56 matches
-
Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 1392 din 23 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Și cine dragostea să mai împartă Când suntem călători pe-o liră spartă? ............... Ne-am cocoțat pe stâncile cu soț Și-am strâns în inimi florile-de-colț, (Un zvon ca un ecou de curcubeu Care cernea din dorul meu ateu). Tu mă țineai de mână ca și cum Îmi dăruiseși primul rol de scrum Și te temeai să nu încerc să-l joc În luminișuri fără de noroc. Un cer
DRAGOSTEA DE-O ZI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gina_zaharia_1414088260.html [Corola-blog/BlogPost/371510_a_372839]
-
Când noaptea-și trimite străjerii de stele De pază-n desișuri ce tremură sumbre, Lumina din tainița inimii mele Ucide sclavia stăpânelor umbre. Cărările inimii-s, azi, luminoase, Că umbra se-ascunde în noaptea adâncă Și visele îmbobocesc, preafrumoase, Ca floarea-de-colț pe nevrednica stâncă. Pseudonim literar - Bonnie Mihali ... Citește mai mult Cărările inimii sunt necositeși-n umbră se-aștern, până-n magica zare; În roua de lacrimi au fost urgisiteSă-și scrie necazul și-a lui apăsare.Așteaptă, supuse, să fie călcateDe tălpile
CURELCIUC BOMBONICA by http://confluente.ro/articole/curelciuc_bombonica/canal [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
o zi viitoare.Când noaptea-și trimite străjerii de steleDe pază-n desișuri ce tremură sumbre,Lumina din tainița inimii meleUcide sclavia stăpânelor umbre.Cărările inimii-s, azi, luminoase, Că umbra se-ascunde în noaptea adâncăși visele îmbobocesc, preafrumoase,Ca floarea-de-colț pe nevrednica stâncă.Pseudonim literar - Bonnie Mihali... VII. ÎN DIMINEAȚA ASTA POEZIA RÂDE..., de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 2202 din 10 ianuarie 2017. În dimineața asta soarele-și închină Spre cele patru zări mănunchiul viu de raze Iar
CURELCIUC BOMBONICA by http://confluente.ro/articole/curelciuc_bombonica/canal [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
Luminat în Om, în floare, în stele, în lună, în piatră, fântâni și în mare... Omul a luat cuvintele, le-a amestecat, le-a compus prin fulgii de nea, în stropii de ploaie, în vânt și miresme de frunze, în floarea-de-colț, în Steaua Polară, în suflet-pereche, în nu-mă-uita, în gândul din vis, într-o caligramă. Cuvintele au început să zboare, Un dans spre cer și spre soare... Din teamă, omul le-a smuls, le-a îndepărtat, le-a ascuns în adâncuri, formând
IRINA LUCIA MIHALCA by http://confluente.ro/articole/irina_lucia_mihalca/canal [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
Luminat în Om,în floare, în stele, în lună,în piatră, fântâni și în mare...Omul a luat cuvintele,le-a amestecat,le-a compus prin fulgii de nea,în stropii de ploaie,în vânt și miresme de frunze,în floarea-de-colț, în Steaua Polară,în suflet-pereche, în nu-mă-uita,în gândul din vis,într-o caligramă.Cuvintele au început să zboare,Un dansspre cer și spre soare...Din teamă, omul le-a smuls,le-a îndepărtat, le-a ascuns în adâncuri,formând noi
IRINA LUCIA MIHALCA by http://confluente.ro/articole/irina_lucia_mihalca/canal [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
vom demara câteva investiții urgente și absolut necesare pentru ca locuitorii Scării să trăiască mai bine în următoarele câteva luni: un lac artificial cu lebede negre, lișițe și căluți de mare - la etajul II, în jurul blocului - o grădină superbă cu portocali, flori-de-colț, ursuleți Panda și albine, care să polenizeze și să ne gâdile urechile într-un mod plăcut, cu zumzăitul lor, iar pe acoperiș - o piscină încălzită, cu apă termală. N-avem bani, dar avem soluția pentru ei: vom lua de la FMI
Poa’ să ningă, poa’ să plouă, avem şi Preşedintă nouă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19852_a_21177]
-
profilează un baraj, de argint, cu lacul de acumulare. În al doilea cartier, pe fond de aur, o lampă de miner neagră. În ultimul cartier, pe câmp roșu, este reprezentat un cap de cerb, de aur, având între coarne o floare-de-colț (floarea-reginei), de argint. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - barajul și apa simbolizează bogăția hidrografica și turistică a zonei; - lampă de miner relevă tradiția activității de minerit; - capul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125562_a_126891]
-
ale stemei comunei Cârțișoara, județul Sibiu Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Cârțișoara se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un vârf de țeapă. În partea dreaptă, în câmp albastru, se află o floare-de-colț cu petale de argint și stamine verzi. În partea stângă, în câmp albastru, se află o carte deschisă de argint. În vârf de țeapă răsturnat, în câmp verde, se află două puști încrucișate de argint. Scutul este timbrat de o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259984_a_261313]
-
verde, se află două puști încrucișate de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Puștile fac referire la statutul de localitate de grăniceri pe care l-a avut în trecut. Floarea-de-colț simbolizează bogăția florală a zonei. Cartea evocă rolul lui Badea Cârțan în difuzarea cărții românești în Transilvania. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.3 Anexa 2.3 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259984_a_261313]
-
însumate ale stemei comunei Moldova-Sulița, județul Suceava Descrierea stemei: Stema comunei Moldova-Sulița, potrivit anexei nr. 1.52, se compune dintr-un scut roșu încărcat cu un brâu undat. În partea superioară, un cal alergând spre dreapta. În partea inferioară, o floare-de-colț, toate de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stema a comunei Moldova-Sulița asigura concordanță elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
forma unui cap de acvilă de munte, în interiorul căreia este imprimată valoarea nominală "50". Pe aversul bancnotei se regăsesc: portretul lui Aurel Vlaicu (1882-1913), inginer, constructor de avioane, inventator și pilot român; în centru este ilustrat un element floral reprezentând floarea-de-colț sau albumița (Leontopodium alpinum); imaginea stilizată a uneia dintre elicele avionului Vlaicu II, în spațiul dintre elementul floral și portretul lui Aurel Vlaicu; stema României în colțul din stânga sus al bancnotei; denumirea băncii centrale emitente "BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI" și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167133_a_168462]
-
de evacuare a aburului din care iese fum; locomotiva are patru roți unite prin mecanismele de distribuție. În vârful scutului se află un brad verde cu patru rânduri de cetini, însoțit de o parte și de alta de câte o floare-de-colț de aur, cu șase petale mari și trei petale mici cu stamine în mijloc. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Brâul undat reprezintă râul Vișeu. Locomotiva simbolizează mocănița cu abur
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274182_a_275511]
-
în mijloc. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Brâul undat reprezintă râul Vișeu. Locomotiva simbolizează mocănița cu abur care circulă pe ultima cale ferată forestieră din România. Bradul verde și floarea-de-colț reprezintă bogăția silvică, cinegetică și flora locală. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. -----
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274182_a_275511]
-
și geometrice pe revers; - fereastră: transparență în interiorul căreia este imprimata valoarea nominală "500000". Pe aversul bancnotei se regăsesc: portretul inginerului constructor de avioane, inventatorul și pilotul român Aurel Vlaicu (1882-1913), privit din fața; în centru este ilustrat un element floral reprezentând floarea-de-colț sau albumița (leontopodium alpinum); imaginea stilizata a uneia dintre elicele avionului Vlaicu ÎI, în spațiul dintre elementul floral și portretul lui Aurel Vlaicu; stema României în colțul din stânga sus al bancnotei; denumirea băncii centrale emitente "BANCĂ NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI", precum și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/130679_a_132008]
-
negru ("Alnus glutinosa"), scoruș ("Sorbus dacica"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), alun ("Corylus avellana"), ienupăr ("Juniperus communes"), cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"), soc ("Sambucus nigra"), măceș ("Rosa canina") și mur ("Rubus fruticosus"). Flori și ierburi: floarea-de-colț ("Leontopodium alpinum Cass."), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), clopoței ("Campanula rotundifolia"), gâscariță ("Arabis alpina"), floarea-raiului ("Geranium macrorrhizum"), piciorul cocoșului ("Ranunculus oreophilus"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), stânjenel siberian ("Iris sibirica"), buzdugan ("Sparganium neglectum"), ochiul boului de
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin), ("Fraxinus excelsior"), scoruș ("Sorbus dacica"), mojdrean ("Fraxinus ornus") sau măceș ("Roșa canina") sau alun ("Corylus avellana"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice de pajiște și stâncărie; printre care: floarea-de-colț ("Leontopodium alpinum Cass."), firuța ("Poa nemoralis"), șoaldina mare ("Sedum maximum"), iarbă roșioara ("Silene acaulis") sau gușa porumbelului ("Silene viridiflora"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Cheile Gălzii () [Corola-website/Science/325611_a_326940]
-
albă ("Salix alba"). La nivelul ierburilor diversitatea floristică este reprezentată de mai specii și subspecii de plante, dintre care unele protejate prin lege sau endemice pentru această zonă a țării. Flori și ierburi din speciile: bujor de munte ("Rhododendron myrtifolium"), floarea-de-colț ("Leontopodium alpinum Cass."), ghințura galbenă ("Gentiana lutea"), talpa ursului ("Heracleum palmatum"), angelică ("Angelica archangelica"), albăstreaua de munte ("Centaurea pinnatifida"), clopoțel de munte ("Campanula patula ssp. abietina"), garofiță (din speciile: "Dianthus glacialis ssp. gelidus, Dianthus tenuifolius, Dianthus henteri"), șofran ("Crocus banaticus
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
Război Mondial, dar a fost readusă, în anii 1962-1967, în masivul Rodnei, unde specia a proliferat neașteptat de bine. Marmota a fost colonizată în 1973, cu rezultate bune. Dintre speciile de plante rare: tisa, zada (Larix decidua), zâmbrul (Pinus cembra), floarea-de-colț și laleaua pestriță. În râurile Maramureșului trăiește încă lostrița, o specie rară de somon. În 1930 a fost creat Parcul Național Munții Rodnei, inițial ca rezervație naturală, devenită în 1979 Rezervație a Biosferei, pe o suprafață de 46.399 hectare
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
-lea, bibliotecă asigura și organizarea unor evenimente culturale cum ar fi: expoziții de carte, programe și activități cultural-artistice, lansări de carte, expoziții de pictură și activități educative. Din luna mai a anului 2014, în cadrul bibliotecii s-a înființat Cenaclul Literar ”FLOARE-DE-COLȚ”, care promovează creațiile proprii ale iubitorilor de literatură din Borșa. În Borsa sunt construite 29 de biserici din care 21 ortodoxe ( Mănăstirea Prislop, Biserica de lemn Fântână, Biserica Fântână, Biserica Poiana Sus, Biserica Poiana Jos, Buserica Repedea, Mănăstirea Poposala, Biserica
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
, sau floarea-de-colț, ("Leontopodium alpinum" Cass.) este o specie de plante erbacee, perene, din genul Leontopodium Cass., familia Asteraceae. Planta este lânat-tomentoasă, înaltă de 5 - 20 cm, cu inflorescențe compuse din capitule, înconjurate de numeroase bractee lungi, alb - argintii, lânos - păroase.. Dacă în
Floarea-reginei () [Corola-website/Science/306428_a_307757]
-
Maramureșului și Munții Rodnei, Obcinele Bucovinei, Rarău, Ceahlău, Ciucaș, Munții Bucegi, Făgăraș, Cozia și Retezat. În afara spațiului românesc, floarea reginei înfrumusețează zone din Abruzzi, Alpi, Balcani, Carpați, Pirinei, dar și din Asia Centrală și de Est. Mai este cunoscută și ca Floare-de-colț (denumire introdusă în perioada comunistă) sau cu denumirea germană, "Edelweiß". Conform "Dicționarului de sinonime", pentru floarea-reginei (Leontopodium alpinum) există și următoarele denumiri: albumeală, albumiță, floare-de-colț, (rar) edelvais, (reg.) flocosele (pl.), steluță, floarea-doamnei.
Floarea-reginei () [Corola-website/Science/306428_a_307757]
-
Balcani, Carpați, Pirinei, dar și din Asia Centrală și de Est. Mai este cunoscută și ca Floare-de-colț (denumire introdusă în perioada comunistă) sau cu denumirea germană, "Edelweiß". Conform "Dicționarului de sinonime", pentru floarea-reginei (Leontopodium alpinum) există și următoarele denumiri: albumeală, albumiță, floare-de-colț, (rar) edelvais, (reg.) flocosele (pl.), steluță, floarea-doamnei.
Floarea-reginei () [Corola-website/Science/306428_a_307757]
-
să se lase în voia vieții, abia dacă bagă de seamă muzica vântului printre ramuri, vibrațiile armonioase ale brazilor sub adieri. Nici măcar nu știu că oamenii de la oraș admiră măceșul-de-munte, că femeile elegante își împodobesc pieptul cu un buchet de flori-de-colț. Florile acestea de zăpadă, pentru care câmpia îi invidiază, ei le calcă în picioare distrați, trimițându-și refrenul de la un munte la altul prin văzduhul liber. Fericiți, fericiți ciobanii, grija cea sumbră nu urcă pe piscuri; ea coboară în vale
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
colț, sau un cotor. Cu o pată, trădînd obiceiuri boeme, sau dimpotrivă, ale foștilor proprietari. Rosătura de la zgarda funcției ei utilitare: suport de cești nu totdeauna bine șterse... Rar, dar nu din cale-afară, cu o floare presată, cel mai adesea floare-de-colț (am găsit-o, bunăoară, în dublu exemplar, în ediția subțire, cu copertă verde, a Mici-lor poeme în proză ale lui Baudelaire). O carte de bagaj, care și-a însoțit cititorii pe munți, sau căreia i se încredințează, cu o complicitate
Parfumul cărților vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8739_a_10064]
-
Mulțumesc pentru ajutor." Sau "Mi-ar putea cineva comunica numele autorului și textul complet al unui poem pe care l-am citit acum cîțiva ani, care se numea Edelweiss, poem suprarealist care începe cu versul "Sus, pe Mont Blanc, înflorește floarea-de-colț..." Mi-ar plăcea să văd o rubrică de obiecte literare pierdute și în revistele noastre. Sau în revista noastră?
Se caută un poem by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14550_a_15875]