119 matches
-
aceeași depărtare de calea ferată (gara Prut). Relieful locului este deluros, se compune din cîteva coline și o vale-șes, pe care își duce liniștit apele râulețului Larga,izvorînd din adâncul văii Larga,numele căreia îl poartă,traversînd satele Cârpești, Tartaul, Flocoasa, Constantineauca, intrînd apoi în valea Prutului și vărsîndu-se în acesta. Timp de peste 200 ani (din 1723 până în 1925) satul s-a numit oficial Tartaul de Larga, probabil, pornindu-se de la denumirea acestui râu.În partea de nord-est a satului se
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
ce permite accesul rezonabil de facil în zona de maximă spectaculozitate. Aria protejată, remarcabilă prin prezența coloanelor de bazalt de formă prismatic-hexagonală, aflată în nesfârșita înșiruire de culmi ale Munților Metaliferi, un vârf, relativ modest ca altitudine, reprezintă împreună cu „Detunata Flocoasă” (1265 m), puncte de mare atracție turistică. În timp ce „Detunata Flocoasă” își datorează numele pădurii de molid care o acoperă, nu oferă prea multe posibilități de examinare geologică, „Detunata Goală” (1048 m), lipsită de pădure, dezvăluie spectaculoasa fizionomie magmatică. Odinioară, spune
Detunata Goală () [Corola-website/Science/303286_a_304615]
-
spectaculozitate. Aria protejată, remarcabilă prin prezența coloanelor de bazalt de formă prismatic-hexagonală, aflată în nesfârșita înșiruire de culmi ale Munților Metaliferi, un vârf, relativ modest ca altitudine, reprezintă împreună cu „Detunata Flocoasă” (1265 m), puncte de mare atracție turistică. În timp ce „Detunata Flocoasă” își datorează numele pădurii de molid care o acoperă, nu oferă prea multe posibilități de examinare geologică, „Detunata Goală” (1048 m), lipsită de pădure, dezvăluie spectaculoasa fizionomie magmatică. Odinioară, spune legenda, pe timpurile când trăiau încă uriașii și zânele în
Detunata Goală () [Corola-website/Science/303286_a_304615]
-
mari zgâiți în sus. Te pomenești că nu stă nimeni! Și, vedeți geamurile cum veghează ele așa mititele... Cum s-o fi urcând în ea, prin ce parte? Ah, uitați, are o scară exterioară, vedeți? în stânga, în fund..." Niște câini flocoși țâșniră de undeva din acea curte și luară cu asalt gardul de care ea se rezemase, lătrând cu glasuri furioase, răgușite, ca la stână. Dacă n-ași fi fost atent ar fi mușcat-o de mâini; o trăsei cam brutal
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de obicei cel mai eficient gând tăcu. Tu ce zici? îl întrebă Reptigli. Ce să zic, făcu acesta. Nu se ascunde pe podul Mogoșoaia, asta e clar ca pofta bună, mai curând îl vom găsi în muzeul Antipa, între leul flocos și ursul fără frunte. Da, admise Reptigli, ai dreptate. Se urcă în barca phonetică și porni înspre muzeu. Plouând, se acoperi cu poleială și își tunse barba. Am ajuns, râgâi barca șase minute mai târziu. Într-adevâr, muzeul Antipa se înălță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Intră Miki cu mers leneș, dar cu evidentă tentă de ceartă. Miki: Ce te-a apucat Piki? Piki: Cu-cu! Miki: Eu dorm la târziu... Piki: Pentru că noaptea umbli aiurea. Cu gându’ la șoareci morți. (râs lătrat) Miki: Mă, jigodie flocoasă, să nu mă superi că-ți sparg capu’ ăla sec... (Miki afișează un anunț: ,,Lătratu’ permis dimineața între 8 și 9.’’). Citește analfabetule! Îți citesc eu: Lătratul permis dimineața între 8 și 9. (intră Gigel, făcând mișcări de ,,înviorare’’ în
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
ascuns colivia pe balcon, departe de Miki și Piki dar și de mama și de tata. (către sală) Și uite așa copii, a început aventura. Mama spunea să-l păstrăm, numai să nu-l înhațe Miki. Miki, preferata mamei. Piki, flocosul, preferata lui tata. Dar vroiam să am și eu un prieten. Tata spunea: pleacă cu găina ta colorată! Numai el nu făcea gălăgie în casa asta!’’ Copii, știți cum l-am convins pe tata? Hai Coco, vino aici pe bara
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
o citește? Miki: Eu, mă moțatule, că nu sunt o analfabetă ca tine...(se repede la Coco să-i ia scrisoarea; Coco, cu scrisoarea în cioc, zboară pe covor ca să scape de Miki) Miki (îi trage căștile lui Piki): Mă, flocosule, Coco are o scrisoare și nu vrea s-o dea s-o citim... Piki: Dar nu știm să citim... Miki: Jigodie de cățel, eu știu să citesc!... Piki: Atunci, după Coco să ne dea scrisoarea. (începe o fugăreală prin toată
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
Codița... Codița: Da, noi suntem... Piki: Da, voi sunteți?Vă sucesc eu cozile...(se repede către veverițe, care fug pe unde au venit) Ați văzut? Cum m-am repezit la ele, au fugit... Miki: Au fuhit că le-ai speriat, flocosule, nu de frica ta... Piki: Nesuferit-o! (pune căștile, ia un os în gură) Coco: Fericit!Fericit! Miki: Pentru el fericirea-i un os și muzică...Ce înseamnă să nu cunoști viața; plimbări nocturne, cotoi eleganți!...(intră Gigel cu sacoșele
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
regretă remarca, dar o irita faptul că erau așa, absurd de susceptibili. Cățelul lui Adam era un papillon, una din rasele cele mai pitice. O minge grațioasă, cu păr lung, negru cu alb, două urechi pufoase, pleoștite, o coadă veselă, flocoasă, și cei mai amuzați și inteligenți ochi strălucitori, de un negru-albăstrui. Adam îi dăduse numele. Când l-au întrebat de ce tocmai „Zet“, a răspuns: „Pentru că noi doi suntem Alfa și Omega“. Gabriel găsi în cele din urmă ceva de spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
noaptea în Rolls. Lui Alex i se făcea greață la gândul hălcilor asudate ale lui Ruby, tolănite în automobil. „Am să-l vând, gândi ea, l-a spurcat.“ Ceva mai devreme văzuse din nou vulpea femelă, culcată, în timp ce patru pui flocoși, de culoarea șocolatei cu lapte, cu ochi albaștri și niște cioturi de coadă, jucau leapșa pe pajiște. Acum până și această priveliște i se părea sinistră, o ferestruică tăiată, într-o altă lume, bizară, frumoasă, primejdioasă, care venea din ce în ce mai aproape de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
vreo trei șmecheri, cu bonetele lăsate pe ceafă. Unul dintre ei rîgÎie răsunător, o urare de bun venit - locotenentul Îi face observație, neconvins. Intrăm pe poartă, trăgînd după noi valizele maro de lemn. Dincolo de poartă sînt cîțiva cîini, niște potăi flocoase și murdare care țopăie și se gudură pe lîngă noi - puțin mai departe, un cîine brun, semeț, cu botul și urechile ascuțite, mă privește grav, cu o pereche de ochi bicolori. Ceea ce simt nu se mai cheamă de mult frică
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ridică și coboară cu repeziciune, Împrăștiate la mese, În spațiul enorm, fac și eu ce face toată lumea, mănînc cu poftă. Dar cîinii par aceiași ca la Hațeg. Mă opresc și Îi privesc o clipă cum se hîrjonesc pe aleea prăfuită, flocoși și murdari, și un cîine semeț, cafeniu, se Îndepărtează plictisit. Îl privesc oarecum intrigat și, ca să-mi treacă, ca să-mi alunge Îndoielile, se oprește și Își Întoarce botul spre mine. Mă fixează cu doi ochi de culori diferite. Dau peste
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
al Județului. Intru înăuntru și întâlnesc acolo două tovarășe mai grase. Sărut mâna, spun eu respectuos. Ce-i cu dumneata aici? au sărit cele două tovarășe. Descumpănit, am rămas pe loc. Tot atunci, din cealaltă încăpere a apărut un tânăr flocos (cu barbă). Era flocos din cale afară. La noi așa se spune celor care nu se bărbieresc. După ce m-au întrebat cele două femei, mă întrebă și acesta. Ce-i cu dumneata aici? Avea însă o voce mai domoală decât
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
și întâlnesc acolo două tovarășe mai grase. Sărut mâna, spun eu respectuos. Ce-i cu dumneata aici? au sărit cele două tovarășe. Descumpănit, am rămas pe loc. Tot atunci, din cealaltă încăpere a apărut un tânăr flocos (cu barbă). Era flocos din cale afară. La noi așa se spune celor care nu se bărbieresc. După ce m-au întrebat cele două femei, mă întrebă și acesta. Ce-i cu dumneata aici? Avea însă o voce mai domoală decât tovarășele mai-nainte. Uite
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
acesta. Ce-i cu dumneata aici? Avea însă o voce mai domoală decât tovarășele mai-nainte. Uite, m-ați chemat aici..., și-i arăt nota telefonică pe care am primit-o la Brusturi. Dumneata ești bădița Niță? Eu! Atunci, cel flocos a sărit la mine și m-a îmbrățișat de cunoștință. Flocosul, răspunzând de pictură, mi-a înmânat premiul pentru care am fost chemat. Atunci ș-or schimbat atitudinea și cele două femei grase și m-or felicitat și ele. Am
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
domoală decât tovarășele mai-nainte. Uite, m-ați chemat aici..., și-i arăt nota telefonică pe care am primit-o la Brusturi. Dumneata ești bădița Niță? Eu! Atunci, cel flocos a sărit la mine și m-a îmbrățișat de cunoștință. Flocosul, răspunzând de pictură, mi-a înmânat premiul pentru care am fost chemat. Atunci ș-or schimbat atitudinea și cele două femei grase și m-or felicitat și ele. Am primit o diplomă și un plic în care se afla 1500
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
care am fost chemat. Atunci ș-or schimbat atitudinea și cele două femei grase și m-or felicitat și ele. Am primit o diplomă și un plic în care se afla 1500 lei. Asta-i al dumitale! Mi-a spus flocosul. Atunci eu m-am gândit să cinstim evenimentul și i-am invitat la restaurant. Nu putem, că suntem ocupați acum! Mi-a spus flocosul. Atunci, rămâneți cu bine, că eu plec acasă la Brusturi! Când or auzi că vreau să
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
și un plic în care se afla 1500 lei. Asta-i al dumitale! Mi-a spus flocosul. Atunci eu m-am gândit să cinstim evenimentul și i-am invitat la restaurant. Nu putem, că suntem ocupați acum! Mi-a spus flocosul. Atunci, rămâneți cu bine, că eu plec acasă la Brusturi! Când or auzi că vreau să merg acasă, s-au speriat așa de tare, încât au lăsat tot lucru pe care l-or avut de făcut și s-or luat
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
or luat după mine la restaurantul Zărandul (Eu nu știam de ce s-or speriat când le-am spus că mă întorc la Brusturi. Tovarășii de acolo aveau un plan cu mine, să mă trimită la București cu forța). În afară de cel flocos, or venit după mine să le fac cinste încă vreo trei. Ce bem? Am întrebat eu. Câte un deț de coniac! au răspuns ei. După ce bem coniacul pe care l-am comandat, li s-a deschis și mai mult pofta
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
curat: Ura, petrol... MECENA: Trebuie să vă sperii înapoi în această viață naturală. Viața decurge normal ca un anotimp. Voi sunteți cei mari, sunteți încoronarea antrenamentelor mele, dar avem nevoie și de buruieni, care pot face în vânt o aură flocoasă. Sigur... mai înainte vreme tărâțele erau hrană pentru porci, astăzi nu-i decât un lucru secundar al materiilor care fac balastul total. PIANISTA: Da, cântăreața noasră e ca un balast în victoria noastră acustică finală, și impresariul nostru e de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
inclus în text nici măcar în calitate de terț. Pamfletarul se adresează direct inamicului, îl atacă frontal, divulgându-i hidoșenia fizică și morală, fie prin transfer sinecdotic: "Năpârcă ți-e numele colectiv, omule netrebnic, repetat în fețe multe, de la șarpele spân la șarpele flocos, de la vierme la râmă, mușiță, larvă și lindin"204, fie prin injurie alegorică: "Mi-ai împuțit salteaua pe care te-am culcat, mi-ai murdărit apa din care ai băut și cu care te-ai spălat. Picioarele tale se scăldau
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
inteligență și sarcasm a figurii dumitale cu frunte abdominală, nu este imoral să fie contemplată pe plajă. (Anacolutul întărește sensul descrierii, prelungind, de fapt, scena rizibilă). După ce vei fi lepădat mantaua ce-ți învăluie statuia și te vei înfățișa naturii flocos și creț la subsuori, lăbărțat cu gingășie și candid în suciturile și circumvoluțiunile eului dumitale anatomic, vei surprinde surâsul curtezanei și șoaptele băieților sportivi lungiți în soare". Comicul debordează, cu fiecare pasaj, în planul stilistic, uzând, din plin, de un
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pornești./ De l-ai găsi stând la masă/ Cu fată frumoasă/ Să pară că-i o cățea țâțoasă/ Să-i dai sub masă./ De l-ai găsi stând pe pat/ Cu nevastă frumoasă/ Să i se pară că-i ursoaică flocoasă/ Și să-i dai sub pat/ Cu coarnele să-l trântești,/ Cu coda să-l plesnești/ Cu ghiciul de foc să- l pocnești/ La Doina să-l pornești./ Să nu poată mănca,/ Să nu poată hodini,/ Să nu poată aciua
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
al Județului. Intru înăuntru și întâlnesc acolo două tovarășe mai grase. Sărut mâna, spun eu respectuos. Ce-i cu dumneata aici? au sărit cele două tovarășe. Descumpănit, am rămas pe loc. Tot atunci, din cealaltă încăpere a apărut un tânăr flocos (cu barbă). Era flocos din cale afară. La noi așa se spune celor care nu se bărbieresc. După ce m-au întrebat cele două femei, mă întrebă și acesta. Ce-i cu dumneata aici? Avea însă o voce mai domoală decât
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]