57 matches
-
Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 1392 din 23 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Și cine dragostea să mai împartă Când suntem călători pe-o liră spartă? ............... Ne-am cocoțat pe stâncile cu soț Și-am strâns în inimi florile-de-colț, (Un zvon ca un ecou de curcubeu Care cernea din dorul meu ateu). Tu mă țineai de mână ca și cum Îmi dăruiseși primul rol de scrum Și te temeai să nu încerc să-l joc În luminișuri fără de noroc. Un cer
DRAGOSTEA DE-O ZI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371510_a_372839]
-
ne desparte, și arșița triumfă-n ispită, și dorul se zbate de moarte... în rouă mă-mbraci pentru tine de luni până-n holde-cascadă, și-nvăț avatarul de rime în hohot degrabă să ardă. acum știu că nu eram singură. deșertul florilor-de-colț mă aplaudase. câteva lebede urcaseră într-un tablou agățat de grinda inimii. un orb îmi schița pagini cu săgeți de cântec. într-o zi le voi răsuci dincolo de masca dintre maluri și le voi trimite peste prăpăstii. de acolo pornesc
ÎN HOHOT SĂ ARDĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1178 din 23 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371502_a_372831]
-
cu gust de rană Ajung pe țărmuri unde nu-i Un vameș orb să ceară vama Către grădină nimănui. S-or rătăci, fără de vrere Pe-un cer cu stele fără soț Și s-or ascunde cu durere La umbră unei flori-de-colț. Eu nu mai vreau să fiu de vină Că-s caii liberi și că dor Galopul lor către lumină Și fluturii pierduți în zbor. Referință Bibliografica: Eu nu mai vreau să fiu de vină / Lăură Hubati : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
EU NU MAI VREAU SĂ FIU DE VINĂ de LAURA HUBATI în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372087_a_373416]
-
cu gust de rană Ajung pe țărmuri unde nu-i Un vameș orb să ceară vama Către grădină nimănui. S-or rătăci, fără de vrere Pe-un cer cu stele fără soț Și s-or ascunde cu durere La umbră unei flori-de-colț. Eu nu mai vreau să fiu de vină Că-s caii liberi și că dor Galopul lor către lumină Și fluturii pierduți în zbor. Citește mai mult Eu port și azi aceeași hainăDe îngeri albi veniți din rai.Pe-aripi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
din lumile de-apoi.Doar fluturi triști, cu gust de ranăAjung pe țărmuri unde nu-iUn vameș orb să ceară vamăCătre grădină nimănui.S-or rătăci, fără de vrerePe-un cer cu stele fără soțși s-or ascunde cu durereLa umbră unei flori-de-colț.Eu nu mai vreau să fiu de vinăCă-s caii liberi și că dorGalopul lor către luminași fluturii pierduți în zbor.... ÎI. DEZLEGARE, de Lăură Hubati, publicat în Ediția nr. 2063 din 24 august 2016. Sunt pasăre în zbor ce-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
Când noaptea-și trimite străjerii de stele De pază-n desișuri ce tremură sumbre, Lumina din tainița inimii mele Ucide sclavia stăpânelor umbre. Cărările inimii-s, azi, luminoase, Că umbra se-ascunde în noaptea adâncă Și visele îmbobocesc, preafrumoase, Ca floarea-de-colț pe nevrednica stâncă. Pseudonim literar - Bonnie Mihali ... Citește mai mult Cărările inimii sunt necositeși-n umbră se-aștern, până-n magica zare; În roua de lacrimi au fost urgisiteSă-și scrie necazul și-a lui apăsare.Așteaptă, supuse, să fie călcateDe tălpile
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
o zi viitoare.Când noaptea-și trimite străjerii de steleDe pază-n desișuri ce tremură sumbre,Lumina din tainița inimii meleUcide sclavia stăpânelor umbre.Cărările inimii-s, azi, luminoase, Că umbra se-ascunde în noaptea adâncăși visele îmbobocesc, preafrumoase,Ca floarea-de-colț pe nevrednica stâncă.Pseudonim literar - Bonnie Mihali... VII. ÎN DIMINEAȚA ASTA POEZIA RÂDE..., de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 2202 din 10 ianuarie 2017. În dimineața asta soarele-și închină Spre cele patru zări mănunchiul viu de raze Iar
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
asta așteaptă. În fața sa nu era Toma. Tocmai când se pregătea să dezmintă, să strige „nu, nu, n-am vrut să, n-am vrut“, în fața sa era altcineva. — Tu, tu ești Diavolul, salvarea, tu ești salvarea noastră. Tu, adorata, canibala, floarea-de-colț, spurcăciunea... Emilia zâmbea, de parcă n-ar fi auzit șoapta. Emilia zâmbea și era aproape, doar să întinzi mâna. Aproape, aproape, cum râvnise dintotdeauna. În sfârșit, alături, fără martori. Destul o scânteie și gata, așteptarea va fi răsplătită, în sfârșit. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
în circulație și numele unor colegi care dispăruseră brusc, cum se spunea, se „dăduseră la fund“. Un coleg al cărui tată făcea serviciul în Renania ca înalt funcționar de poliție povestea câte ceva despre o bandă care, sub numele de „Pirații florii-de-colț“, răspândeau spaima în orașul bombardat Köln. Mai mult din obișnuință decât din plăcere, mă duceam la cinematograf; în Palatul Tobias din Langgasse am văzut Romanță în tonalitate minoră și am comparat-o pe actrița Marianne Hoppe cu frumusețile pictate din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
nr. 490 din 12 octombrie 1999. DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei municipiului PETROȘANI, județul HUNEDOARA Descrierea stemei: Stema municipiului Petroșani, potrivit anexei nr. 5, se compune dintr-un scut scartelat pieziș. În primul cartier, pe fond roșu, o floare-de-colț (floarea-reginei), de argint. În cartierele doi și trei, pe fond de azur, câte un brad natural. În ultima partițiune, pe roșu, o carte deschisă, naturală, pe care broșează două ciocăne încrucișate, negre. Scutul este timbrat de o coroană murala formată
HOTĂRÂRE nr. 790 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125560_a_126889]
-
profilează un baraj, de argint, cu lacul de acumulare. În al doilea cartier, pe fond de aur, o lampă de miner neagră. În ultimul cartier, pe câmp roșu, este reprezentat un cap de cerb, de aur, având între coarne o floare-de-colț (floarea-reginei), de argint. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - barajul și apa simbolizează bogăția hidrografica și turistică a zonei; - lampă de miner relevă tradiția activității de minerit; - capul de
HOTĂRÂRE nr. 792 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125562_a_126891]
-
și geometrice pe revers; - fereastră: transparență în interiorul căreia este imprimata valoarea nominală "500000". Pe aversul bancnotei se regăsesc: portretul inginerului constructor de avioane, inventatorul și pilotul român Aurel Vlaicu (1882-1913), privit din fața; în centru este ilustrat un element floral reprezentând floarea-de-colț sau albumița (leontopodium alpinum); imaginea stilizata a uneia dintre elicele avionului Vlaicu ÎI, în spațiul dintre elementul floral și portretul lui Aurel Vlaicu; stema României în colțul din stânga sus al bancnotei; denumirea băncii centrale emitente "BANCĂ NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI", precum și
CIRCULARA nr. 25 din 9 octombrie 2000 privind punerea în circulaţie a bancnotei cu valoarea nominală de 500.000 lei, imprimata pe polimer, şi a unei monede metalice cu valoarea nominală de 1.000 lei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130679_a_132008]
-
să se lase în voia vieții, abia dacă bagă de seamă muzica vântului printre ramuri, vibrațiile armonioase ale brazilor sub adieri. Nici măcar nu știu că oamenii de la oraș admiră măceșul-de-munte, că femeile elegante își împodobesc pieptul cu un buchet de flori-de-colț. Florile acestea de zăpadă, pentru care câmpia îi invidiază, ei le calcă în picioare distrați, trimițându-și refrenul de la un munte la altul prin văzduhul liber. Fericiți, fericiți ciobanii, grija cea sumbră nu urcă pe piscuri; ea coboară în vale
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
lăsam păsările să-și vândă trilurile pe umărul meu răsturnam pădurile în suflet pe acolo trecea drumul spre povârnișuri incognoscibil rugam soarele să măture incertitudinea nu credeam în luxații săreai ca un spiriduș în ochii mei din stâncă în stâncă florile-de-colț nu mă mint apoi ai devenit iluzionist te-am zărit în piața mare am tras voalul pe ochi mi-am schimbat religia de dragul tău și am strigat veniți să vedeți invazie de mine avansai spre culoare secrete acolo se antrenau
LACRIMA AMBROZIEI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349753_a_351082]
-
însumate ale stemei comunei Moldova-Sulița, județul Suceava Descrierea stemei: Stema comunei Moldova-Sulița, potrivit anexei nr. 1.52, se compune dintr-un scut roșu încărcat cu un brâu undat. În partea superioară, un cal alergând spre dreapta. În partea inferioară, o floare-de-colț, toate de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stema a comunei Moldova-Sulița asigura concordanță elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea stemelor comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
forma unui cap de acvilă de munte, în interiorul căreia este imprimată valoarea nominală "50". Pe aversul bancnotei se regăsesc: portretul lui Aurel Vlaicu (1882-1913), inginer, constructor de avioane, inventator și pilot român; în centru este ilustrat un element floral reprezentând floarea-de-colț sau albumița (Leontopodium alpinum); imaginea stilizată a uneia dintre elicele avionului Vlaicu II, în spațiul dintre elementul floral și portretul lui Aurel Vlaicu; stema României în colțul din stânga sus al bancnotei; denumirea băncii centrale emitente "BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI" și
CIRCULARĂ nr. 14 din 21 aprilie 2005 privind punerea în circulaţie a bancnotelor şi monedelor, emisiunea 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167133_a_168462]
-
stema comunei Titești se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite tăiat de o fascie de argint, formată din trei rânduri de cărămizi, rostuite cu negru. În partea superioară, în câmp albastru, se află trei flori de argint (o floare-de-colț, flancată stânga-dreapta de câte un bujor de munte). În partea inferioară, în câmp albastru, se află o stâncă de argint, încărcată cu 12 cruci negre, dispuse 2:3:4:3. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu
HOTĂRÂRE nr. 668 din 3 iunie 2009 privind aprobarea stemei comunei Titeşti, judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212434_a_213763]
-
de munte). În partea inferioară, în câmp albastru, se află o stâncă de argint, încărcată cu 12 cruci negre, dispuse 2:3:4:3. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Floarea-de-colț și bujorii de munte fac parte din flora zonală; numărul acestora reprezintă numărul satelor care compun localitatea. Stânca cu cele 12 cruci simbolizează monumentul din localitate. Fascia evocă urmele unui castru român. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul
HOTĂRÂRE nr. 668 din 3 iunie 2009 privind aprobarea stemei comunei Titeşti, judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212434_a_213763]
-
Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Sălătrucel se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp argintiu, se află patru brazi de culoare verde. În partea inferioară, în câmp albastru, se află două flori-de-colț de argint și, în vârf, două fascii undate subțiri. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Brazii reprezintă bogăția silvică a zonei, iar cifra lor indică numărul satelor componente ale comunei
HOTĂRÂRE nr. 8 din 7 ianuarie 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Creţeni şi Sălătrucel, judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258020_a_259349]
-
de argint și, în vârf, două fascii undate subțiri. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Brazii reprezintă bogăția silvică a zonei, iar cifra lor indică numărul satelor componente ale comunei. Floarea-de-colț face parte din flora localității, care este parte componentă a Parcului Național Cozia. Fasciile undate reprezintă râul Olt și pârâul Coisca care se varsă în acesta. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună
HOTĂRÂRE nr. 8 din 7 ianuarie 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Creţeni şi Sălătrucel, judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258020_a_259349]
-
ale stemei comunei Cârțișoara, județul Sibiu Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Cârțișoara se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un vârf de țeapă. În partea dreaptă, în câmp albastru, se află o floare-de-colț cu petale de argint și stamine verzi. În partea stângă, în câmp albastru, se află o carte deschisă de argint. În vârf de țeapă răsturnat, în câmp verde, se află două puști încrucișate de argint. Scutul este timbrat de o
HOTĂRÂRE nr. 78 din 12 februarie 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Boiţa, Cârţişoara, Loamneş, Marpod, Păuca, Poplaca şi Şura Mică, judeţul Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259984_a_261313]
-
verde, se află două puști încrucișate de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Puștile fac referire la statutul de localitate de grăniceri pe care l-a avut în trecut. Floarea-de-colț simbolizează bogăția florală a zonei. Cartea evocă rolul lui Badea Cârțan în difuzarea cărții românești în Transilvania. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.3 Anexa 2.3 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
HOTĂRÂRE nr. 78 din 12 februarie 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Boiţa, Cârţişoara, Loamneş, Marpod, Păuca, Poplaca şi Şura Mică, judeţul Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259984_a_261313]
-
de evacuare a aburului din care iese fum; locomotiva are patru roți unite prin mecanismele de distribuție. În vârful scutului se află un brad verde cu patru rânduri de cetini, însoțit de o parte și de alta de câte o floare-de-colț de aur, cu șase petale mari și trei petale mici cu stamine în mijloc. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Brâul undat reprezintă râul Vișeu. Locomotiva simbolizează mocănița cu abur
HOTĂRÂRE nr. 543 din 27 iulie 2016 privind aprobarea stemelor oraşelor Târgu Lăpuş şi Vişeu de Sus, judeţul Maramureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274182_a_275511]
-
în mijloc. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Brâul undat reprezintă râul Vișeu. Locomotiva simbolizează mocănița cu abur care circulă pe ultima cale ferată forestieră din România. Bradul verde și floarea-de-colț reprezintă bogăția silvică, cinegetică și flora locală. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. -----
HOTĂRÂRE nr. 543 din 27 iulie 2016 privind aprobarea stemelor oraşelor Târgu Lăpuş şi Vişeu de Sus, judeţul Maramureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274182_a_275511]
-
-lea, bibliotecă asigura și organizarea unor evenimente culturale cum ar fi: expoziții de carte, programe și activități cultural-artistice, lansări de carte, expoziții de pictură și activități educative. Din luna mai a anului 2014, în cadrul bibliotecii s-a înființat Cenaclul Literar ”FLOARE-DE-COLȚ”, care promovează creațiile proprii ale iubitorilor de literatură din Borșa. În Borsa sunt construite 29 de biserici din care 21 ortodoxe ( Mănăstirea Prislop, Biserica de lemn Fântână, Biserica Fântână, Biserica Poiana Sus, Biserica Poiana Jos, Buserica Repedea, Mănăstirea Poposala, Biserica
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]