115 matches
-
argumente onomastice, genealogice, precum și pe baza cronicilor de epocă. Mama lui Mihai, Teodora sau Tudora, a fost, după unele surse, de neam grecesc (din vechea familie bizantină a Cantacuzinilor). După alte surse, era vânzătoare de rachiu, originară din Târgul de Floci, iar tatăl lui Mihai era grec. Cronica lui Radu Popescu menționează că ""Acest Mihai Vodă, după ce au luat domnia, s-a numit că este fecior lui Pătrașcu Vodă, iar cu adevărat nu se știe, că nici un istoric de-ai noștri
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
iar cu adevărat nu se știe, că nici un istoric de-ai noștri sau striin nu adeverează cine iaste și cum au luat domnia, fără cât din auz unul din altul așa dovedim, că mumă-sa au fost de la Oraș dela Floci, care fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep (negustor), om mare și bogat den Poarta împărătească și în casa ei zăbovindu-se câtăva vreme..."" Alte documente, aflate în custodia Academiei Române, precum și specificațiile din "Condica episcopiei Râmnicului", atesta că Mihai
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
Între timp, Ștefan Răzvan este înlocuit de pe tronul Moldovei cu Ieremia Movilă, domn fidel polonezilor. În 1594 și în anii următori Mihai Viteazul a condus o campanie militară în sudul Dunării, cucerind cetățile Isaccea, Măcin, Cernavodă, Razgrad, Babadag, Târgul de Floci, Silistra și chiar Rusciuc, Șiștova, Nicopole și Vidin. Potrivit istoricului Nicolae Iorga, călăreții lui Mihai Viteazul ajunseseră până la Adrianopole în est și Plevna în vest. Această acțiune a fost coroborată cu cea a voievodului moldovean Aron Tiranul care a readus
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
mileniului creștin; curtea domnească este singurul edificiu de acest tip accesibil unei cercetări integrale, nefiind suprapusă de construcții moderne; târgul medieval este, de asemenea, nederanjat de construcții moderne constituind un excelent potențial de comparație cu descoperirile realizate în Orașul de Floci (Giurgeni, județul Ialomița). Situl arheologic este declarat monument istoric, având .
Rezervația Arheologică „Târgșoru Vechi” () [Corola-website/Science/331362_a_332691]
-
comunei este de 6846 ha.(68,46 km.²)din care: 477 ha.( 4,77 km.²) reprezintă intravilanul iar 6369 ha.( 63,69 km.²) extravilanul. Valea Râului Ialomița a constituit o importantă cale de legătură comercială care ducea spre Orașul de Floci, cunoscut târg la gura de vărsare a râului Ialomiței în Dunăre, unde locuitorii își vindeau surplusul de produse. În prezent comuna este străbătută de DJ 201 modernizat care îi asigură o legătură rapidă cu reședința județului aflată la o distanță
Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/324533_a_325862]
-
drumul tătăresc, odată cu consolidarea autorității statale a Moldovei, drumul a trecut din nordul țării spre Cetatea Albă și Chilia. În schimb, drumul ce străbătea Țara Românească trecea prin pasurile Turnu Roșu și Bran, și se termina în Brăila, Cetatea de Floci și Giurgiu. Un alt drum lega Transilvania de Adriatica, mărfurile fiind transportate de raguzani (Ragusa este actualul Dubrovnik), nodul comercial cel mai important fiind la Vidin. Între drumurile care parcurgeau cele două țări nu era însă nici o legătură, iar cele
Dualismul politic românesc () [Corola-website/Science/335325_a_336654]
-
Severin, Bistrița, Buzău, Târgu Jiu, Râmnic, Câmpulung, Pitești, Russenart, Giurgiu, Brăila, Turnu) erau legate de drumuri pentru negustori și cărăuși. Principalul drum comercial al vremii era cel dintre Bran și Brăila, pe ruta Târgoviște - Târgșor - Gherghița - Valea Ialomiței - Orașul de Floci. Orașele se aflau în proprietatea domniei, care le administra prin intermediul unui vornic domnesc, un pristav pentru iarmaroace, un birar și un folnog. Orășenii se ocupau mai mult cu agricultura, judecând după felul dărilor lor. Totodată, aici se regăseau și negustorii
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
Brașov. Cel mai important drum comercial, pe care brașovenii erau obligați să-l urmeze, făcea legătura între Bran și Brăila, trecând prin Cetatea Dâmbovița, Rucăr, Câmpulung, Târgoviște și Târgșor. Ei mai puteau opta ca destinație finală pentru portul Orașului de Floci. Din Ardeal se importau produse industriale, în special arme, și erau aduși meșteri specializați (arhitecți, zidari, meșteri de sulinare și heleștee etc.). În schimb Țara Românească exporta mai mult produse agricole. Vămile erau plătite de către negustori numai în cazul mărfurilor
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
ale căror negustori își ancorau vasele în portul Licostomo. De la aceștia din urmă Țara Românească importa mărfurile orientale (stofe scumpe, mirodenii, parfumuri etc.) și exporta ceară, miere, blănuri, etc. Vadurile de peste Dunăre erau la ostrovul Lopatna (lângă Brăila), Orașul de Floci, Dârstor, Giurgiu, Șiștova, Nicopole, Țimbru și Calafat-Vidin (punct esențial în comerțul cu Raguza). În toate aceste puncte se aflau schele pe ambele maluri ale fluviului. Comerțul sud-dunărean s-a intensificat după cucerirea Bulgariei de către turci. Este de menționat faptul că
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
orientarea generala a râului fiind inițial NV-SE, apoi V-E. Valea Ialomiței coincide cu unul dintre cele mai importante trasee ale transhumanței: "drumul oii" pornea din Carpați și înainta până la confluența Ialomiței cu Dunărea, unde se afla Orașul de Floci, importantă piață de desfacere a lânii. Turmele traversau apoi Dunărea pe la Vadu Oii și iernau în zonele calde de pe țărmul Mării Negre (cea mai cunoscută fiind valea Batovei, în apropiere de Bazargic, numită de mocani "Valea fără iarnă"). "Ialomița "este un
Râul Ialomița () [Corola-website/Science/300048_a_301377]
-
inundațiilor din 1970, satele Piua Petrii și Răchitoasa au fost desființate în 1977, după ce locuitorii le-au părăsit. Pe teritoriul comunei Giurgeni se află situl arheologic de interes național din punctul „la Mănăstire”, unde se pot găsi urmele Orașului de Floci, așezare urbană medievală dispărută. În afara acestuia, singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monument de interes local este tot un sit arheologic: așezarea geto-dacică (secolele al III-lea-al IV-lea e.n.) din punctul
Giurgeni, Ialomița () [Corola-website/Science/301240_a_302569]
-
localitatea începe să capete importanță. Așezarea Sloboziei în această parte a Bărăganului s-a datorat unor motive comerciale. Aici, pe malurile Ialomiței, se întâlneau două drumuri comerciale importante: primul venea din Europa centrală, ajungând la Brașov, București, apoi Orașul de Floci (vestit târg medieval distrus complet in jurul anului 1780) și, in fine, Constanța; al doilea lega Orientul Apropiat de Țara Românească prin Constantinopole, Silistra, Călărași, Orașul de Floci, Brăila, Galați. Primul document care amintește de existenta satului Vaideei (Slobozia de
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
primul venea din Europa centrală, ajungând la Brașov, București, apoi Orașul de Floci (vestit târg medieval distrus complet in jurul anului 1780) și, in fine, Constanța; al doilea lega Orientul Apropiat de Țara Românească prin Constantinopole, Silistra, Călărași, Orașul de Floci, Brăila, Galați. Primul document care amintește de existenta satului Vaideei (Slobozia de azi) este hrisovul emis de Radu Mihnea, în martie 1614, în care postelnicul Ianache Caradja menționa că "Siliștea satului Vaideei din județul Ialomița tot și cu tot hotarul
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
1538, când era întărit de voievodul Radu Paisie, împreună cu mai multe sate, spătarului Drăghici, vistierului Udriște și comisului Vintilă, care primeau în această zona mai multe moșii și sate ce se întindeau de la "cotul Ialomiței din jos de Orașul de Floci până în dreptul satului Tătariul, aflat pe moșia Lata, în dreptul văii Sărata" (adică până în dreptul localității Motâlva de pe malul lacului Amara). Satul Bora ("Buora, Boora"- cum mai este consemnat în documente) este menționat din anul 1571 (deci, conform acestor documente, cu
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
lui Matei Basarab Voievod și a soției sale Elena întru...... când preumblatu-s-a pe aici”" (descifrată de preotul Iulian Munteanu). Desigur crucea a fost ridicată în cinstea lui Matei Basarab și a doamnei Elena, în amintirea vizitei lor la Cetatea de Floci, care în vremea aceea era în floarea comerțului. Monumentul este înscris în Lista monumentelor istorice 2010 - Județul Ialomița - la nr. crt. 213, .
Crucea de la Chirana () [Corola-website/Science/332704_a_334033]
-
la Jiliște, lângă Râmnicu Sărat. În această luptă de supraviețuire își află moartea eroica Albu din Golești, rudă domnului, a cărui piatră tombala de la Mănăstirea Vieroș relatează pe larg evenimentul. Voievodul muntean este obligat să se retragă la Târgul de Floci unde organizează contra-ofensiva; o armată condusă de Dragomir vornicul, Mitrea comisul, Bratu paharnicul și Ioan pârcălabul înfrânge cetele moldovene ale lui Ioan Vodă cel Cumplit și cuceresc Bucureștiul. Pretendentul adus pe tron este prins și executat, capul lui fiind țintuit
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
sau pe văile râurilor. Sunt de amintit principalele orașe cu fortificații ale țării: Câmpulung, Argeș, Râmnicu Vâlcea și - o vreme - Severinul. Craiova și Târgu Jiu erau doar niște sate. Între porturile mai însemnate sunt de amintit Calafat, Giurgiu, Orașul de Floci și Brăila. Tradiția menționează că și Târgoviștea și Buzăul au fost întemeiate de Negru vodă (cel mai probabil Basarab). Curțile domnești și clădirile din piatră aflate în Câmpulung au fost reconstruite de către urmașul lui Basarab, Nicolae Alexandru, pe fundațiile unor
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
j)5. Cetate bizantină (în Comuna Ostrov, satul Ostrov Constanța punctul "Păcuiul lui Soare") j)6. Complex rupestru format Orașul Basarabi Constanța din 6 bisericuțe, galerii, cavouri, morminte j)7. Vestigiile orașului Comuna Giurgeni, satul Giurgeni Ialomița medieval "Târgul de Floci" (în punctul "La mănăstire") j)8. Ansamblul de vestigii Municipiul Iași Iași medievale din vatra orașului j)9. Fundațiile bisericii Comuna Giulești, satul Giulești Maramureș cneziale a lui Dragoș Vodă j)10. Cetatea Nouă a Romanului Comuna Sagna, satul Gâdinți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
benefică cui și la ce? - Zi-mi și mie unde este veceul, am spus într-un târziu. - Lângă bucătărie, la stânga se face un culoar, prima ușă. - Mersi. După ce m-am pișat, m-am spălat pe mâini. În chiuvetă erau doi floci. Număr de mort. Mi-am smuls și eu unul și l-am pus lângă ceilalți. Al meu era mai lung. Când m-am întors în sufragerie, Manson dăduse drumul la televizor. - Voiam să văd cum mai stă bursa, se scuză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
la care, dintr-un amestec reconfortant de silă și demnitate, nu participam. Eu n-aveam nimic de „prezentat“, eram luat la mișto și înainte, și după ce concursul se încheia („Sulache!“, „Arată-ne smârcul!“, „Vezi să nu ți-o pierzi printre floci!“, „Lasă-l, bă, nu vezi că-i impotent!“), dar idioții nici nu bănuiau ce gândeam și cu-atât mai puțin ce urma să li se întâmple. Era plăcut să știi că lucrurile merg prost. Îți dădea un sentiment reconfortant că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cariciu’?“), unii și-au adus aminte de numele hazlii de la școală, Ion Pop de Băsești (rima, firesc, cu „te bășești“), cucurbitacee (nimeni nu știa ce înseamnă; toți le spuneam curcubitacee), mojar cu pistil (invariabil, se transforma în pizdil), Cetatea de Floci (impresionant: o cetate construită numai din fire de păr!), mie mi s-a părut că obiectul seamănă c-un antricot cu zgârciuri. Sau poate c-un fluture sângeriu, cu-aripile topite în grăsime. Lepidopterul de carne fragedă, macră, sleită, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
indispus definitiv. „Cu-cum să nu!? În fiecare lu-lună, în pri-prima zi.“, s-a apărat Cezar. Pe cap îi creștea o chică paranormală, bântuită de vârtejuri. Eczema îl muncea aproape tot timpul, așa că, la două minute, se scărpina teribil prin floace. „După ce te tunzi, sau cum?“, a continuat Mihnea să-l înțepe. „E-exact. La Pe-perla!“ „Adică merge la Perla.“, am tradus eu. „La același frizer, îl știu și eu, mă lucra și pe mine când eram mic.“ „Cine, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
semnalat de voievodul Transilvaniei încă din 1468, izbucnește pe față la începutul anului 1470. „În anul 6978 (1470), luna februarie 27, în marțea brânzei, a avut loc prădarea Brăilei de către Ștefan voievod”. Tot atunci a fost ars și Târgul de Floci și au fost prădate și arse și alte ținuturi. Au fost luați atunci mulți robi țigani. De ce a atacat Ștefan cel Mare răsăritul Munteniei ? C. C. Giurescu era de părere că la Brăila au găsit sprijin boierii care l-au trădat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Stați o clipă! Să gândim! Să ne gândim...! scrâșnește Avocatul. Baba a sunat unde trebuie, dar probabil că nu ne-a recunoscut. Este noapte și ea e mioapă în ultimul stadiu. Avem, efectiv, cinci minute la dispoziție, ca să ne cărăbănim! Floci tocați! Nae rămâne la mila Domnului, până vine ambulanța. La halul lui, are nevoie de minim trei unități de plasmă și sânge izo-grup. Noi nu-l mai putem ajuta cu nimica, dar putem s-o încurcăm urât. Urât de tot
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
nu trebuie neapărat să ucidem, ceea ce avem nevoie, pentru că acestuia muzica îi jupoaie pielea și sună, pentru că, nu-i așa, e și ea în aer, întocmai ca și muzica, care are grijă să fie și ea în aer, ca un floc de timp care se vântură de colo colo și se înroșește. PIANISTA: În general totul se colorează acum, pe la marginile interpretării, ca o fugă, Adevărul își împinge mingea printre picioare. COMPOZITORUL (face un pas către ceilalți care se strâng unii
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]