muzeisitic, realizat dintr-o serie
ARMURA DIN CAREUL DE ARME de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350618_a_351947]
-
schiță a pictoriței Ioana Teodora Duță, fiica mestrului. Săptămîna trecută, la Muzeul Municipal din Curtea de Argeș s-a tăiat panglica inaugurală a unei încăperi special amenajate, în care sînt expuse arme de luptă din secolele XIV-XVI, cum ar fi: arcuri, pistoale, flinte, săbii, uniforme militare. Li se adaugă în mod cavaleresc o excelentă lucrare a sculptorului argeșean Traian Duță, o armură de doi metri înălțime, care poartă pe piept herbul statului feudal românesc. Fundalul care susține arsenalul muzeisitic, realizat dintr-o serie
ARMURA DIN CAREUL DE ARME de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350618_a_351947]